ROMANOS 1

1Yɨ'ɨ̂ Paulo mɨsâ Roma wamêtiri makakãharã Jesu Cristore ẽho peórãre ohâ'. Jesu Cristo dutiró weé wã'ya ko'tegɨ niî'. Kɨ̃ɨ̂ yɨ'ɨ̂re Õ'âkɨ̃hɨ masaré yɨ'rɨóse kitire werê dutigɨ besewĩ́. 2Dɨporópɨ Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ yeé kiti werê mɨ'tarã me'ra “Yɨ'ɨ̂ masaré yɨ'rɨógɨti”, niî werê yuukɨ niîwĩ. Tohô weérã tee kitíre tɨ'órã, Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũripɨ ohâkãrã niîwã. 3Naâ ohâ'ke marî wiôgɨ Jesu Cristo Õ'âkɨ̃hɨ makɨ yee kiti niî'. Kɨ̃ɨ̂ a'ti nukúkãpɨre marî weeró noho ɨpɨtígɨ bahuákɨ niîwĩ. Masɨ́ niîgɨ, dɨporókɨ̃hɨpɨ wiôgɨ Davi paramí niî turiagɨpɨ niîkɨ niîwĩ. 4Kɨ̃ɨ̂ marî weeró noho ɨpɨtímigɨ, Õ'âkɨ̃hɨ makɨ niî yuugɨ, yã'asé moogɨ́ niîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ wẽrîka be'ro kɨ̃ɨ̂ pakɨ́ Espírito Santo tutuaró me'ra kɨ̃ɨ̂re wẽrî'kɨpɨre masókɨ niîwĩ. Tohô weesé me'ra masaré yɨ'ɨ̂ makɨ niîmi niisére ĩ'yókɨ niîwĩ. 5Kɨ̃ɨ̂ yɨ'ɨ̂ Paulore ãyuró weégɨ, kɨ̃ɨ yeé kitire werê dutigɨ besewĩ́. Niî pe'tiropɨ masá Jesu Cristore ẽho peoáto niîgɨ tohô weewĩ́. Ẽho peó tĩharã, kɨ̃ɨ̂ ɨaró weerã́sama. 6- 7Mɨsâ Romakãharã kẽ'ra kɨ̃ɨ̂ tohô niî no'o'kãrãta niî'. Tohô weégɨ mɨsâre Õ'âkɨ̃hɨ ma'irã́re a'ti pũríre ohâ'. Õ'âkɨ̃hɨ Jesu Cristo yarã sãha dutígɨ mɨsâre besékɨ niîwĩ. Marî pakɨ Õ'âkɨ̃hɨ, tohô niikã́ marî wiôgɨ Jesu Cristo mɨsâre ãyuró weeáto. Mɨsâre ãyuró ehêri põ'ratikã weeáto. 8A'teré mɨsâre werê mɨ'tagɨti. Niî pe'tirokãharãpɨ mɨsâ Jesu Cristore ẽho peósere uúkũ se'sama. Teeré tɨ'ógɨ, Jesu Cristo wee tamúse me'ra Õ'âkɨ̃hɨre “Ãyú'” niî'. 9Yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨre sẽrisétiri nɨkɨ mɨsa yeékãhasere sẽri basá nu'kukã'. Yɨ'ɨ̂ tohô weesére Õ'âkɨ̃hɨ “Diakɨ̃hɨ́ta weemí”, niîsami. Yɨ'ɨ̂ ãyuró ehêri põ'ratise me'ra kɨ̃ɨ̂ ɨaró weé'. Teeré weégɨ, ãyusé kiti kɨ̃ɨ̂ makɨ yeére werê'. 10Apêye kẽ'rare Õ'âkɨ̃hɨre a'tîro sẽrí nu'kukã'. “Mɨ'ɨ̂ ɨágɨ, yɨ'ɨ̂re Romapɨ wa'â dutigɨ du'óo'ya. Tii makákãharã mɨ'ɨ̂re ẽho peórãre ĩ'yâ sĩ'risa'”, niî sẽrí'. Yoâ wa'a' yɨ'ɨ̂ mɨsâ tiropɨ wa'â sĩ'rimi'karo. 11Mɨsâre nemoró wãkû tutuakã ɨa sãágɨ Espírito Santo yɨ'ɨ̂re masisé o'oró weeró noho mɨsâre o'ô turia sĩ'risa'. Tohô weégɨ toopɨ́re wa'â sĩ'risa'. 12Mɨsâre a'tîro niîgɨti. Marî pɨ̂a pe'eseri a'mêri wee tamúrãsa'. Mɨsâ yɨ'ɨ̂ ẽho peókã ĩ'yârã, nemoró wãkû tutuarãsa'. Yɨ'ɨ́ kẽ'ra mɨsâ ẽho peókã ĩ'yâgɨ, meharóta weegɨ́sa'. 