MATEUS 8

1Jesu ɨ̃rɨgɨ́pɨ niî'kɨ dihátikã, pãharã́ masá kɨ̃ɨ̂re siru tuúkãrã niîwã. 2Kɨ̃ɨ̂ ma'âpɨ wa'arí kura ni'kɨ́ kamî boagɨ́ Jesu tirópɨ wa'âkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ tiro ehâgɨ, ehâ ke'a, a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Wiôgɨ, mɨ'ɨ̂ do'âtisere yɨ'rɨó masi'. Mɨ'ɨ̂ ɨaró noho weeyá yɨ'ɨ̂re, niîkɨ niîwĩ. 3Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Jesu kɨ̃ɨ̂re yãa peó, niîkɨ niîwĩ: —Aɨ. Mɨ'ɨ̂re yɨ'rɨógɨti. Kamî marigɨ́ tohayá, niîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ta, kɨ̃ɨ̂ kamî boasé yatî pe'tia wa'âkaro niîwɨ. 4Tohô wa'âka be'ro Jesu kɨ̃ɨ̂re niîkɨ niîwĩ: —Neê ãpêrãre werêtikã'ya. Diakɨ̃hɨ́ta sacerdote tiropɨ mɨ'ɨ yeé kami yatî'kere ĩ'yógɨ wa'âya. Kɨ̃ɨ̂ mɨ'ɨ̂re “Mɨ'ɨ̂ kamî boasére pe'tiá wa'a'”, niîgɨsami. Kɨ̃ɨ̂ tohô niîka be'ro Moisé kɨ̃ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨre o'ô duti'kere o'ôya. Mɨ'ɨ̂ tohô weé yɨ'rɨ́ka be'ro masá me'ra niisétigɨsa' taha, niîkɨ niîwĩ. 5Be'ró Jesu Cafarnaupɨ ehâkɨ niîwĩ. Toopɨ́ ni'kɨ́ wiôgɨ romano masɨ Jesu tiró a'tîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂re wee tamúse sẽríkɨ niîwĩ. 6—Wiôgɨ, yɨ'ɨ̂re da'rá ko'tegɨ pũûro do'âtigɨ, yaá wi'ipɨ kũyamí. Kɨ̃ɨ̂ sihâ masitiami. Ɨpɨ́tɨ waro pũrî no'oami, niî werêkɨ niîwĩ. 7Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Jesu niîkɨ niîwĩ: —Aɨ. Kɨ̃ɨ̂re yɨ'rɨógɨ wa'âgɨti, niîkɨ niîwĩ. 8Surára wiôgɨ kɨ̃ɨ̂re yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Wiôgɨ, yaá wi'ipɨ mɨ'ɨ̂re sãháakã wee masítisa'. Yɨ'ɨ̂ mehô niigɨ́ niî'. Mɨ'ɨ̂ wa'âtimigɨ, mɨ'ɨ̂ dutî o'ose me'ra yɨ'ɨ̂re da'rá ko'tegɨ yɨ'rɨgɨ́sami. 9Yɨ'ɨ̂ ãpêrã surára wiôrã dokapɨ niî'. Naâ dutisére weé'. Yɨ'ɨ́ kẽ'ra ãpêrã surárare dutî turia'. Yɨ'ɨ̂ dokakɨ̃hɨre “Wa'âya” niikã́, kɨ̃ɨ̂ wa'âsami. Ãpiré “A'tiá” niikã́, a'tîsami. Yɨ'ɨ̂re da'rá ko'tegɨre “A'tîro weeyá” niikã́, yɨ'ɨ̂ dutî'kere weesamí. Tohô weégɨ mɨ'ɨ̂ yɨ'ɨ̂re da'rá ko'tegɨre yɨ'rɨ dutíkã, yɨ'rɨgɨ́sami, niîkɨ niîwĩ. 10Jesu surára tohô niisére tɨ'ógɨ, tɨ'o mariá wa'âkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂re toó siru tuúrã pe'ere niîkɨ niîwĩ: —Ã'rí romano masɨ yɨ'ɨ̂re ãyuró ẽho peómi. Diakɨ̃hɨ́ mɨsâre werê'. Ã'rí weeró noho ẽho peógɨ neê ni'kɨ́ Israel kurakɨ̃hɨre boka ehátikãti. 11Mɨsâre werêgɨti. Pãharã́ Judeu masa niîtirã ã'rí weeró noho yɨ'ɨ̂re ẽho peórãsama. Naâ niî pe'tirokãharã Judeu masa niîtimirã, Õ'âkɨ̃hɨ wiôgɨ niirópɨre niîrãsama. Naá kẽ'ra ɨ'mɨ̂sepɨre marî Judeu masa yẽkɨ sɨmɨá Abraão, Isaque, Jacó me'ra duhî ba'ârãsama. 