MARCOS 6

1Jesu Cafarnaupɨ niî'kɨ kɨ̃ɨ yaá makapɨ toháakã, kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ kẽ'ra wa'âkãrã niîwã. 2Judeu masa soo wɨári nɨmɨ niikã́, Jesu naâ nerê wɨari wi'ipɨ bu'êkɨ niîwĩ. Pãharã́ masá kɨ̃ɨ̂ bu'esére tɨ'órã, tɨ'o mariákãrã niîwã. A'tîro niîkãrã niîwã: —No'opɨ́ bu'êpari ã'rí a'té niî pe'tise peheré? Noá ã'riré toô kã'ro masisére o'ôpari? A'té kɨ̃ɨ̂ weé ĩ'yose kẽ'rare no'opɨ́ bu'êpari? 3Ã'rí kapitéru, Maria makɨ niîmi. Tiago, José, Juda, Simão ma'mi niîmi. Kɨ̃ɨ̂ akabihírã numia kẽ'ra a'tó marî wa'teropɨ niîma, niîkãrã niîwã. Teeré tɨ'ó yã'arã, kɨ̃ɨ̂re neê ẽho peó sĩ'ritikãrã niîwã. 4Naâ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Jesu a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Niî pe'tirã ni'kɨ́ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tagɨre tɨ'ó ẽho peósama. Kɨ̃ɨ yaá di'takãharã, kɨ̃ɨ̂ akawerérã waro, kɨ̃ɨ yaá wi'ikãharã di'akɨ̃ kɨ̃ɨ̂re ẽho peótisama, niîkɨ niîwĩ. 5Ẽho peóti'ke bu'iri Jesu toopɨ́re pehé naâre weé ĩ'yo masitikɨ niîwĩ. A'té di'akɨ̃re weékɨ niîwĩ. Pehêterãta do'âtirãre amûkã yãa peó yɨ'rɨókɨ niîwĩ. 6Naâ ẽho peótikã ĩ'yâgɨ, ɨkɨá yɨ'rɨa wa'âkɨ niîwĩ. Nazaré tii maká pɨ'toakã niisé makaripɨ bu'ê kusiakɨ niîwĩ. 7Naâ dozere kɨ̃ɨ̂ pɨ'topɨ pihîgɨ, pɨârerã di'akɨ̃ o'ôo' nɨ'kakɨ niîwĩ. Naâre wãtiâ sãháa no'o'kãrãre kõ'â wĩro masisere o'ôkɨ niîwĩ. 8Neê apêye noho miáa dutitikɨ niîwĩ. Naâ tuakɨhɨ́ me'ra di'akɨ̃ wa'â dutikɨ niîwĩ. Neê po'e nohó, ahûro noho, niyéru miáa dutitikɨ niîwĩ. 9Naâ sapátu sãyasé kaseri me'ra di'akɨ̃, tohô niikã́ su'tí naâ sãyasé me'ra di'akɨ̃ wa'â dutikɨ niîwĩ. 10A'tîro niîkɨ niîwĩ: —Mɨsâ wi'ipɨ́ sãháarã, tii makápɨ mɨsâ niiátoho põo tẽóro tohâ ke'aya. 11No'ó mɨsâre apêropɨ yẽ'êtikã, mɨsâ uúkũsere tɨ'ó sĩ'ritikã, tooré wihá wã'kaya. Tooré wiháarã, tii makákãhase di'tâ mɨsâ dɨ'pôkãripɨ wã'á'kere paâste kõ'aya. Tohô weérã mɨsâ “A'ti makákãharã bu'îritima”, niî ĩ'yórã weerã́sa'. Diakɨ̃hɨ́ta niîgɨti. Õ'âkɨ̃hɨ masaré beseátihi nɨmɨ niikã́, tii makákãharã mɨsâre yẽ'êti'kãrãre a'tîro weegɨ́sami. Sodoma, Gomorrakãharãre bu'îri da'rê'karo nemoró naâre da'rêgɨsami, niîkɨ niîwĩ Jesu. 12Kɨ̃ɨ̂ tohô niîka be'ro naâ wa'â wa'âkãrã niîwã. Wa'â, masaré “Mɨsâ yã'âro weé'kere bɨhâ weti dɨka yuúya”, niîkãrã niîwã. 13Tohô niikã́ pãharã́ wãtiâ sãháa no'o'kãrãre kõ'â wĩrokãrã niîwã. Pãharã́ do'âtirãre ɨ'sê me'ra wa'rê, naâre yɨ'rɨo mɨhákãrã niîwã. 