ROMANOS 9

1- 3Yɨ'ɨ̂ akawerérã Israel kurakãharã Jesuré ẽho peótikã, yã'â butia'ro ehêri põ'ratisa'. Yaa kurákãharã Jesu Cristore ẽho peókã ɨágɨ, naâ pekâ me'epɨ bu'îri da'rê no'o boo'kere dɨka yuú sĩ'rigɨ yɨ'ɨ̂ pe'e wapa yeé basa sĩ'rimi'. Yɨ'ɨ̂ tohô weégɨ Jesu Cristore neê ĩ'yâ nemoti boosa' maha. Yɨ'ɨ̂ Jesu Cristore ẽho peó tĩhagɨ, niî soo wee'. Diakɨ̃hɨ́ teeré werê'. Espírito Santo kẽ'ra yɨ'ɨ̂ niisére “Diakɨ̃hɨ́ta niî'”, niîsami. 4Israel kurakãharã Israel wamêtigɨ paramérã niî turiarãpɨ niîma. Õ'âkɨ̃hɨ yɨ'ɨ̂ põ'ra niiáto niîgɨ naâre besékɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ naâ me'ra niîgɨ, kɨ̃ɨ̂ tutuasére, kɨ̃ɨ̂ asistésere naâre ĩ'yókɨ niîwĩ. “Yɨ'ɨ̂ mɨsâ wiôgɨ niî'. Mɨsâ, yaa kurákãharã niî'”, niîkɨ niîwĩ. Naâre ãyuró niiséti masiato niîgɨ kɨ̃ɨ̂ dutisére Moisére kũûkɨ niîwĩ. Naâre Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ kɨ̃ɨ̂re ẽho peósere kũûkɨ niîwĩ. Õ'âkɨ̃hɨ naâre “Mɨsâ paramérã niî turiarãre ãyuró weegɨ́ti”, niîkɨ niîwĩ. 5Ɨ̃̃sâ yẽkɨ sɨmɨá Israel kurakãharã niî mɨ'ta'kãrã paramérã niî turiarãpɨ niî'. Abraão, Isaque, Jacó, kɨ̃ɨ̂ põ'rá doze paramérã niî turiarãpɨ niî'. Jesu Cristo kẽ'ra masɨ́ niî yuugɨ, tii kurápɨ bahuá siru tuugɨ, Israel kurakɨ̃hɨ naâ akawerégɨ niîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ niîmi. Niî pe'tise yɨ'rɨóro niîmi. Kɨ̃ɨ̂re “Mɨ'ɨ̂ ãyú yɨ'rɨagɨ niî'” niî nu'kukã'ro ɨá'. Tohôta weeró ɨá'. 6Õ'âkɨ̃hɨ Israel kurakãharãre ãyuró weemíkã, pãharã́ kɨ̃ɨ̂re ẽho peótima. Naâ ẽho peótikã, “Õ'âkɨ̃hɨ Israel kurakãharãre ‘Ãyuró weegɨ́ti’ niî'kere weetími”, niîgɨ meheta weé'. Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ niî'kere keoró weemí. A'tîro niî'. Niî pe'tirã Israel paramérã niî turiarã Õ'âkɨ̃hɨ põ'ra niîtima, niîro weé'. 7Õ'âkɨ̃hɨ Abraãore “Mɨ'ɨ̂ paramérã niî turiarãre ãyusé o'ôgɨti”, niîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ tohô niî'kere niî pe'tirã Abraão paramérã niî turiarã yẽ'êtisama. Õ'âkɨ̃hɨ Abraãore a'tîro niîkɨ niîwĩ: “Isaque paramérã niî turiarã di'akɨ̃ mɨ'ɨ̂ paramérã waro niîrãsama.” 8A'tîro niîro weé'. Niî pe'tirã Abraão yaa kurapɨ bahuá siru tuurã, Õ'âkɨ̃hɨ põ'ra niîtima. Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ “Ãyusé weegɨ́ti” niî'kere ẽho peórã, Õ'âkɨ̃hɨ põ'ra niîma. Naáta Abraão paramérã waro niîma. 9Õ'âkɨ̃hɨ Abraãore niî'ke a'tîro niîkaro niîwɨ: “Apé kɨ'ma a'tóka tero nohota a'tîgɨti taha. Tiîtare Sara makɨ̂ti tohagosamo”, niîkɨ niîwɨ. 