MATEUS 21

1Ɨ̃̃sâ Jerusalẽ́pɨ ehaátoho dɨporo Betfagé ɨ̃rɨgɨ́ Oliveira wamêtikɨhɨ bu'áropɨ ehâwɨ. Toopɨ́ ehâ, Jesu pɨárã ɨ̃sâ me'rakãharãre tii makápɨ o'ôo'wĩ. 2Naâre niîwĩ: —Siî maka marî diakɨ̃hɨ niirí makapɨ wa'ârãsa'. Toopɨ́ ni'kó jumenta dɨ'té nɨ'ko'kore koô makɨ́ me'ra boka ehárãsa'. Naâre pãâ, miítia. 3No'ó ni'kɨ́ mɨsâre mehêkã niikã́, a'tîro niîya: “Marî wiôgɨ ɨaámi. Maatá wiá no'orosa' taha”, niîya, niîwĩ. 4Dɨporókɨ̃hɨ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tagɨ kɨ̃ɨ̂ ohâ'karo nohota tohô wa'âwɨ. Kɨ̃ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ uúkũ'kere a'tîro ohâkɨ niîwĩ: 5Jerusalẽ́kãharãre a'tîro niîya: “Ĩ'yâya. Mɨsâ wiôgɨ mɨsâ tiropɨ a'tîmi. Mehô niigɨ́ weeró noho jumenta makɨ wi'magɨ́ bu'ipɨ pesâ wã'katimi”, niî ohâkɨ niîwĩ. 6Be'ró Jesu kɨ̃ɨ̂ o'ôo'kãrã tii makápɨ wa'â, kɨ̃ɨ̂ wee dutí'karo nohota weékãrã niîwã. 7jumentinhore kɨ̃ɨ̂ pakó me'ra miítikãrã niîwã. Be'ró ɨ̃sa yeé su'tí bu'îkãhasere naâ bu'ipɨ pũûtã peowɨ. Tu'â eha nɨ'ko, Jesu jumento wi'magɨ́ bu'ipɨ mɨhâ pehawĩ. 8Toopɨ́re pãharã́ masá niîwã. Naâ ẽho peósere ĩ'yórã, naa yeé su'tí bu'îkãhasere Jesu yɨ'rɨáropɨ sẽô kũuwã. Ãpêrã ma'â sumútoho pũrî niisé keerire dɨtê kũuwã. 9Masá kɨ̃ɨ̂ dɨporo wa'arã́, kɨ̃ɨ̂ sirokãharã kẽ'ra e'katíse me'ra karíkũwã: —Dɨporókɨ̃hɨpɨ wiôgɨ niî'kɨ Davi paramíre e'katí peorã. Ãyuró wa'aáto ã'rí Õ'âkɨ̃hɨ o'ôo'kɨre. Ɨ'mɨ̂sekãharã kɨ̃ɨ̂re “Ãyú butia'mi” niiáto, niî karíkũ wã'kawã. 10Be'ró Jesu Jerusalẽ́pɨ sãháakã, toopɨ́ niirã́ ɨkɨá pe'tia wa'âwã. Pãharã́ sẽrí yã'awã: —Noá niîti kɨ̃ɨ̂a'? niîwã. 11Naâre Jesu me'ra wa'arã́ yɨ'tiwã́: —Kɨ̃ɨ̂ Jesu Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tagɨ Nazaré maka Galiléia di'takɨ̃hɨ niîmi, niîwã. 12Be'ró Jesu Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ sãháawĩ. Toopɨ́re wa'îkɨ̃rã naâ Õ'âkɨ̃hɨre ɨ̃hâ moro peoahã niîwã. Niî pe'tirã tií wi'i po'peapɨ naâre duurã́re, duarã́ kẽ'rare ĩ'yâgɨ, kõ'â wĩro pe'okã'wĩ. Naâ niyéru dɨka yuúri mesare, buhâre naâ duâ duhise kẽ'rare tuu kehé kũu pe'okã'wĩ. Naâ keoró weetíse bu'iri tohô weewĩ́. 13Be'ró naâre niîwĩ: —Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũripɨ a'tîro ohâ no'owɨ: “Yaá wi'i ‘Õ'âkɨ̃hɨre sẽrirí wi'i niî'’, niî no'oka wi'i niî'.” Mɨsâ pe'e keoró weetiápã. Yaharã́ yaa wi'ire weeró noho tohakã́ weé', niî tu'tîwĩ naâre. 14Tií wi'ipɨre kapêri bahú no'otirã, sihâ masitirã kɨ̃ɨ̂ tiropɨ a'tîwã. Naâ tohô weekã́ ĩ'yâgɨ, naâre yɨ'rɨówĩ. 