ROMANOS 11

1Mɨsâre sẽrí yã'a nemogɨti taha. Õ'âkɨ̃hɨ Israel kurakãharã yɨ'rɨ́ nɨ'ka'kãrãre, yarã́ masá niîsome maha niîgɨ, kõ'â wã'kapari? Kõ'â wã'katikɨ niîwĩ. Yɨ'ɨ́ kẽ'ra Israel kurakɨ̃hɨ niî'. Abraão paramí niî turiagɨ Benjami yaa kurakɨ̃hɨ niî'. 2Dɨporópɨ Õ'âkɨ̃hɨ Israel kurakãharãre yarã́ masá niiáto niîgɨ, naâre besékɨ niîwĩ. Tohô weégɨ naâre kõ'âtikɨ niîwĩ. Mɨsâ masísa' Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tagɨ Elia kɨ̃ɨ̂ niî'kere. Kɨ̃ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨpɨre “Israel kurakãharã bu'îri kɨomá”, niîkɨ niîwĩ. A'tîro niîkɨ niîwĩ: 3“Wiôgɨ, Israel kurakãharã mɨ'ɨ yeé kiti werê mɨ'tarãre wẽhékãrã niîwã. Mɨ'ɨ̂re ẽho peórã, wa'îkɨ̃rã ɨ̃hâ moro peosere weesté dihokãrã niîwã. Yɨ'ɨ̂ ni'kɨtá dɨ'sá' mɨ'ɨ̂re ẽho peógɨ. Yɨ'ɨ́ kẽ'rare wẽhé sĩ'rirã a'mârã weemá”, niîkɨ niîwĩ Elia. 4Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂re yɨ'tíkɨ niîwĩ: “Naâ tohô weemíkã, sete mil masá yarãré dɨ'aápɨ. Naâ Baal wamêtigɨ naâ yeê'kɨre neê ẽho peótima”, niîkɨ niîwĩ Õ'âkɨ̃hɨ. Tohô weérã marî masî'. Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ yarã́ masaré kõ'â wã'katisami. 5- 6Õ'âkɨ̃hɨ Elia niîka tero masaré besé'karo weeró noho ni'kâroakã kẽ'rare pehêterãkã Israel kurakãharãre besesamí. Naâ weesére ĩ'yâgɨ meheta, besékɨ niîwĩ. Naâre pahá yã'agɨ besékɨ niîwĩ. Naâ ãyuró weéka be'ro naâre beségɨ, pahá yã'agɨ meheta wee boópĩ. Naâ wee tutuá'ke wapa niî boopã. 7A'tîro niî'. Niî pe'tirã Israel kurakãharã Õ'âkɨ̃hɨ me'ra ãyuró niî sĩ'rimikãrã niîwã. Tohô niî sĩ'rimirã, niî pe'tirã kɨ̃ɨ̂ me'ra ãyuró niîtikãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂ besé'kãrã pũrikã kɨ̃ɨ̂ me'ra ãyuró niîkãrã niîwã. Ãpêrã kɨ̃ɨ̂re ẽho peóti tĩharã o'mê peeri marirã́, tɨ'otírã weeró noho tohákãrã niîwã. 8Teeré uúkũro, Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũripɨ a'tîro ohâ no'okaro niîwɨ: “Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂re ẽho peótirãre kɨ̃ɨ yeére tɨ'o masítikã weékɨ niîwĩ. Naâre kapêri ĩ'yâtirã, tohô niikã́ o'mê peeri tɨ'otírã weeró noho wa'akã́ weékɨ niîwĩ. Teê a'tóka teropɨ kẽ'rare tohôta niî dekoti' yuhûpɨ”, niî ohâ no'okaro niîwɨ. 