MARCOS 9

1Jesu masaré, tohô niikã́ kɨ̃ɨ̂ bu'erã́re bu'êka be'ro apêye niî nemokɨ niîwĩ naâre: —Diakɨ̃hɨ́ mɨsâre werêgɨti. Ni'karérã a'topɨ́ niirã́ yɨ'ɨ̂ tutuaró me'ra wiôgɨ sãhagɨ́ a'tikã́ ĩ'yâtimirã, wẽrîsome, niîkɨ niîwĩ. 2Ni'kâ semana be'ro Jesu ɨ̃rɨgɨ́ ɨ'mɨákɨhɨpɨ mɨhâakɨ niîwĩ. Tigɨpɨ́re wa'âgɨ, Pedro, Tiago, João naâ se'sarore miáakɨ niîwĩ. Toopɨ́ naâ ĩ'yóropɨ Jesu kɨ̃ɨ̂ bahusére dɨka yuúkɨ niîwĩ. 3Kɨ̃ɨ̂ su'tí asistéa wa'âkaro niîwɨ. Pũûro butisé wa'âkaro niîwɨ. Neê a'topɨ́re teé butisé weeró noho masá su'tí koetíma. 4Tohô wa'arí kura Elia, Moisé bahuá nɨ'ka, Jesu me'ra uúkũkã ĩ'yâkãrã niîwã. 5- 6Teeré ĩ'yârã, kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ ɨkɨá yɨ'rɨa wa'âkãrã niîwã. Tohô weégɨ Pedro de'ró niî masitigɨ, uúkũ kehokɨ niîwĩ. A'tîro niîkɨ niîwĩ: —Wiôgɨ, marî a'topɨ́ niikã́ ãyú yɨ'rɨa'. I'tiá wi'iakã weerã́. Ni'kâ wi'i mɨ'ɨ yaá wi'i, apé wi'i Moisé yaá wi'i, apé wi'i Elia yaá wi'i weerã́, niîkɨ niîwĩ Pedro. 7Be'ró ni'kâ kura o'me kurá diháti, naâre tuú bi'akã'karo niîwɨ. Tii kurápɨ ni'kɨ́ a'tîro uúkũkã tɨ'ókãrã niîwã: —Ã'rí yɨ'ɨ̂ makɨ ɨpɨ́tɨ yɨ'ɨ̂ ma'igɨ́ niîmi. Kɨ̃ɨ̂ uúkũsere tɨ'ó ẽho peóya, niîkɨ niîwĩ. 8Be'ró ĩ'yâ kehokãrã niîmiwã. Neê ãpêrã maríkãrã niîwã. Jesu ni'kɨtá nu'kúkɨ niîwĩ. 9Naâ ɨ̃rɨgɨ́pɨ niî'kãrã dihárã, naâ toopɨ́ ĩ'yâ'kere Jesu neê werê dutitikɨ niîwĩ. —Be'ró yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨ wẽrî masáka be'ropɨ werêya, niîkɨ niîwĩ. 10Tohô weérã naâ se'saro teeré tɨ'ó yã'akãrã niîwã. Naâ basi a'mêri sẽrí yã'akãrã niîwã: —De'ró niî sĩ'riro weesarí kɨ̃ɨ̂ wẽrîka be'ropɨ masasé? niîkãrã niîwã. 11Be'ró Jesuré sẽrí yã'akãrã niîwã: —De'ró weérã Moisé ohâ'kere bu'erã́ “Masaré yɨ'rɨoákɨhɨ a'tiátoho dɨporo Elia a'tî mɨ'tagɨsami”, niî bu'êti? 12Jesu naâre yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Mɨsâ niîro nohota Elia a'tî mɨ'tagɨsami. Kɨ̃ɨ̂ niî pe'tisere apó mɨ'tagɨsami. Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũripɨ yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨ yeekãhásere a'tîro niî'. “Kɨ̃ɨ̂ pi'etígɨsami. Ɨá no'otigɨsami”, niî'. 13Yɨ'ɨ̂ pe'e mɨsâre niîgɨti. Elia a'tî tohakɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂re Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũripɨ niî'karo nohota keoró wa'âkaro niîwɨ. Masá kɨ̃ɨ̂re no'ó weé sĩ'risere weékãrã niîwã, niîkɨ niîwĩ. 