15Sacerdotea wiôrã, Moisé ohâ'kere bu'erã́ pe'e kɨ̃ɨ̂ ãyusé weé ĩ'yokã ĩ'yârã, tɨ'sâtiwã. Wi'marã́ tií wi'i po'peapɨ niirã́ a'tîro karíkũwã: —Dɨporókɨ̃hɨpɨ wiôgɨ niî'kɨ Davi paramíre e'katí peorã, niîwã. Teeré tɨ'órã, sacerdotea wiôrã kẽ'ra uâ wa'âwã. 16Tohô weérã Jesuré a'tîro sẽrí yã'awã: —Sõhá wi'marã́ naâ niisére tɨ'otí? Jesu, “Tɨ'ó'. Mɨsâ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũripɨ niî'kere bu'êpã. A'tîro niî': Õ'âkɨ̃hɨ, mɨ'ɨ̂ wi'marã́, tohô niikã́ mi'rirã́re a'tîro weekã́ weeápɨ. Mɨ'ɨ̂re “Ãyú'” niîrã, keoró basâ peo me'rikã weeápɨ, niî'”, niîwĩ. 17Tohô niîka be'ro sacerdotea wiôrãre, Moisé ohâ'kere bu'erã́re kõ'â wã'ka, Betâniapɨ wa'â wa'âwĩ. Toopɨ́ ɨ̃sâ kãriwɨ́. 18Ape nɨmɨ́ bo'reakã́ Jesu Jerusalẽ́pɨ mahâmi tohagɨ, ɨhá boâ yɨ'rɨa wa'âwĩ. 19Tohô weégɨ ma'â sumútohopɨ niikɨhɨ́ figueira wamêtikɨhɨre ĩ'yâgɨ, tigɨ tiró wa'â, tigɨ dɨkáre ĩ'yâ ma'agɨ wa'âwĩ. Neê dɨkâ maríkaro niîwɨ. Pũri pehé di'akɨ̃ niîwɨ. Tohô dɨkâ marikã́ ĩ'yâgɨ, Jesu tigɨré niîwĩ: —Neê opâturi dɨkâti nemosome, niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ tohô niîka be'ro maatá yãî diha wa'âwɨ. 20Tohô wa'akã́, ɨ̃sâ kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ ĩ'yâ mariarã, kɨ̃ɨ̂re sẽrí yã'awɨ: —De'ró weéro tigɨ́ maatá yãî dihati? niîwɨ. 21Jesu ɨ̃sâre yɨ'tiwĩ́: —Diakɨ̃hɨ́ mɨsâre werêgɨti. Mɨsâ ẽho peóse kɨórã, Õ'âkɨ̃hɨ diakɨ̃hɨ́ta yɨ'tigɨ́sami niîrã, yɨ'ɨ̂ tigɨré yãikã́ weé'karo weeró noho wee masírãsa'. A'té yɨ'ɨ̂ tigɨ́ yãikã́ weé'karo yɨ'rɨóro wee masírãsa'. A'tîgɨ ɨ̃rɨgɨ́re apêropɨ diâ pahirí maapɨ wa'akã́ wee masírãsa'. 22Mɨsâ ẽho peóse kɨórã, niî pe'tise mɨsâ Õ'âkɨ̃hɨre sẽrisére bokarã́sa', niîwĩ. 23Be'ró Jesu Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ sãháawĩ. Kɨ̃ɨ̂ tií wi'ipɨ bu'erí kura sacerdotea wiôrã, ãpêrã Judeu masa bɨkɨrã́ kɨ̃ɨ̂ tiropɨ a'tîwã. Kɨ̃ɨ̂re bu'îri boká sĩ'rirã, sẽrí yã'awã: —De'ró dutisé me'ra mɨ'ɨ̂ weesére tohô weetí? Noá mɨ'ɨ̂re tohô wee dutígɨ dutisé o'oáti? niîwã. 24Jesu naâre yɨ'tiwĩ́: —Yɨ'ɨ́ kẽ'ra mɨsâre sẽrí yã'a a'megɨti. Mɨsâ yɨ'tikã́, yɨ'ɨ́ kẽ'ra mɨsâre “A'té dutiró me'ra weé'”, niîgɨti. 25Noá Joãore wamê yee dutigɨ o'ôo'pari? Õ'âkɨ̃hɨ tohô wee dutípari? ou masá pe'e kɨ̃ɨ̂re tohô wee dutípari? niîwĩ. Be'ró naâ basi a'mêri niîwã: —Marî “Õ'âkɨ̃hɨ Joãore wamê yee dutikɨ niîwĩ” niikã́, kɨ̃ɨ̂ marîre “Too pũríkãre de'ró weérã Joãore ẽho peótiri?” niîgɨsami. 