12Ãpêrã Judeu masa niîmirã, ẽho peótise bu'iri ɨ'mɨ̂sepɨre wa'â boo'kãrã wa'âsome. Na'î tĩ'aro apêropɨ Õ'âkɨ̃hɨ naâre kõ'â bahuriógɨsami. Toopɨ́ naâ pũrî no'orã, upîkari kũ'rî wagɨa, utîrãsama, niîkɨ niîwĩ Jesu. 13Tohô niîka be'ro surára wiôgɨre niîkɨ niîwĩ: —Mɨ'ɨ yaá wi'ipɨ toháagɨsa'. Mɨ'ɨ̂ ẽho peó'karo nohota wa'ârosa', niîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂re tohô niirí kurata da'rá ko'tegɨ kɨ̃ɨ̂ do'âtisere yɨ'rɨ́kɨ niîwĩ. 14Be'ró Jesu Pedro yaá wi'ipɨ wa'âkɨ niîwĩ. Tií wi'ipɨ sãhatágɨ, Pedro maa yẽkó uhá'ke ɨpɨ́tɨ do'âtigo kũyagóre boka ehákɨ niîwĩ. 15Tohô weégɨ koô amûkãrire yẽ'êkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ tohô weerí kurata maatá uhá'ke surûa wa'âkaro niîwɨ. Be'ró koô wã'kâ nɨ'ka, naâre ba'asé etíko niîwõ. 16Na'î ke'ari kura masá pãharã́ wãtî sãháa no'o'kãrãre Jesu pɨ'topɨ miáakãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂ uúkũse me'ra wãtiâ naâpɨre sãháa'kãrãre kõ'â wĩrokɨ niîwĩ. Tohô niikã́ niî pe'tirã do'âtirãre yɨ'rɨókɨ niîwĩ. 17Jesu kɨ̃ɨ̂ tohô weekã́, dɨporókɨ̃hɨpɨ Isaía Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tagɨ ohâ'karo nohota wa'âkaro niîwɨ. A'tîro niî ohâkɨ niîwĩ: “Marî tutuâtisere, marî do'âtisere kɨ̃ɨ̂ mii wapásami”, niî ohâkɨ niîwĩ. 18Jesu pãharã́ kɨ̃ɨ̂ sumútohopɨ nerê nɨ'kakã ĩ'yâgɨ, kɨ̃ɨ̂ bu'erã́re a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Te'á ditâra siâkihipɨ, niîkɨ niîwĩ. 19Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́, ni'kɨ́ Moisé dutî'kere bu'egɨ́ Jesu tiró wa'â, uúkũkɨ niîwĩ: —Masaré bu'egɨ́, mɨ'ɨ̂ no'ó wa'aró mɨ'ɨ̂re siru tuú sihagɨti, niîkɨ niîwĩ. 20Jesu kɨ̃ɨ̂re yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Wa'îkɨ̃rã kãrirí tuti kɨosamá. Mirikɨ̃hɨá kẽ'ra naâ põ'ratíri su'tiro kɨosamá. Yɨ'ɨ̂ pũrikã Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨ neê kã'ró kãri pesáro moó', niîkɨ niîwĩ. 21Ãpí Jesuré ẽho peógɨ kɨ̃ɨ̂re a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Wiôgɨ, yɨ'ɨ́ kẽ'ra mɨ'ɨ̂re siru tuúgɨti. Yɨ'ɨ̂ pakɨ tiropɨ wa'âgɨti yuhûpɨ. Toopɨ́ niî, be'ró yɨ'ɨ̂ pakɨ wẽrîka be'ro yaá tohagɨpɨ mɨ'ɨ̂ me'ra wa'âgɨti, niîkɨ niîwĩ. 22Jesu kɨ̃ɨ̂re yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ me'ra wa'â sĩ'rigɨ, ni'kâroakã yɨ'ɨ̂re siru tuúya. Yɨ'ɨ̂re ẽho peótirã wẽrî'kãrã weeró noho niîma. Naáta taha ãpêrã wẽrî'kãrãre a'mêri yaáto, niîkɨ niîwĩ. 