13Akawerérã, mɨsâre a'teré masikã́ ɨása'. Pehetíri mɨsâ tiropɨ wa'â sĩ'rimi'. Apé sia'kãharã marikã Judeu masa niîtirã yɨ'ɨ̂ Jesu Cristo yee kitire werekã́, ẽho peówã. Mɨsa yaá makakãharã kẽ'rare Jesu Cristore ẽho peókã ɨa sãágɨ werêgɨ wa'â sĩ'risa'. Tohô weé sĩ'rimikã, basió wee' yuhûpɨ. 14Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ yeé kitire niî pe'tirãre yɨ'ɨ̂re werê dutiwĩ. Yeé uurã́re, uutírã kẽ'rare werê dutiwĩ. Bu'ê'kãrãre, bu'êti'kãrãre werê dutiwĩ. 15Tohô weégɨ mɨsa yaá makakãharã Jesu Cristore ẽho peótirãre kɨ̃ɨ yeé kitire pũûro werê sĩ'risa'. 16Masá Jesu Cristo yee kitire tɨ'órã, kɨ̃ɨ̂re ẽho peó nɨ'kasama. Yɨ'ɨ̂ masî', Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ tutuaró me'ra niî pe'tirã Jesu Cristore ẽho peórãre pekâ me'epɨ wa'â boo'kãrãre yɨ'rɨósami. Tohô weégɨ masaré tee kitíre neê bopôya sãa wee'. Neê waro kɨ̃ɨ̂re ẽho peórã Judeu masa niirã́re yɨ'rɨósami. Judeu masa niîtirã kɨ̃ɨ̂re ẽho peórã kẽ'rare meharóta yɨ'rɨósami. 17Tee kití a'tîro niî'. Õ'âkɨ̃hɨ Jesu Cristore ẽho peórãre “Bu'îri marirã́, ãyurã́ niîma”, niî ĩ'yâsami. Jesu Cristore ẽho peórã di'akɨ̃re tohô ĩ'yâsami. Teekãhásere Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũripɨ a'tîro ohâ no'okaro niîwɨ: Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂re ẽho peórãre “Ãyurã́ niîma”, niî ĩ'yâsami. Kɨ̃ɨ̂ me'ra niî nu'kurãsama, niîwɨ. 18Õ'âkɨ̃hɨ ɨ'mɨ̂sepɨ niigɨ́ masá yã'âro weesétisere ĩ'yâgɨ, bu'îri da'rêsami. Yã'âro weé nu'kurã diakɨ̃hɨ́kãhasere ka'mú ta'asama. Tohô weégɨ naâre ɨpɨ́tɨ bu'îri da'rêsami. 19Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ niisétise masîta basiósere masá ãyuró masîsama. Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ basi teeré masikã́ weékɨ niîwĩ. 20Marî Õ'âkɨ̃hɨ bahusére ĩ'yâtimirã, kɨ̃ɨ̂ weé'ke me'ra kɨ̃ɨ̂ tutuasére, kɨ̃ɨ̂ niisétisere masî no'o'. Kɨ̃ɨ̂ tutuasé, kɨ̃ɨ̂ niisétise niî nu'kukã'rosa'. Neê waro kɨ̃ɨ̂ a'ti nukúkãre weé nɨ'kaka teropɨta kɨ̃ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ niî' niisére masî no'o'. Tohô weérã masá “Mɨ'ɨ̂re masîtisa'. Tohô weérã bu'îri moó'”, niî masitisama. 21Kɨ̃ɨ̂ niisétisere masîmirã, kɨ̃ɨ̂re ẽho peótisama. Neê kɨ̃ɨ̂re “Ãyú'” niîtisama. No'ó ɨaró wãkû ma'a, siâpe me'ra nemoró yã'âro wãkû sãhasama. 22Naâ masî yɨ'rɨa' niîmirã, tɨ'o masítirã tohasamá. 