26Marî “Õ'âkɨ̃hɨ o'ôo'tikɨ niîwĩ; masá kɨ̃ɨ̂re o'ôo'kãrã niîwã” niikã́, masá marîre tu'tî boosama. Niî pe'tirã masá “João Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tagɨ niîwĩ”, niî ẽho peósama, niîwã. 27Tohô weérã “Masîtisa'”, niî yɨ'rɨokã'wã. Naâ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Jesu naâre niîwĩ: —Yɨ'ɨ́ kẽ'ra “A'té dutiró me'ra weé'”, niî weré wee', niîwĩ naâre. 28Be'ró Jesu naâre a'tîro niî werêwĩ: —Yɨ'ɨ̂ ni'kâroakã weresére de'ró tɨ'ó yã'arãsari mɨsâ? Ni'kɨ́ pɨárã ɨmɨá põ'ratísami. Ni'kɨré a'tîro niîsami: “Makɨ́, yaa wesé ɨ'sê wesepɨ da'rágɨ wa'âya”, niîmisami. 29Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, kɨ̃ɨ̂ makɨ́ “Wa'á wee'”, niî yɨ'tisamí. Be'ró mehêkã wãkû taha, da'rágɨ wa'âsami. 30Be'ró kɨ̃ɨ̂ pakɨ́ ãpí kɨ̃ɨ̂ makɨ tirópɨ ĩ'yâgɨ wa'âsami. Meharóta kɨ̃ɨ̂re “Da'rágɨ wa'âya”, niîsami. Kɨ̃ɨ̂ makɨ́ yɨ'tisamí: “Aɨ, pakɨ, wa'âgɨti”, niîsami. Kɨ̃ɨ̂ tohô niî'kɨ niîmigɨ, wa'âtisami, niî werêwĩ Jesu sacerdotea wiôrã, ãpêrã Judeu masa wiôrãre. 31Kɨ̃ɨ̂ makɨ́ ni'i nohó pe'e kɨ̃ɨ̂ ɨaró weeparí? niî sẽrí yã'awĩ naâre. Naâ a'tîro yɨ'tiwã́: —Kɨ̃ɨ̂ dutî mɨ'ta'kɨ keoró weepĩ́, niî yɨ'tiwã́. Teeré tɨ'ógɨ, Jesu naâre niîwĩ: —Diakɨ̃hɨ́ mɨsâre werêgɨti. “Yã'arã́”, mɨsâ niirã́, niyéru wapa seérã, tohô niikã́ ɨmɨaré a'me tãrá wapá ta'arã numia mɨsâ ɨ'mɨ̂sepɨ wa'âtiri kura naâ pe'e wa'ârãsama. 32João masaré wamê yeegɨ Õ'âkɨ̃hɨ ɨaró noho a'tîro ãyuró niisétiro ɨamí niisére bu'ekã́, mɨsâ ẽho peótiwɨ. Naâ mɨsâ “Yã'arã́ niîma” niirã́ pũrikã kɨ̃ɨ̂ weresére ẽho peó, naâ wãkusére dɨka yuúkãrã niîwã. Naâ tohô weekã́ ĩ'yâmirã, mɨsâ pe'e dɨka yuúti, kɨ̃ɨ̂ weresére ẽho peótikãrã niîwɨ, niîwĩ Jesu. 33Jesu opâturi werêwĩ: —Apêye kití me'ra mɨsâre werê nemogɨti. Teeré tɨ'oyá. Ni'kɨ́ pahiró di'tâ kɨogɨ́ ɨ'sê wese weesamí. Tii wesére sã'ri sãásami. Toopɨ́ naâ ɨ'sê bipe sãátihi peere ɨ̃tâgapɨ se'ê sãhasami. Tohô niikã́ ɨ'mɨári wi'i naâ ko'tê duhiatihi wi'ire weesamí. Tohô weéka be'ro apêropɨ wa'âgɨ, ãpêrãre tii wesére ko'tê dutigɨ kũûsami. Naâre kɨ̃ɨ yaá di'tare da'rasé wapa “Toô kã'ro yɨ'ɨ̂re ɨ'sê wiayá”, niîsami. 34Be'ró ɨ'sê dɨkâtiri kura ãpêrã kɨ̃ɨ̂re da'rá ko'terãre toopɨ́ o'ôo'sami. Naâre o'ôo'gɨ, “Yaá di'ta da'rarã́re yeé ɨ'sêre sẽrírã wa'âya”, niîsami. 35Toopɨ́ ehakã́, tii wesé ko'terã́ kɨ̃ɨ̂ o'ôo'kãrãre yẽ'êsama. Ni'kɨré paâsama. Ãpiré wẽhé kõ'asama. Ãpiré ɨ̃tâ peeri me'ra dokesamá. 