9Davi kẽ'ra Õ'âkɨ̃hɨre a'tîro uúkũkɨ niîwĩ: Israel kurakãharã naâ bosê nɨmɨri wee wɨáse me'ra yã'âro weemá. Naâ tohô weekã́ ĩ'yâgɨ, naâre bu'îri da'rêya. 10Naâre tɨ'o masítirã weeró noho, ĩ'yâtirã weeró noho wa'akã́ weeyá. Pehé nɨkɨsé wɨârã, sũkûa wehê nu'aro weeró noho pi'etíkã weeyá, niîkɨ niîwĩ Davi. 11Apêye mɨsâre niî nemogɨti taha. Judeu masa Jesu Cristore ẽho peótikã, Õ'âkɨ̃hɨ naâre kõ'â butia'tikɨ niîwĩ. Naâ Õ'âkɨ̃hɨre yɨ'rɨ́ nɨ'kakã, Judeu masa niîtirã pe'ere yɨ'rɨógɨti niîgɨ, tohô weékɨ niîwĩ. Õ'âkɨ̃hɨ naâre ãyuró weesére ĩ'yârã, Judeu masa ɨ̃sá kẽ'ra tohôta ɨása', niî ĩ'yâ kũu dutigɨ tohô weékɨ niîwĩ. 12Judeu masa naâ Jesu Cristore ẽho peótikã, ãpêrã a'ti nukúkãkãharãre ãyuró wa'âkaro niîwɨ. Judeu masa Õ'âkɨ̃hɨ “Yɨ'ɨ̂ põ'rare ãyusé o'ôgɨti” niî'kere yẽ'êtikãrã niîwã. Judeu masa niîtirã pe'e yẽ'êkãrã niîwã. Judeu masa kẽ'ra Jesu Cristore ẽho peókã, niî pe'tirã a'ti nukúkãkãharãre ãyuró wa'ârosa'. 13Ni'kâroakã maa Judeu masa niîtirã se'sarore werêgɨti. Jesu Cristo yɨ'ɨ̂re mɨsâ Judeu masa niîtirãre kɨ̃ɨ yeé kitire werê dutigɨ kũûwĩ. Tohô weéro yɨ'ɨ̂ ĩ'yakã́, yɨ'ɨ̂ da'rasé mehô niisé meheta niî'. 14Apé tero weégɨ yɨ'ɨ̂ akawerérã Judeu masare doékã wee boósa'. Õ'âkɨ̃hɨ mɨsâre ãyuró weesére ĩ'yârã, naá kẽ'ra Jesu Cristore ẽho peó boosama. Ẽho peórã, yɨ'rɨó no'orãsama. 15Õ'âkɨ̃hɨ Judeu masa kɨ̃ɨ̂re ẽho peótirãre kõ'akã́, ãpêrã pe'e kɨ̃ɨ yarã́ sãhákãrã niîwã. Judeu masa pe'e kɨ̃ɨ̂re ẽho peókã, ãyú yɨ'rɨarosa'. Masá wẽrî'kãrãpɨ masó no'o'kãrã weeró noho niîrosa'. 16A'tîro mɨsâre werêgɨti. Pãú weéka be'ro ni'kâga Õ'âkɨ̃hɨre o'okã́, niî pe'tisepaga Õ'âkɨ̃hɨ yee tohása'. Yukɨ̂gɨ kẽ'ra tohôta niî'. Tigɨ́ nɨ'kori Õ'âkɨ̃hɨ yee niikã́, tee dɨpɨ́ri kẽ'ra Õ'âkɨ̃hɨ yeeta niî'. Marî yẽkɨ sɨmɨá Abraão, Isaque, Jacó tigɨ́ nɨ'kori weeró noho Õ'âkɨ̃hɨ yarã niîma. Tohô weérã naâ paramérã niî turiarã kẽ'ra meharóta “Õ'âkɨ̃hɨ yarã niîma”, niî ĩ'yâ no'osama. 17Ni'karérã Judeu masa oliveiragɨ dɨpɨkãharã weeró noho niîma. Ãpêrã ni'karérãre tee dɨpɨ́rire dɨtê kõ'a'karo weeró noho Õ'âkɨ̃hɨ Judeu masare kõ'âkɨ niîwĩ. Be'ró tee dɨpɨ́ri niî'karopɨ apêgɨ oliveira nɨkɨkɨhɨ́ dɨpɨrire pĩ'rí wã'a dutigɨ toopɨ́ yehê dɨ'té õ'osami. Tohô weéro tigɨ kaséro ɨ'esé me'ra nɨkɨkɨhɨ́ ãyuró pĩ'rí wã'arosa'. Tohô weé'karo weeró noho wa'âkaro niîwɨ mɨsâ Judeu masa niîtirãre. Õ'âkɨ̃hɨ mɨsâre kɨ̃ɨ yarã́ sãhakã́ weékɨ niîwĩ. Mɨsâ Judeu masa meheta niî'. Tohô niîtimirã, niî pe'tise Õ'âkɨ̃hɨ Abraão paramérã niî turiarãre “Ãyusé o'ôgɨti” niî'kere yẽ'êrãsa'. 