14Naâ ɨ̃rɨgɨ́pɨ niî'kãrã ãpêrã naâ me'rakãharã niirópɨ dihatárã, pãharã́ masá niikã́ ĩ'yâkãrã niîwã. Ãpêrã kẽ'ra Moisé ohâ'kere bu'erã́ Jesu bu'erã́ me'ra ɨpɨ́tɨ uúkũkãrã niîwã. 15Be'ró Jesu kɨ̃ɨ̂ wãkûtiro a'tikã́ ĩ'yârã, niî pe'tirã ĩ'yâ mariakãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂ tiropɨ omá wã'ka, põo tẽrírã wa'âkãrã niîwã. 16Jesu kɨ̃ɨ̂ bu'erã́re sẽrí yã'akɨ niîwĩ: —Yẽ'e nohóre toô maha paka uúkũrã weetí naâ me'ra? niîkɨ niîwĩ. 17Ni'kɨ́ naâ pãharã́ wa'teropɨ niigɨ́ yɨ'ti kehókɨ niîwĩ: —Ɨ̃̃sâre bu'egɨ́, yɨ'ɨ̂ makɨ wãtî sãháa no'o'kɨre miítiapɨ. Yɨ'ɨ̂ makɨre uúkũ masitikã weemí. 18Kɨ̃ɨ̂ no'ó wa'aró wãtî kɨ̃ɨ̂re yẽ'ê paâ kehe kũu mɨhami. Kɨ̃ɨ̂ tohô weekã́, ɨsêropɨ sa'pô tu'u, kɨ̃ɨ̂ upîkarire kũ'rî wagɨa mɨhami. Tohô wa'âgɨ, bɨ'â mɨhami. Yɨ'ɨ̂ mɨ'ɨ̂ bu'erã́re “Wãtîre kõ'â wĩroya”, niîmiapɨ. Naâ põo tẽótiama, niîkɨ niîwĩ. 19Jesu naâre niîkɨ niîwĩ: —Mɨsâ neê ẽho peóse moó butia'. Yɨ'ɨ̂ mɨsâre yoakã́ bu'êmikã, neê tɨ'o masí wee' yuhûpɨ. No'ó kã'a tero yoakã́ mɨsâ yɨ'ɨ̂re ẽho peótikã põo tẽógɨsari? Kɨ̃ɨ̂ wi'magɨ́re yɨ'ɨ̂ tiro miítia, niîkɨ niîwĩ. 20Kɨ̃ɨ̂ tiropɨ mii ehákã, wãtî Jesuré ĩ'yâgɨ, wãkûtiro wi'magɨ́re wẽrîakã weékɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ dokê ke'a, tũru maá kusia, ɨsêropɨ sa'pô tu'uakɨ niîwĩ. 21Tohô wa'akã́ ĩ'yâgɨ, Jesu wi'magɨ́ pakɨre sẽrí yã'akɨ niîwĩ: —No'ó kã'a tero yoâti a'té kɨ̃ɨ̂re tohô wa'aró? niîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ pakɨ́ yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Wi'magɨ́pɨta tohô niisétiwĩ. 22Pehetíri wãtî kɨ̃ɨ̂re wẽhé sĩ'rigɨ, pekâ me'epɨ dokê ke'a, diâpɨ dokê yõhakã wee mɨhámi. Mɨ'ɨ̂re basiókã, ɨ̃sâre pahá yã'agɨ wee tamúya, niîkɨ niîwĩ. 23Jesu kɨ̃ɨ̂re niîkɨ niîwĩ: —Mɨ'ɨ̂ ẽho peókã maa, basiókã'. No'ó ẽho peórã maa niî pe'tise weetá basió', niî yɨ'tíkɨ niîwĩ. 24Tohô niikã́ tɨ'ógɨ, wi'magɨ́ pakɨ karíkũ kehokɨ niîwĩ: —Ẽho peó'. Nemoró ẽho peó nemokã weeyá, niîkɨ niîwĩ. 25Jesu masá pãharã́ naâ tiropɨ omá wã'katikã ĩ'yâgɨ, wãtîre kõ'â wĩrogɨ, a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Wãtî uúkũtikã, tɨ'otíkã weegɨ́, mɨ'ɨ̂re wiháa duti'. Ã'rí wi'magɨ́pɨre niigɨ́, wiháaya. Neê opâturi sãháa nemotikã'ya, niîkɨ niîwĩ. 26Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́, wãtî karíkũ wihagɨ, wi'magɨ́re opâturi wẽrîakã weékɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ wiháagɨ, kɨ̃ɨ̂re wẽrî'kɨ weeró noho tohakã́ weékɨ niîwĩ. Tohô weérã kɨ̃ɨ̂re ãpêrã “Wẽrîa wa'âmi”, niîkãrã niîmiwã. 27Jesu pe'e kɨ̃ɨ̂re amûkãpɨ yẽ'ê wehê wã'kokɨ niîwĩ. Tohô weekã́, kɨ̃ɨ̂ wã'kâ nɨ'kakɨ niîwĩ. 28Be'ró Jesu wi'ipɨ́ sãháakã, kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ ãpêrã tɨ'otíropɨ kɨ̃ɨ̂re sẽrí yã'akãrã niîwã: —De'ró weérã ɨ̃sâ wãtîre kõ'â wĩro masitiapari? niîkãrã niîwã. 29Kɨ̃ɨ̂ naâre niîkɨ niîwĩ: —Kɨ̃ɨ̂ wãtî tohô sãhagɨ́ nohore Õ'âkɨ̃hɨre sẽrí, be'tisé me'ra di'akɨ̃ kõ'â wĩrota basió', niîkɨ niîwĩ. 30Naâ Cesaréia Filipopɨ niî'kãrã Galiléia di'tapɨ yɨ'rɨákãrã niîwã taha. Naâ wa'asére Jesu neê ãpêrãre masikã́ ɨatíkɨ niîwĩ. 31Kɨ̃ɨ̂ wẽriátehere, ãpêrã kɨ̃ɨ̂re wiôrãpɨre o'oátehere kɨ̃ɨ̂ bu'erã́re bu'êgɨ, tohô weékɨ niîwĩ. A'tîro bu'êkɨ niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨre wiôrãpɨre o'ôrãsama. Be'ró yɨ'ɨ̂re wẽherã́sama. Naâ tohô weemíkã, i'tiá nɨmɨ be'ro masagɨ́sa' taha, niîkɨ niîwĩ. 32Naâ kɨ̃ɨ̂ tohô niisére tɨ'o masítikãrã niîwã. Tɨ'o masítimirã, uîrã, sẽrí yã'a masitikãrã niîwã. 33Be'ró Cafarnau wamêtiri makapɨ etâkãrã niîwã. Toopɨ́re naâ wi'ipɨ́ sãha eháka be'ro Jesu kɨ̃ɨ̂ bu'erã́re sẽrí yã'akɨ niîwĩ: —Mɨsâ ma'â a'tîrã, yẽ'e nohóre uúkũ a'mé tu'ti wã'katirã weeáti? 34Naâ pe'e ma'âpɨre a'tîro uúkũ wã'katikãrã niîwã. Noá marî wa'teropɨre ãpêrã yɨ'rɨóro niî yɨ'rɨ nɨ'kagɨsari? niisére uúkũkãrã niîwã. Tohô uúkũ'kãrã niî tĩharã, neê yɨ'tití yɨ'rɨokã'kãrã niîwã. 35Jesu ehâ nuha, kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ dozere pihîo, niîkɨ niîwĩ: —Mɨsâ ãpêrã yɨ'rɨóro niî' niî sĩ'rirã, a'tîro niiró ɨá'. “Niî pe'tirã be'rokɨ̃hɨ́pɨ niísa'”, niiró ɨá'. Apêye, niî pe'tirãre wee tamúro ɨá', niîkɨ niîwĩ. 36Be'ró ni'kɨ́ wi'magɨ́re pihîo, naâ wa'teropɨ nɨ'kókɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂re wɨâ moro, niîkɨ niîwĩ: 37—Yɨ'ɨ̂re ma'igɨ́ noho ni'kɨ́ ã'rí wi'magɨ́re yẽ'êgɨ weeró noho weemí. Kɨ̃ɨ̂re yẽ'êgɨ, yɨ'ɨ̂reta yẽ'êgɨ weemí. Yɨ'ɨ̂re yẽ'egɨ́ kẽ'ra yɨ'ɨ̂ di'akɨ̃re yẽ'êgɨ weetími. Yɨ'ɨ̂re o'ôo'kɨ Õ'âkɨ̃hɨ kẽ'rare meharóta yẽ'êgɨ weemí, niîkɨ niîwĩ. 