23Be'ró Jesu yukɨ̂sɨpɨ mɨhâ sãhakɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ kɨ̃ɨ̂re ba'pâti wã'kakãrã niîwã. 24Naâ ditârapɨ niirí kura ɨpɨ́tɨ wĩ'ró a'tîkaro niîwɨ. Tohô weéro naâ yukɨ̂sɨre pakasé pã'kôri paâ kehe sãa mɨhakaro niîwɨ. Tohô wa'arí kurare Jesu kãriá wa'âkɨ niîwĩ. 25Tohô weérã kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ kɨ̃ɨ̂ siropɨ́ sãyagɨ́re wã'kórã bɨrɨ̂akãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂re “Wiôgɨ, ɨ̃sâre yɨ'rɨóya. Marî mirî diharã weé'”, niîkãrã niîwã. 26Kɨ̃ɨ̂ wã'ká, naâre yɨ'tíkɨ niîwĩ: —De'ró weérã toô kã'ro uîti? Mɨsâ yɨ'ɨ̂re kã'roákã waro ẽho peóse kɨó', niîkɨ niîwĩ. Tohô niî toha, wã'kâ nɨ'ka, wĩ'roré, pã'kôrire di'ta mariákã weékɨ niîwĩ. Niî pe'tise di'ta marí diha pe'tia wa'âkaro niîwɨ. 27Tohô wa'akã́ ĩ'yârã, kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ ĩ'yâ mariarã, a'tîro niîkãrã niîwã: —Yamɨ nohó masɨ́ niîmiti kɨ̃ɨ ã'rí? Wĩ'ró, pã'kôripɨta kɨ̃ɨ̂re yɨ'ti dohákã', niîkãrã niîwã. 28Jesu wĩ'roré yɨsɨóka be'ro apé pã'repɨ pẽ'ahákãrã niîwã. Toó Gadara wamêtiropɨ niîkaro niîwɨ. Toopɨ́ pɨárã ɨmɨá wãtiâ sãháa no'o'kãrã masâ peeri wa'teropɨ niî'kãrã Jesu tiró a'tîkãrã niîwã. Naâ uarã́ niî yuukã, neê ni'kɨ́ tií ma'apɨre yɨ'rɨátikãrã niîwã. 29Naâ Jesuré ĩ'yârã, karíkũkãrã niîwã: —Jesu, Õ'âkɨ̃hɨ makɨ, de'ró weégɨ ɨ̃sâre kari boógɨ a'tîti? Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ bu'îri da'reátoho dɨporo ɨ̃sâre bu'îri da'rê yuugɨ a'tiáti? niîkãrã niîwã. 30Naâ yɨ'rɨro pãharã́ yeseá toó aú ba'a nu'kukãrã niîwã. 31Wãtiâ naâre ĩ'yârã, Jesuré niîkãrã niîwã: —Mɨ'ɨ̂ ɨ̃sâre kõ'â wĩrogɨ, sõhá yeseapɨ́re sãháa duti kureya, niîkãrã niîwã. 32Jesu “Tohôta wa'aáto”, niîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ta, naâ masapɨ́re niîmi'kãrã yeseapɨ́re sãháakãrã niîwã. Yeseá naâ wãtiâ sãháaka be'ro opâ tɨ'rɨpɨ niî'kãrã oma maáti, ditârapɨ dokê yõha wa'âkãrã niîwã. Toopɨ́ mirî boa pe'tia wa'âkãrã niîwã. 33Yeseá ko'terã́ tohô wa'akã́ ĩ'yârã, ɨpɨ́tɨ ɨkɨárã, makâpɨ oma toháakãrã niîwã. Toopɨ́ ehârã, niî pe'tise wãtiâ sãháa no'o'kãrãre wa'â'kere werêkãrã niîwã. 34Teeré tɨ'órã, makâkãharã niî pe'tirã Jesu tirópɨ wa'âkãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂re ĩ'yârã, a'tîro niîkãrã niîwã: —A'toré wihá wã'kaya. Apé sia'pɨ wa'âya, niîkãrã niîwã.

will be added

X\