36Naâ tohô weekã́ tɨ'ógɨ, tii wesé wiôgɨ too dɨpóro o'ôo' mɨ'ta'kãrã nemoró o'ôo'sami. Naâ ehakã́ ĩ'yârã, tii wesé ko'terã́ naá kẽ'rare meharóta weesamá. 37Be'ró o'ôo' tɨogɨpɨa maha, kɨ̃ɨ̂ makɨré o'ôo'sami. A'tîro niî wãkûmisami: “Yɨ'ɨ̂ makɨre wio pesáse me'ra ĩ'yârãsama”, niîmisami. 38Kɨ̃ɨ̂ makɨré ĩ'yârã, tii wesé ko'terã́ naâ basi a'mêri uúkũsama: “Ã'ritá niîmi be'ropɨ́ a'ti wesére yẽ'eákɨhɨ. Mâa, kɨ̃ɨ̂re wẽherã́. Be'ró a'ti wesé mari yaá wese toharósa'”, niîsama. 39Tohô niîka be'ro kɨ̃ɨ̂ makɨré yẽ'ê, tii wesé sumútohopɨ miáa, kɨ̃ɨ̂re wẽhé kõ'asama, niî werêwĩ Jesu. 40Kɨ̃ɨ̂ werêka be'ro Jesu wiôrãre sẽrí yã'awĩ: —Too pũríkãre tii wesé wiôgɨ a'tîgɨ, de'ró weegɨ́sari tii wesé ko'terã́re? niîwĩ. 41Kɨ̃ɨ̂re yɨ'tiwã́: —Pahá yã'aro mariró naâ yã'arã́re wẽhé kõ'agɨsami. Be'ró kɨ̃ɨ yaá wesere ãpêrã pe'ere ko'tê dutigɨsami. Naâ pe'e ɨ'sê dɨkâti'kere keoró kɨ̃ɨ yeé niisére wiarã́sama, niîwã. 42Naâ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Jesu niîwĩ: —Mɨsâ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũrire bu'êpã. Yɨ'ɨ̂re wa'aátehere a'tîro ohâ no'owɨ: Ɨ̃̃tâ pĩhiri me'ra wi'í yeerã́ ni'kâ pĩhi naâ ɨatíka pĩhire kõ'ârãsama. Naâ kõ'âka pĩhi me'ra ãpêrã pe'e ãyuró tutuarí wi'i yeê nɨ'ka mɨhasama. Õ'âkɨ̃hɨ marî wiôgɨ naâ kõ'âka pĩhi me'ra tohô weesamí. Kɨ̃ɨ̂ tohô weé'ke “Ãyú butia'”, niî tɨ'ó yã'a no'o', niî ohâ no'owɨ, niîwĩ Jesu. 43Tohô weégɨ mɨsâre werêgɨti. Sĩ'í wesé wiôgɨ sõhá ko'terã́re di'tâ e'mâ'karo weeró noho Õ'âkɨ̃hɨ mɨsâre weegɨ́sami. Õ'âkɨ̃hɨ mɨsâ wiôgɨ niî sĩ'rimiwĩ. Niî pe'tise ãyusé kɨ̃ɨ̂ wiôgɨ niirópɨ niisé mɨsa yeé niî boopã. Mɨsâ Õ'âkɨ̃hɨ yee kitire werê mɨ'tarãre, tohô niikã́ yɨ'ɨ̂re ɨatíse bu'iri Õ'âkɨ̃hɨ mɨsâ kɨo boó'kere e'mâgɨsami. Ãpêrã pe'ere o'ôgɨsami. Naâ yɨ'ɨ̂re ẽho peó, Õ'âkɨ̃hɨ ɨaró weerã́sama. 44Ɨ̃̃tâga yɨ'ɨ̂ werêkagare a'tîro werêgɨti. No'ó tigapɨ́ bɨrɨ̂ pehagɨ noho mɨto dihó no'ogɨsami. No'ó tigá pe'e kɨ̃ɨ̂ bu'ipɨ dokê pehakã maa, ãyusé mara wa'âgɨsami, niîwĩ. Tohô niîgɨ, kɨ̃ɨ̂re ɨatírã be'ropɨ́ bu'îri da'rê no'orãsama niîgɨ, tohô niîwĩ. 45Sacerdotea wiôrã, ãpêrã fariseu masa Jesu tee kitíre werekã́ tɨ'órã, “Marîre tohô niîgɨ weesamí”, niîwã. 46Tohô weérã kɨ̃ɨ̂re bu'îri da'rerí wi'ipɨ sõróorãtirã yẽ'ê sĩ'rimiwã. Naâ tohô weé sĩ'rimirã, a'tîro wãkûkãrã niîwã: “Masá kɨ̃ɨ̂re ‘Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tagɨ niîmi’, niîsama.” Tohô weérã marî kɨ̃ɨ̂re yẽ'ekã́, marîre yã'âro wee boósama niîrã, wee masítiwã.

will be added

X\