10A'té di'akɨ̃ nií wee'. Apêye tootá nemó'. Naâ makɨ́ Isaque bɨkɨâ, be'ró Rebecare nɨmôtikɨ niîwĩ. Be'ró koô nihî pako niirí kurare Õ'âkɨ̃hɨ koó kẽ'rare uúkũkɨ niîwĩ. Koô põ'rá sɨ'rɨá'kãrã, Isaque ni'kɨ́ põ'rata niîkãrã niîwã. 11- 12Naâ bahuá ãyusé, yã'asére weeátoho dɨporo Õ'âkɨ̃hɨ ni'kɨré bese yuú tohakɨ niîwĩ. Tohô weesé me'ra Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ ɨaró besesére ĩ'yókɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ no'ó besé sĩ'rirãre besesamí. Naâ weesére ĩ'yâgɨ meheta, besesamí. Tohô weégɨ Rebecare niîkɨ niîwĩ: “Masá ma'mi kɨ̃ɨ̂ akabihíre da'rá ko'tegɨ sãhagɨ́sami.” 13A'té Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũripɨ niîro nohota keoró niî'. “Jacoré besewɨ́. Esaú pe'ere besetíwɨ”, niîkɨ niîwĩ Õ'âkɨ̃hɨ. 14Too pũríkãre marî de'ró pe'e niîrãsari? “Õ'âkɨ̃hɨ ni'kɨré ãpí yɨ'rɨóro beségɨ, keoró weetími”, niîrãsari? Nií wee'. 15A'tîro pe'e niî'. Dɨporópɨ Õ'âkɨ̃hɨ Moisére a'tîro niîkɨ niîwĩ: “No'ó yɨ'ɨ̂ pahá yã'a sĩ'rigɨre pahá yã'agɨti”, niîkɨ niîwĩ. 16Tohô weérã marî masî'. Õ'âkɨ̃hɨ basi kɨ̃ɨ̂ pahá yã'a sĩ'rirãre pahá yã'asami. Masá pahá yã'a dutikã meheta pahá yã'asami. Tohô niikã́ ãyuró weesé wapa meheta pahá yã'asami. 17Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũripɨ Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ niî'kere a'tîro ohâ no'okaro niîwɨ. Dɨporókɨ̃hɨpɨ Egito dutigɨ́ wiôgɨ Faraóre a'tîro niîkɨ niîwĩ: “Yɨ'ɨ̂ tutuasére mɨ'ɨ̂ me'ra ĩ'yogɨ́ti niîgɨ, mɨ'ɨ̂re wiôgɨ sõróowɨ. Niî pe'tirokãharã yɨ'ɨ̂ tutuagɨ́ niisére masî dutigɨ tohô weewɨ́”, niîkɨ niîwĩ Õ'âkɨ̃hɨ. 18Tohô weégɨ Õ'âkɨ̃hɨ no'ó kɨ̃ɨ̂ pahá yã'a sĩ'rirãre pahá yã'asami. No'ó ehêri põ'ra bɨtirã́re ehêri põ'ra bɨtikã́ weesamí. Naâ ɨaró nemoró yã'âro weeáto niîgɨ tohô weesamí. 19Yɨ'ɨ̂ tohô niisére tɨ'órã, mɨsâ a'tîro niî boosa': “Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ basita ehêri põ'ra bɨtikã́ weemígɨ, de'ró weégɨ masaré ‘Bu'îritirã niîma’, niîsari? Õ'âkɨ̃hɨ weé sĩ'risere ka'mú ta'ata basió wee'”, niî boosa'. 20Nií wee'. Mɨsâ tohô bɨsɨrã́ noho masá niî'. Õ'âkɨ̃hɨ mɨsâre weé'kɨre ye'sûtikã'ro ɨá'. Sɨtɨ̂wɨ yeêkarɨ tirɨ́ yeê'kore “De'ró weeákoho yɨ'ɨ̂re a'tîro bahutɨhɨ́ yeêri?” niî masitisa'. 21Di'î yeegó koô ɨaró noho yeê masisamo. No'ó sɨtɨ̂wɨ ãyutɨhɨ́ bosê nɨmɨ niikã́ koô mii wĩroátɨhɨre yeê masisamo. Apêrɨ kẽ'rare mehô niîtɨhɨ no'ó ɨaró koô kɨoátɨhɨre yeê masisamo. 22Masá yã'âro weekã́, Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ bu'îri da'reátehere, kɨ̃ɨ̂ tutuasére naâre masikã́ ɨákɨ niîwĩ. Tohô weégɨ kɨ̃ɨ̂re uâro sãhakã weé'kãrãre, kɨ̃ɨ̂ bu'îri da'rê bahurioáhãre tohô ĩ'yâkã'kɨ niîwĩ yuhûpɨ. 