14Niî pe'tiropɨ Jesu weesére tɨ'ó se'sa wa'âkãrã niîwã. Herode tií di'ta wiôgɨ kẽ'ra tɨ'ókɨ niîwĩ. Teeré tɨ'ógɨ, a'tîro niîkɨ niîwĩ: —João masaré wamê yeegɨ wẽhé no'o'kɨpɨ niîmigɨ, maságɨ masapĩ́. Tohô weégɨ kɨ̃ɨ̂ pehe waró weé ĩ'yo tutua yɨ'rɨami, niîkɨ niîwĩ. 15Ãpêrã pe'e a'tîro niîkãrã niîwã: —Niîtimi. Kɨ̃ɨ̂ dɨporókɨ̃hɨpɨ Õ'âkɨ̃hɨ yee kitire werê mɨ'tagɨ Elia maságɨ masapĩ́, niîkãrã niîwã. Tohô niikã́ taha ãpêrã a'tîro niîkãrã niîwã: —Dɨporókãharã Õ'âkɨ̃hɨ yee kitire werê mɨ'tarã weeró noho niîgɨ niîsami, niîkãrã niîwã. 16Naâ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Herode niîkɨ niîwĩ: —Too dɨpóro yɨ'ɨ̂ dɨpôa dɨtê sure duti'kɨ João wamê yeegɨ niîsami. Kɨ̃ɨ́ta ni'kâroakãre masapĩ́, niîkɨ niîwĩ. 17Herode too dɨpóropɨ Herodia wamêtigo yee bu'iri Joãore bu'îri da'rerí wi'ipɨ miáa, dɨ'te kũú dutikɨ niîwĩ. Herodia kɨ̃ɨ̂ akabihí Filipe nɨmo niîko niîwõ. Tohô niîmikã, Herode pe'e kɨ̃ɨ̂ akabihí katîmikã, koôre e'mâ, nɨmôtikɨ niîwĩ. 18Kɨ̃ɨ̂ tohô weekã́ ĩ'yâgɨ, João wamê yeegɨ Herodere a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Mɨ'ɨ̂ akabihí nɨmore nɨmôtikã, yã'â niî'. Koôre kɨotíkã'ya, niîkɨ niîwĩ. 19Kɨ̃ɨ̂ tohô niisé bu'iri Herodia João me'ra uâgo, kɨ̃ɨ̂re wẽhé sĩ'riko niîmiwõ. Tohô wãkûmigo, wẽhe masítiko niîwõ. 20Herode pe'e Joãore ãyugɨ́, bu'îri moogɨ́ niîmi niîgɨ, uisé me'ra tɨ'ó yã'akɨ niîwĩ. Tohô weégɨ koô yã'âro weé sĩ'risere wee dutítikɨ niîwĩ. João uúkũsere tɨ'o masítimigɨ, ãyuró tɨ'sasé me'ra tɨ'ókɨ niîwĩ, 21Herodia Joãore ĩ'yâ tu'tigo niî tĩhago, Herode kɨ̃ɨ̂ bahuáka nɨmɨ bosê nɨmɨ weerí kura Joãore koô wẽhé sĩ'ri'kere boka ehá pehako niîwõ. Tii nɨmɨ́re Herode bosê nɨmɨ weégɨ, kɨ̃ɨ̂ me'ra da'rarã́re pihî neekɨ niîwĩ. Tohô niikã́ surára wiôrãre, Galiléia di'takãharã wiôrã niirã́ nohore pihîokɨ niîwĩ. Pihîo, naâre sɨ'orí ba'âkɨ niîwĩ. 22Naâ ba'âropɨ Herodia mako sãhá, basâ ĩ'yoko niîwõ. Koô basâ ĩ'yosere Herode, ãpêrã kɨ̃ɨ̂ me'ra ba'â duhirã tɨ'sâ yɨ'rɨakãrã niîwã. Tohô weégɨ Herode koôre niîkɨ niîwĩ: —Yẽ'e nohó mɨ'ɨ̂ ɨasé nohore sẽrikã́, mɨ'ɨ̂re o'ôgɨti, niîkɨ niîwĩ. 23Tohô weégɨ masá ĩ'yóropɨ “Niî sooro mariró no'ó yɨ'ɨ̂ dutirí di'ta dekô me'ra mɨ'ɨ̂ sẽrikã́, o'ô masi'”, niîkɨ niîwĩ. 24Be'ró koô pako tiró wa'â, sẽrí yã'ako niîwõ: —Ma'û, yẽ'e nohóre sẽrigósari kɨ̃ɨ̂re? niîko niîwõ. Koô pakó yɨ'tíko niîwõ: —João wamê yeegɨ yaa dɨpoare dɨtê sure miíti dutiya, niîko niîwõ. 