MARCOS 5

1Jesu kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ me'ra Galiléiakãha ditarare pẽ'â, Gadara wamêtiropɨ pẽ'a ehákãrã niîwã. 2Jesu yukɨ̂sɨpɨ niî'kɨ mahá nɨ'kari kura ni'kɨ́ wãtiâ sãháa no'o'kɨ wẽrî'kãrãre yaarópɨ niî'kɨ Jesu tirópɨ a'tîkɨ niîwĩ. 3Kɨ̃ɨ̂ masâ peeri wa'teropɨ niî nu'kukɨ niîwĩ. Neê ni'kɨ́ kɨ̃ɨ̂re dɨ'te kũú masitikãrã niîwã. Kome daári me'ra kẽ'rare neê basiótikaro niîwɨ. 4Pehetíri kome daári me'ra kɨ̃ɨ̂ amûkãrire, kɨ̃ɨ̂ dɨ'pôkãripɨ dɨ'te kũúmikãrã niîwã. Tee daárire wehê sure mɨhakɨ niîwĩ. Neê ni'kɨ́ põo tẽótikãrã niîwã. 5Ɨmɨ̂kohori, yamîrire kɨ̃ɨ̂ ɨ̃rɨpagɨ́pɨ, masá wẽrî'kãrãre naâ yaá'karopɨ karíkũ siha mɨhakɨ niîwĩ. Ɨ̃̃tâ peeri me'ra kɨ̃ɨ̂ basita kɨ̃ɨ̂ ɨpɨré dotê siha, kamî da're mɨhakɨ niîwĩ. 6Kɨ̃ɨ̂ Jesuré yoarópɨ ĩ'yâgɨta omákã'ti, kɨ̃ɨ̂ tiro ehâ ke'akɨ niîwĩ. 7- 8Jesu kɨ̃ɨ̂re a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Wãtî ã'ripɨ́re sãyagɨ́ wiháaya. Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, ɨpɨ́tɨ karíkũse me'ra Jesuré niîkɨ niîwĩ: —Jesu Õ'âkɨ̃hɨ ɨ'mɨ̂sepɨ niigɨ́ makɨ, de'ró weégɨ yɨ'ɨ̂re kari boógɨ a'tiáti? Mɨ'ɨ̂ pakɨ ĩ'yóropɨ sẽrí'. Yɨ'ɨ̂re yã'â butia'ro pi'etíkã weetíkã'ya. 9Be'ró Jesu kɨ̃ɨ̂re sẽrí yã'akɨ niîwĩ: —De'ró wamêtiti? niîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ pe'e yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Legião wamêti'. Pãharã́ wãtiâ ɨ̃sâ niîkã' niîgɨ, tohô niîkɨ niîwĩ. 10Jesuré ɨpɨ́tɨ waro “Ɨ̃̃sâre apé di'tapɨ kõ'â õ'otikã'ya”, niî sẽríkãrã niîwã. Tootá tohá sĩ'rirã, tohô niîkãrã niîwã. 11Tohô wa'arí kura tiîtare ɨ̃rɨgɨ́ pɨ'to pãharã́ yeseá ba'â nu'kukãrã niîwã. 12Naâre ĩ'yârã, wãtiâ a'tîro niî Jesuré sẽríkãrã niîwã: —Ɨ̃̃sâre yeseá tiro o'ôo'ya. Ɨ̃̃sâ naâpɨre sãháarãti, niîkãrã niîwã. 13Jesu “Tohôta weeyá”, niîkɨ niîwĩ. Tohô weérã naâ masɨpɨ́re niî'kãrã wiháa, yeseapɨ́re sãháakãrã niîwã. Toopɨ́re pãharã́ yeseá pɨáti mil wa'tero niîkãrã niîwã. Yeseá wãtiâ sãháaka be'ro opâ tɨ'rɨpɨ oma maháti, ditârapɨ dokê yõha, mirî pe'tia wa'âkãrã niîwã. 14Tohô wa'akã́, yeseá ko'terã́ a'tîro weékãrã niîwã. Naâ ɨpɨ́tɨ ɨkɨárã makâpɨ, kã́pupɨ omá wã'ka, werêsterã wa'âkãrã niîwã. Naâ werekã́ tɨ'órã, masá niî pe'tirã ĩ'yârã wa'âkãrã niîwã. 