23Tohô weérã Õ'âkɨ̃hɨ katî nu'kugɨre ẽho peótisama. Naâ apêye noho masá yeê'ke boâ dihaatehe pe'ere ẽho peósama. Masá weeró noho bahurã́, mirikɨ̃hɨá weeró noho bahurã́, wa'îkɨ̃rã weeró noho bahurã́, pĩroâ weeró noho bahurã́re yeê, ẽho peósama. Neê waropɨta teeré wee mɨháti, ni'kâroakã kẽ'rare meharóta weé nu'kuma. 24Naâ tohô weé'ke bu'iri Õ'âkɨ̃hɨ naâ yã'âro weé sĩ'risere weeáto niîgɨ kõ'â wã'kakɨ niîwĩ. Naâ bopôyase yã'asére a'mêri weékãrã niîwã. Teeré weérã, naâ basi naâ ɨpɨré dohórẽ'rã weékãrã niîwã. 25Diakɨ̃hɨ́kãhasere ẽho peóro noho o'ôrã, mehô niî soo wioritima. Kɨ̃ɨ̂re ẽho peóro noho o'ôrã, kɨ̃ɨ̂ da'rê'ke a'ti nukúkãkãhase pe'ere ẽho peóma. Õ'âkɨ̃hɨ niî pe'tise weé'kɨre e'katí peo nu'kukã'ro ɨá'. Tohôta weé no'oato. 26Õ'âkɨ̃hɨ bopôyase naâ ɨâri pehasere weeáto niîgɨ naâre kõ'â wã'kakɨ niîwĩ. Numiâpɨta ɨmɨá me'ra naâ wee wɨáse nohore naâ basi numiâ se'saro yã'âro weesamá. 27Ɨmɨá kẽ'ra naâ basi yã'âro a'mêri weesamá. Ɨmɨá numiâ me'ra wee wɨáse nohore du'úrã, ɨmɨá se'saro ɨâri peha, yã'âro weesamá. Tohô weégɨ Õ'âkɨ̃hɨ naâre yã'âro weesé wapa, bu'îri da'rêsami. Naâre bu'îri da'rêgɨ, naâ ɨpɨpɨ́re pi'etíkã weesamí. 28Kɨ̃ɨ̂ weé'kere ĩ'yâmirã, Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peó sĩ'ritisama. Tohô weégɨ naâ wãkû ma'asere weeáto niîgɨ kõ'â wã'kakɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ naâre kõ'akã́, tootá naâ yã'âro weé'kere nemo peósama. 29Niî pe'tise yã'âro weesére yɨ'rɨókã'sama. Pahá yã'aro mariró ãpêrãre yã'âro weé sĩ'risama. Apêye noho kɨomírã, kɨo nemó sãha sĩ'risama. A'té niî pe'tise yã'asére weesamá. Doésama. A'mê wẽhesama. A'mé tu'tisama. Wee soósama. Yã'âro weé sĩ'riro põo tẽóro yã'âro weesamá. Uukahá, kití maa soósama. 30Ãpêrãre yã'âro weé sĩ'rirã, diakɨ̃hɨ́ niîtimikã, werê sãasama. Õ'âkɨ̃hɨre ɨatísama. Ãpêrãre ĩ'yâ muisama. “Yɨ'ɨ̂ pe'e ãpêrã yɨ'rɨóro niî yɨ'rɨ nɨ'ka'”, niîsama. Yã'asére wee bokásama. Naâ pakɨ sɨmɨáre yɨ'rɨ́ nɨ'kasama. 31Tɨ'o masítisama. Naâ “Weerã́ti” niî'kere weetísama. A'mé tu'tika be'ro apó sĩ'ritisama. Naâ akawerérãpɨreta ma'itísama. Ãpêrãre pahá yã'atisama. 32Õ'âkɨ̃hɨ tohô weerã́re keoró weégɨ, “Pekâ me'epɨ kõ'â bahuriógɨti”, niîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ tohô niîka be'ro niîmikã, yã'âro weé nu'kusama. Tohô niikã́ ãpêrãre yã'âro weekã́ ĩ'yârã, “Ãyuró weérã, tohô weemá”, niîsama.

will be added

X\