25Be'ró maatá Herode tiropɨ wa'â, kɨ̃ɨ̂re niîko niîwõ: —Ni'kâroakãta bapapɨ́ João wamê yeegɨ yaa dɨpoare dɨtê sure mii sãá o'oya, niîko niîwõ. 26Koô tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Herode bɨhâ weti yɨ'rɨa wa'âkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ niî pe'tirã toó nerê'kãrã tɨ'óropɨ “No'ó mɨ'ɨ̂ sẽrisére o'ôgɨti” niî'kɨ niî yuukã, de'ró weetá basiótikaro niîwɨ. Tohô weégɨ kɨ̃ɨ̂ “O'ó wee'”, niî masitikɨ niîwĩ. 27Be'ró maatá ni'kɨ́ surárare João yaa dɨpoare dɨtê sure miíti duti o'okɨ niîwĩ. 28Tohô weégɨ surára bu'îri da'rerí wi'ipɨ wa'â, João yaa dɨpoare dɨtê sure, bapapɨ́ mii sãá miáakɨ niîwĩ. Be'ró kɨ̃ɨ̂ Herode koôre o'ôkɨ niîwĩ. Koô pe'e kẽ'ra koô pakopɨ́re o'ô turiako niîwõ. 29Joãore tohô weesé kitire tɨ'órã, kɨ̃ɨ̂ bu'esére siru tuú'kãrã kɨ̃ɨ̂ ɨpɨré miî, yaárã wa'âkãrã niîwã. 30Jesu bese kũú'kãrã naâ bu'ê kusiaka be'ro Jesu tirópɨ dahâkãrã niîwã. Dahâ, kɨ̃ɨ̂ tiro nerêkãrã niîwã. Niî pe'tise naâ weé'kere, masaré bu'ê'kere werêkãrã niîwã. 31Tu'â eha nɨ'koka be'ro Jesu naâre “Te'á masá marirópɨ kã'ró soó ni'irã”, niîkɨ niîwĩ. Masá naâ tiropɨ na'îro wa'â mɨha yuukã, naâ ba'â nɨkɨatikãrã niîwã. 32Tohô weégɨ Jesu, kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ me'ra naâ se'saro yukɨ̂sɨpɨ mɨhâ sãha, masá marirópɨ wa'âkãrã niîwã. 33Pãharã́ naâ wa'akã́ ĩ'yâkãrã niîwã. Tohô weérã Jesuré ĩ'yâ'kãrã, kɨ̃ɨ̂ wa'arópɨ niî pe'tise makarikãharã oma sirú tuukãrã niîwã. Naâ dɨporo naâ pẽ'atátohore yuû kue tohakãrã niîwã. 34Be'ró Jesu yukɨ̂sɨpɨ sãyâ'kɨ dihá nɨ'kagɨ, masá pãharã́re ĩ'yâgɨ, pahá yã'akɨ niîwĩ. “Ovelha ko'tegɨ́ moorã́ weeró noho niîma”, niî tɨ'ó yã'akɨ niîwĩ. Tohô weégɨ naâre pehé bu'ê nɨ'kakɨ niîwĩ. 35Yamîka'pɨ kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ kɨ̃ɨ̂ tiro ehâ, a'tîro niîkãrã niîwã: —Yamîka'pɨ niî'. A'topɨ́re neê masá marimá. 36Tohô weégɨ masaré makâripɨ no'ó pɨ'tó niisé makaripɨ toháa dutiya. Toopɨ́ duú ba'arã wa'aáto. Ba'asé moomá, niîkãrã niîwã. 37Jesu naâre yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Mɨsâ naâre ba'asé ekayá. Naâ pe'e kɨ̃ɨ̂re yɨ'tíkãrã niîwã: —Oito muhipũri pose da'ra wapá ta'ase me'ra ɨ̃sâ pãú duúrã wa'ârãsari ã'raré ekaáhã? niîkãrã niîwã. 38Jesu naâre yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Mɨsâ diikése pãú kɨotí? Ĩ'yârã wa'âya. Naâ ĩ'yâ toha, kɨ̃ɨ̂re werêkãrã niîwã: —Ni'kâmukãse pãú, tohô niikã́ pɨárã wa'î niiáma, niîkãrã niîwã. 39Be'ró ni'karé kurari masaré taâ bu'ipɨ duhî dutikɨ niîwĩ. 