38Be'ró João Jesuré a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Ɨ̃̃sâre bu'egɨ́, ni'kɨ́ mɨ'ɨ̂ wamé me'ra pisû tĩhagɨ wãtiâre kõ'â wĩrokã ĩ'yaápɨ. Kɨ̃ɨ̂ marî me'rakɨ̃hɨ meheta niiámi. Tohô weérã kɨ̃ɨ̂re ka'mú ta'apɨ. 39Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Jesu a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Tohô weegɨ́re ka'mú ta'atikã'ro ɨá'. Neê ni'kɨ́ yɨ'ɨ̂ wamé me'ra pisû tĩhagɨ ãyuró weé ĩ'yo'kɨ, be'ró yɨ'ɨ̂re yã'âro uúkũ masitisami. 40A'tîro niî'. Marîre ĩ'yâ tu'titigɨ marî me'rakɨ̃hɨ niîmi. 41Mɨsâre yɨ'ɨ̂ bu'erã́ niî yuukã, ãpêrã wee tamúrãsama. Tohô weégɨ diakɨ̃hɨ́ mɨsâre werêgɨti. No'ó mɨsâre ni'kɨ́ kã'roákã akó tĩagɨ́ nohore diakɨ̃hɨ́ta Õ'âkɨ̃hɨ ãyusé o'ôgɨsami. 42No'ó wi'magɨ́re yɨ'ɨ̂re ẽho peógɨre yã'âro weekã́ weegɨ́ ɨpɨ́tɨ bu'îri da'rê no'ogɨsami. Kɨ̃ɨ̂re ɨ̃tâga pahikahá wamɨ̂tahapɨ dɨ'te yoó, diâ pahirí maapɨ doke yõókã, nemoró ãyu boósa'. Tohô weekã́, kɨ̃ɨ̂ maatá wẽrîa wa'â, dohórẽ' nemoti boosami. Kɨ̃ɨ̂ dohórẽ' boo'ke pe'tiá wa'â boosa'. 43Mɨsa yaá amûkã me'ra yã'âro weé sĩ'rirã, dɨtê kõ'a boo'karo weeró noho yã'asére weé du'ukã'ya. Mɨsâ ni'kâ amûkã me'ra Õ'âkɨ̃hɨ tiropɨ ehakã́, nemoró ãyú'. Pekâ me'epɨ pɨá amûkã me'ra wa'akã́ pe'e maa, yã'â yɨ'rɨa'. Mɨsâ yã'âro weé sĩ'risere weetíkã, nemoró ãyu boósa'. Mɨsâ yã'âro weé sĩ'risere weérã pekâ me'epɨ wa'akã́, yã'â niî'. Toopɨ́re pekâ me'e neê yatîtisa'. 44Bekoâ kẽ'ra neê boâtisama. Pekâ me'e kẽ'ra ɨ̃hɨ̂ nu'kukã'sa'. 45- 48Tohô niikã́ mɨsa yaá dɨ'pôkã me'ra yã'âro weérã, dɨtê kõ'a boo'karo weeró noho meharóta weeyá taha. Mɨsâ pekâ me'epɨ pɨá dɨ'pôkã me'ra wa'akã́, yã'â yɨ'rɨa'. Opâ yuri ɨ'mɨ̂sepɨ sãháakã pe'e maa, nemoró ãyú'. Kapêa me'ra kẽ'ra yã'âro weé sĩ'rirã, meharóta weeyá. Mɨsâ kapêa orê wee kõ'â boo'karo weeró noho yã'asére ĩ'yâ du'ukã'ya. Mɨsâ pekâ me'epɨ pɨá kapêa me'ra wa'akã́, yã'â niî'. Tohô niikã́ ɨ'mɨ̂sepɨ ni'kâ kapêa me'ra wa'akã́, nemoró ãyú'. Mɨsâ yã'âro weé sĩ'risere weetíkã, nemoró ãyú niî'. Mɨsâ yã'âro weé sĩ'risere weérã pekâ me'epɨ wa'akã́, yã'â niî'. Toopɨ́re bekoâ neê boâtisama. Pekâ me'e kẽ'ra neê yatîtisa'. 49Niî pe'tise ba'asére pekâ me'e me'ra do'á no'o'. A'té weeró noho a'tí di'tapɨre niî pe'tirã yɨ'ɨ̂re ẽho peórã pi'etíse me'ra nemoró wãkû tutua nemorãsama. 50Moâ okaró ba'akã́, ãyú niî'. Okasé pe'tíka be'ro opâturi okakã́ weetá basió wee'. Mɨsâ pũrikã moâ okaró weeró noho niîya. A'me kẽése mariró ãyuró niisétiya, niîkɨ niîwĩ.

will be added

X\