23Marîre, kɨ̃ɨ̂ pahá yã'arã pe'ere kɨ̃ɨ̂ ãyú butia'ro niisétisere, kɨ̃ɨ̂ tutuasére masikã́ ɨákɨ niîwĩ. Dɨporópɨ marîre kɨ̃ɨ̂ weeró noho ãyurã́ niiáto niîgɨ, tohô niikã́ kɨ̃ɨ̂ tutuasére kɨoáto niîgɨ bese yuúkɨ niîwĩ. 24Tohô marîre beségɨ, ni'karérã Judeu masa wa'teropɨ niirã́re, ãpêrã Judeu masa niîtirãre besé dɨka waá nɨ'kokɨ niîwĩ. 25Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũripɨ dɨporókɨ̃hɨpɨ Oséia Õ'âkɨ̃hɨ yee kitire werê mɨ'tagɨ Judeu masa niîtirã yeekãhase Õ'âkɨ̃hɨ uúkũ'kere a'tîro ohâkɨ niîwĩ: Masá yarã́ niîtimi'kãrãre “Yarã́ masá niîma”, niîgɨsa'. Yɨ'ɨ̂ ma'itími'kãrãre “Yɨ'ɨ̂ ma'irã́ niîma”, niîgɨsa'. 26“Mɨsâ, yarã mehéta niî'” niî no'oka di'tapɨta taha naâre “Õ'âkɨ̃hɨ katî nu'kugɨ põ'ra niîma”, niî no'orosa', niî ohâkɨ niîwĩ Oséia. 27Israel kurakãharã yee pe'e maa Isaía a'tîro ohâkɨ niîwĩ: Israel põ'ra nukûpori diâ pahirí maa sumútohopɨ niisé weeró noho pãharã́ niîmirã, pehêterãkã yɨ'rɨó no'orãsama. 28Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ niî'karo nohota kɨ̃ɨ̂ uúkũ'kere keoró weegɨ́sami. Teeré weégɨ, soharó me'ra a'ti nukúkãkãharãre bu'îri da'rêgɨsami, niîkɨ niîwĩ. 29Kɨ̃ɨ̂ Isaíata apêye ohâ mɨ'takɨ niîwĩ taha: Õ'âkɨ̃hɨ niî pe'tise bu'ipɨ niigɨ́ marî paramérãre pehêterãkã dɨ'atíkã maa, dɨporókãharãpɨ Sodoma, Gomorrakãharãre weé'karo noho pe'o dihó boopĩ. Tohô weekã́, mari yaá kura mari boósa' maha, niî ohâkɨ niîwĩ. 30Too pũríkãre marî de'ró pe'e niîrãsari? A'tîro niî'. Judeu masa niîtirã Õ'âkɨ̃hɨ me'ra naâ ãyuró niiátehere a'mâtikãrã niîwã. Teeré a'mâtimirã, Jesu Cristore ẽho peóse me'ra bokákãrã niîwã. Naâ ẽho peókã, Õ'âkɨ̃hɨ naâre “Ãyurã́, bu'îri marirã́ niîma”, niî ĩ'yâkɨ niîwĩ. 31Judeu masa pe'e Moisé dutisé me'ra Õ'âkɨ̃hɨ me'ra ãyuró niî sĩ'rikãrã niîmiwã. Tohô wãkûmirã, Moisé dutî'kere weetíkãrã niîwã. Tohô weérã Õ'âkɨ̃hɨ me'ra ãyuró niîtikãrã niîwã. 32De'ró weérã Õ'âkɨ̃hɨ me'ra ãyuró niîtipari? A'tîro niî'. Jesu Cristore ẽho peóse me'ra meheta Õ'âkɨ̃hɨ me'ra ãyuró niî sĩ'rikãrã niîmiwã. Naâ basi wee tutuáse me'ra pe'e tohô niî sĩ'rikãrã niîwã. Tohô weérã Õ'âkɨ̃hɨ kũû'kɨ Jesu Cristore ẽho peótirã Õ'âkɨ̃hɨ tiropɨ wa'âsome. 33Tohô weéro Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũripɨ ohâ'ke keoró wa'âkaro niîwɨ. A'tîro ohâ no'okaro niîwɨ Õ'âkɨ̃hɨ makɨre: Ni'kâga ɨ̃tâga dɨpógɨ weeró noho ni'kɨré Jerusalẽ́pɨre dɨpogɨ́ti. Tigapɨ́ pɨ'â tuu bɨrɨ̂ ke'arã weeró noho yɨ'ɨ̂ dɨpó'kɨre ẽho peótirã, bu'îri da'rê bahurió no'orãsama. Kɨ̃ɨ̂re ẽho peórã pe'e “Mehô waro ẽho peókãti”, niîsome, niî ohâ no'okaro niîwɨ.

will be added

X\