18Tohô wa'â' niîrã, “Ɨ̃̃sâ Judeu masa nemoró ãyú yɨ'rɨ nɨ'ka'”, niîtikã'ya. Õ'âkɨ̃hɨ masaré yɨ'rɨóse naâ me'rata dɨ'pôkãtikaro niîwɨ. Mɨsâ yẽkɨ me'ra meheta dɨ'pôkãtikaro niîwɨ. 19Mɨsâ a'tîro niî boosa': “Ni'karé yã'asé dɨpɨri dɨtê kõ'a no'okaro niîwɨ. Apêye dɨpɨri yehê dɨka yuú no'orotiro tohô weé no'okaro niîwɨ”, niî boosa'. “Teé weeró noho ɨ̃sâ Judeu masa niîtirãre Õ'âkɨ̃hɨ yarã wa'aáto niîgɨ Judeu masa pe'ere kõ'âkɨ niîwĩ”, niî boosa'. 20Tohôta niî', niîro pe'ea'. Naâ ẽho peótise bu'iri kõ'â no'okãrã niîwã. Mɨsá kẽ'ra Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peótirã, yɨ'rɨó no'oya mari boópã. Mɨsâ ẽho peóse me'ra di'akɨ̃ kɨ̃ɨ yarã́ sãhákãrã niîwɨ. Tohô weérã “Ɨ̃̃sâ Judeu masa yɨ'rɨóro niî'”, niî wãkûtikã'ya. Ɨ̃̃sá kẽ'rare kõ'âri niîrã, Õ'âkɨ̃hɨre wio pesáse me'ra tɨ'ó yã'aya. 21Judeu masa Õ'âkɨ̃hɨ yarã niî mɨ'ta'kãrã niîmiwã. Naâ ẽho peótikã, Õ'âkɨ̃hɨ naâre kõ'âkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ Judeu masare oliveira niî mɨ'ta'ke dɨpɨrire dɨtê kõ'a'karo weeró noho weékɨ niîwĩ. Mɨsâ Judeu masa niîtirã kẽ'rare kɨ̃ɨ̂re ẽho peótikã, tohôta weegɨ́sami. 22Õ'âkɨ̃hɨ pahá yã'asere, tohô niikã́ tutuaró me'ra kɨ̃ɨ̂ bu'îri da'resére wãkûya. Kɨ̃ɨ̂re ẽho peótirãre bu'îri da'rêsami. Mɨsâ pũrikãre pahá yã'agɨ, ãyuró weesamí. Mɨsâ kɨ̃ɨ̂re ẽho peó nu'kukã, tohô weegɨ́sami. Mɨsâ weetíkã, kɨ̃ɨ̂ yã'asé dɨpɨri kõ'â'karo weeró noho mɨsá kẽ'rare kõ'âgɨsami. 23Kõ'â no'o'kãrã Judeu masa Jesu Cristore ẽho peókã, naá kẽ'rare ãyuró weegɨ́sami. Naâre tigɨpɨ́ta taha yehê dɨ'té õ'o'karo weeró noho weegɨ́sami. Kɨ̃ɨ yarã́ sãhakã́ weégɨ, tohô weegɨ́sami. Õ'âkɨ̃hɨ teeré wee masími. 24Mɨsâ Judeu masa niîtirã oliveira nɨkɨ̂pɨ niikɨhɨ́ weeró noho niî'. Tohô niîmikã, Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ yarã́ sãhakã́ weékɨ niîwĩ. Judeu masa pũrikã Õ'âkɨ̃hɨ besé mɨ'ta'kãrã waro niîma. Oliveiragɨ otê'kɨ weeró noho niîma. Tohô weérã mɨsâ Õ'âkɨ̃hɨ yarã sãhakã́, Judeu masapɨa tãhâsama. 25Akawerérã, too dɨpóropɨ masî no'oya marí'kere masikã́ ɨá'. Ɨ̃̃sâ Judeu masa yɨ'rɨóro masî yɨ'rɨ nɨ'ka' niîri niîgɨ, tohô niîgɨti. Pãharã́ Judeu masa Jesu Cristore ẽho peóti ni'ima yuhûpɨ. Naâ o'mê peeri tɨ'otírã weeró noho niîma. Õ'âkɨ̃hɨ “Judeu masa niîtirã tiikérã ẽho peórãsama” niî'karo nohota naâ ẽho peóka be'ropɨ Judeu masa ẽho peórãsama. 