15Jesu tirópɨ ehârã, wãtî sãháa no'o'kɨre ĩ'yâkãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂ su'tí sãyâ, ãyuró wãkusé kɨogɨ́ duhîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂re ĩ'yârã, uisé me'ra niîkãrã niîwã. 16Jesu masɨré wãtiâre kõ'â wĩro'kere ĩ'yâ'kãrã niî pe'tise kɨ̃ɨ̂re wa'â'kere werêkãrã niîwã. Tohô niikã́ yesearé wa'â'ke kẽ'rare werêkãrã niîwã. 17Teeré tɨ'órã, masá tookãhárã Jesuré tutuaró me'ra “Mɨ'ɨ̂ a'tí di'tapɨre niîtikã'ya, apé sia'pɨ wa'âya”, niîkãrã niîwã. 18Be'ró Jesu tohô niikã́ tɨ'ógɨ, yukɨ̂sɨpɨ mɨhâ sãhakɨ niîwĩ. Tohô weekã́, wãtî kɨomí'kɨ Jesuré ɨpɨ́tɨ sẽrimíkɨ niîwĩ: —Yɨ'ɨ́ kẽ'ra mɨ'ɨ̂ me'ra wa'âgɨti. 19Jesu kɨ̃ɨ̂re “Te'á”, niîtikɨ niîwĩ. A'tîro pe'e niîkɨ niîwĩ: —Mɨ'ɨ yaá wi'ipɨ toháagɨsa'. Toháa, mɨ'ɨ̂ akawerérã niî pe'tirãre niî pe'tise yɨ'ɨ̂ mɨ'ɨ̂re weé'kere werê pe'okã'ya. Tohô niikã́ yɨ'ɨ̂ mɨ'ɨ̂re pahá yã'agɨ weé'kere werêgɨ wa'âya, niîkɨ niîwĩ. 20Tohô weégɨ kɨ̃ɨ̂re wa'â'kere werêgɨ wa'âkɨ niîwĩ. Decápoli wamêtise makaripɨ niî pe'tise Jesu kɨ̃ɨ̂re weé'kere werêkɨ niîwĩ. Niî pe'tirã kɨ̃ɨ̂ weresére tɨ'órã, ɨkɨá wa'âkãrã niîwã. 21Jesu wãtiâre kõ'â wĩroka be'ro apé pã'repɨ niî'kɨ pẽ'a ehákɨ niîwĩ taha. Pẽ'atá, ditâra sumútohopɨ nu'kurí kura kɨ̃ɨ̂ tiropɨ pãharã́ masá nerêkãrã niîwã. 22Toopɨ́re ni'kɨ́ naâ nererí wi'i wiôgɨ Jairo wamêtigɨ etâkɨ niîwĩ. Jesuré ĩ'yâgɨ, kɨ̃ɨ̂ tiro ehâ ke'akɨ niîwĩ. 23Kɨ̃ɨ̂re yɨ'rɨó dutigɨ ɨpɨ́tɨ sẽríkɨ niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ mako wẽrîgo weeámo. Te'á yɨ'ɨ̂ me'ra. Mɨ'ɨ̂ koôre yãa peóse me'ra yɨ'rɨgósamo. Tohô weekã́, masagósamo, niîkɨ niîwĩ. 24Jairo tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Jesu kɨ̃ɨ̂ me'ra wa'âkɨ niîwĩ. Toopɨ́ wa'akã́, pãharã́ masá kɨ̃ɨ̂re siru tuúrã tuúkã'kãrã niîwã. 25Naâ masá pãharã́ wa'teropɨ ni'kó numiô diî meha do'âtigo niîko niîwõ. Koô teeré do'âtiro doze kɨ'mari yɨ'rɨ́karo niîwɨ. 26akô yeerã pãharã́ naâ akô yeemikã, pũûro waro pi'etíko niîwõ. Koô niyéru kɨomí'kere naâre wapa yeémigo, tohâ ke'a wa'âko niîwõ. Neê do'âtise tɨ'otíkaro niîwɨ. Yɨ'rɨró noho wa'âgo, pũûro waro wa'âko niîwõ. 27Jesu masaré yɨ'rɨósere tɨ'óko niîwõ. Teeré tɨ'ógo, Jesu sẽ'êma masá wa'teropɨ ehâ nɨ'ka, kɨ̃ɨ yaró su'tîrore da'rá yã'ako niîwõ. 28Yɨ'ɨ̂ kɨ̃ɨ yaró su'tîrore da'rá yã'ago yɨ'rɨgósa' niî wãkûgo, tohô weéko niîwõ. 29Koô da'rá yã'akãta koô do'âtise maatá bɨ'â nɨ'ka wa'âkaro niîwɨ. Koô basi maatá tɨ'ó yã'ako niîwõ. 