40Tohô weérã naâ ni'karé kurarire cem masa duhîkãrã niîwã. Apêye kurarire cinquenta masa duhî bɨrokãrã niîwã. 41Be'ró Jesu teé ni'kâmukãse pãuré, naâ wa'î pɨárãre miî, ɨ'mɨáropɨ ĩ'yâ moro, kɨ̃ɨ̂ pakɨ́ Õ'âkɨ̃hɨre “Ãyú butia'kã'” niîkɨ niîwĩ. Tu'â eha nɨ'ko, pãuré pe'êste, kɨ̃ɨ̂ bu'erã́re masaré eti dutígɨ o'ôkɨ niîwĩ. Wa'î kẽ'rare meharóta weékɨ niîwĩ. 42Niî pe'tirã ba'â yapîkãrã niîwã. 43Be'ró doze pi'seri naâ ba'â dɨ'a'kere see neékãrã niîwã. 44Teeré ba'â'kãrã ɨmɨá se'saro ni'kâmukãsetiri mil niîkãrã niîwã. 45Jesu masaré ba'asé ekáka be'ro maatá kɨ̃ɨ̂ bu'erã́re ditârapɨ pẽ'â yuu dutikɨ niîwĩ. Naâre kɨ̃ɨ̂ dɨporo Betsaidapɨ ehâ yuu dutigɨ o'ôo'kɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ pe'e masaré we'êritigɨ weékɨ niîwĩ. 46Naâre we'êriti toha, ɨ̃rɨgɨ́pɨ kɨ̃ɨ̂ pakɨ́ me'ra uúkũgɨ mɨhâakɨ niîwĩ. 47Na'îka be'ro yukɨ̂sɨ ditâra dekopɨ niîkaro niîwɨ. Jesu pe'e maháaropɨre ni'kɨtá niîkɨ niîwĩ. 48Wĩ'ró naâ pẽ'âro pe'e wẽe põó tẽokaro niîwɨ. Tohô weégɨ Jesu naâ wahá wã'ka masitikã ĩ'yâkɨ niîwĩ. Bo'rêa mɨhatiri kura Jesu naâ tiropɨ wa'âgɨ, akó bu'ipɨ sihâ wã'kakɨ niîwĩ. Kã'ró naâre yɨ'rɨákɨ niîmiwĩ. 49Tohô wa'arí kura kɨ̃ɨ̂ akó bu'ipɨ sihâ wã'katikã ĩ'yâkãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂re ĩ'yârã, masɨ́ wẽrî'kɨ wãti niîsami niîrã, karíkũkãrã niîwã. 50Naâ niî pe'tirã kɨ̃ɨ̂re ĩ'yârã, ɨkɨá pe'tia wa'âkãrã niîwã. Tohô weégɨ Jesu maatá naâre a'tîro niî keheokɨ niîwĩ: —Wãkû tutuaya. Yɨ'ɨ̂ niî'. Uîtikã'ya, niîkɨ niîwĩ. 51Be'ró naâ sãyapɨhɨ́pɨ mɨhâ sãhakɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ mɨhâ sãhari kura wĩ'ró di'ta mariá wa'âkaro niîwɨ. Teeré ĩ'yârã, ɨpɨ́tɨ ɨkɨá, ĩ'yâ mariakãrã niîwã. 52Pãú me'ra kɨ̃ɨ̂ weé ĩ'yo'kere naâ ãyuró waro tɨ'o masí butia'tikãrã niîwã yuhûpɨ. Tohô weérã ɨkɨá yɨ'rɨakãrã niîwã. 53Naâ tii ditárapɨre pẽ'â, Genesaré wamêtiropɨ ehâkãrã niîwã. Toopɨ́ ehârã, naa yawɨ́ yukɨ̂sɨre dɨ'té po'o, mahákãrã niîwã. 54Toopɨ́ naâ mahá nɨ'kari kura tookãhárã maatá Jesuré ĩ'yâ masikãrã niîwã. 55Tohô weérã naâ niî pe'tiropɨ omá wã'ka, do'âtirãre naâ kũyasé me'ra Jesu no'ó wa'aró miáa mɨhakãrã niîwã. 56No'ó kɨ̃ɨ̂ wa'arí makapɨ, sumútohopɨ, kã́pupɨ, no'ó bahû yoaro kɨ̃ɨ̂ yɨ'rɨátohopɨ do'âtirãre miáa, kũû mɨhakãrã niîwã. Jesuré a'tîro sẽríkãrã niîwã: —Mɨ'ɨ́ kẽ'ra ɨ̃sâre kã'ró mɨ'ɨ yaró su'tîrore yẽ'ê yã'a duti kureya, niîkãrã niîwã. Niî pe'tirã yẽ'ê yã'a'kãrã do'âtise yɨ'rɨ́ no'o pe'tia wa'âkãrã niîwã.

will be added

X\