26Tohô wa'akã́, niî pe'tirã Judeu masa yɨ'rɨó no'orãsama. Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũripɨ Judeu masa naâ yɨ'rɨátehere a'tîro ohâ no'okaro niîwɨ: Masaré yɨ'rɨoákɨhɨ Judeu masɨ Jerusalẽ́ wamêtiri makapɨre etâgɨsami. Jacó paramérã naâ yã'asére kõ'âgɨsami. 27“Naâre yã'asére akobohókã, keoró wa'ârosa' yɨ'ɨ̂ too dɨpóropɨ niî'ke”, niîkɨ niîwĩ Õ'âkɨ̃hɨ, niî ohâ no'okaro niîwɨ. 28Jesu Cristore ẽho peóti tĩharã, pãharã́ Judeu masa Õ'âkɨ̃hɨre ĩ'yâ tu'tirã weeró noho niîma. Mɨsâ Judeu masa niîtirã pe'ere ẽho peó dutigɨ tohô weemí. Tohô weemígɨ, a'tóka tero niirã́ Judeu masare Õ'âkɨ̃hɨ ma'isamí. Neê waropɨ naâ yẽkɨ sɨmɨáre ma'í'kɨ niî yuugɨ, naá kẽ'rare ma'isamí. 29Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ “Ãyusé o'ôgɨti” niî'kere dɨka yuútisami. O'ô toha nɨ'ko, e'mâtisami. Tohô niikã́ kɨ̃ɨ̂ besé'kãrãre kõ'â butia'tisami. 30Too dɨpóropɨ mɨsá kẽ'ra Õ'âkɨ̃hɨre yɨ'rɨ́ nɨ'kakãrã niîwɨ. A'tóka terore Õ'âkɨ̃hɨ Judeu masa yɨ'rɨ́ nɨ'kakã ĩ'yâgɨ, mɨsâ pe'ere pahá yã'ami. 31Be'ró tohôta wa'ârosa' Judeu masa kẽ'rare. A'tóka terore naâ Õ'âkɨ̃hɨre yɨ'rɨ́ nɨ'kama. Be'ró Õ'âkɨ̃hɨ naá kẽ'rare pahá yã'agɨsami. Kɨ̃ɨ̂ mɨsâre pahá yã'a'karo noho naá kẽ'rare pahá yã'agɨsami. 32A'tîro niî'. Niî pe'tirã Õ'âkɨ̃hɨre yɨ'rɨ́ nɨ'kakã ĩ'yâgɨ, “Ni'kâro noho bu'îritirã niîma”, niîkɨ niîwĩ. Niî pe'tirãpɨre pahá yã'agɨti niîgɨ, tohô niîkɨ niîwĩ. 33Õ'âkɨ̃hɨ marî yã'arã́ niî'kãrãre pahá yã'a yɨ'rɨami. Tutuâ yɨ'rɨami. Niî pe'tise masî pe'okã'mi. Tohô weérã marî kɨ̃ɨ̂ wãkusé, kɨ̃ɨ̂ weesére masî põo tẽótisa'. Kɨ̃ɨ̂ de'ró weesére tɨ'o masí põo tẽótisa'. 34Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũripɨ a'tîro ohâ no'okaro niîwɨ Õ'âkɨ̃hɨ masisére: “Õ'âkɨ̃hɨ marî wiôgɨ wãkusére neê ni'kɨ́ masîtisami. Neê ni'kɨ́ kɨ̃ɨ̂re ‘A'tîro pe'e ɨá'’, niî masitisami. 35Neê ni'kɨ́ Õ'âkɨ̃hɨre apêye noho o'ô wapa moókã weetá basió wee'”, niî ohâ no'okaro niîwɨ. 36Niî pe'tise a'ti nukúkãkãhase, ɨ'mɨ̂sekãhase kɨ̃ɨ̂ weé'ke di'akɨ̃ niî'. Kɨ̃ɨ̂ tutuasé me'ra niî pe'tise niî nu'ku'. Kɨ̃ɨ yeé niî'. Tohô weérã niî pe'tirã Õ'âkɨ̃hɨre “Kɨ̃ɨ̂ ãyú yɨ'rɨagɨ, tutuâ yɨ'rɨagɨ niîmi”, niî nu'kukã'rã. Tohôta weerã́.

will be added

X\