30Maatá Jesu “Yɨ'ɨ̂ tutuaró me'ra ni'koré yɨ'rɨoásɨ”, niî tɨ'ó yã'akɨ niîwĩ. Mahâmi ĩ'ya, masaré sẽrí yã'akɨ niîwĩ: —Noá, yaró su'tîrore da'rá yã'ati? 31Teeré tɨ'órã, kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ kɨ̃ɨ̂re yɨ'tíkãrã niîwã: —Mɨ'ɨ̂ ĩ'yá weeti? Masá pãharã́ tuú wã'kakã ĩ'yâmigɨ, “Noá, yaró su'tîrore da'rá yã'ati?” niî sẽrí yã'ati? niîkãrã niîwã. 32Naâ werêmikã, Jesu noá, yaró su'tîrore da'rá yã'apari? niîgɨ, niî pe'tirãre ĩ'yâ ma'akɨ niîwĩ. 33Tohô weekã́, kɨ̃ɨ̂ yɨ'rɨó no'o'ko uîgo nara sãágota, kɨ̃ɨ̂ tiropɨ ehâ ke'ako niîwõ. Koô kɨ̃ɨ̂ yɨ'rɨó'kere masîko niîwõ. Tohô weégo kɨ̃ɨ̂re diakɨ̃hɨ́ werêko niîwõ. 34Jesu koôre niîkɨ niîwĩ: —Mɨ'ɨ̂ ẽho peó tĩhago, yɨ'rɨó no'o'kopɨ tohá'. Do'âtise marigó e'katíse me'ra toháaya, niîkɨ niîwĩ. 35Jesu koôre uúkũri kura Jairo yaá wi'ikãharã naâ tiropɨ ehâkãrã niîwã. Toopɨ́ ehârã, Jairore a'tîro niîkãrã niîwã: —Mɨ'ɨ̂ mako wẽrîa wa'aámo. Marîre bu'egɨ́re toô kã'rota kari boó du'uya, niîkãrã niîwã. 36Jesu naâre tɨ'o peótimigɨta, Jairore a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Ɨkɨátigɨta. Tohô weeró noho o'ôgɨ, yɨ'ɨ̂re ẽho peóya. 37Jesu kɨ̃ɨ̂ me'ra pãharã́ wa'akã́ ɨatíkɨ niîwĩ. A'tikérã di'akɨ̃ pihîkɨ niîwĩ. Pedro, Tiago, kɨ̃ɨ̂ akabihí Joãore pihîkɨ niîwĩ. 38Jesu Judeu masa nererí wi'i wiôgɨ yaá wi'ipɨ ehâkɨ niîwĩ. Toopɨ́ ehâgɨ, pãharã́ masá utî, karíkũ kusiarãre ĩ'yâkɨ niîwĩ. 39Tií wi'ipɨ sãháagɨ, toó masá pãharã́ niirã́re niîkɨ niîwĩ: —De'ró weérã toô kã'ro karíkũ, utîti? Wi'magó wẽrîtimo. Kãrígo weemó, niîkɨ niîwĩ. 40Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́, tií wi'ipɨ niî'kãrã mehô buhíkã'kãrã niîwã. Be'ró Jesu niî pe'tirãre wiháa dutikɨ niîwĩ. Naâ wiháaka be'ro wi'magó pakɨ sɨmɨáre, kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ i'tiárãre koô pesarí tũkupɨ pihî sãhakɨ niîwĩ. 41Toopɨ́ sãha ehágɨ, koô amûkãre yẽ'ê, arameu masa yee uúkũse me'ra niîkɨ niîwĩ: —Talita, kumi. Tohô niîgɨ, “Wi'magó, wã'kâ nɨ'kaya” niîgɨ, tohô niîkɨ niîwĩ. 42Kɨ̃ɨ̂ tohô niirí kura wi'magó doze kɨ'mari kɨogó wã'kâ nɨ'ka, sihâko niîwõ. Koô masakã́ ĩ'yârã, naâ ɨkɨá yɨ'rɨa wa'âkãrã niîwã. 43Jesu tohô weé'kere ãpêrãre neê werê dutitikɨ niîwĩ. Be'ró “Wi'magóre ba'asé ekayá”, niîkɨ niîwĩ.

will be added

X\