MARCOS 14

1Pɨá nɨmɨ Páscoa bosê nɨmɨ, pãú bɨkɨasé me'ra naâ moretí'kere ba'arí bosê nɨmɨ dɨ'sákaro niîwɨ. (Tií bosê nɨmɨ Judeu masa naâ yẽkɨ sɨmɨá Egitopɨ niî'kãrã wihá wã'ka'kere wãkurí bosê nɨmɨ niîkaro niîwɨ). Sacerdotea wiôrã, Moisé ohâ'kere bu'erã́ de'ró weé Jesuré yẽ'ê wẽherã́sari? niîrã, wee soó me'rise me'ra naâ weeátehere apo yuúkãrã niîwã. 2Tohô niîrã, a'tîro niîkãrã niîwã: —Bosê nɨmɨ niikã́ weetíkã'rã. Masá kɨ̃ɨ̂re ma'írã, no'ó ɨaró karíkũ ma'a, marî tohô weesére dohórẽ' boosama, niîkãrã niîwã. 3Naâ “Jesuré wẽherã́ti” niî apóka terore Jesu Betâniapɨ niîkɨ niîwĩ. Simão kamî boâ, yɨ'rɨ́'kɨ yaá wi'ipɨ niîkɨ niîwĩ. Jesu kɨ̃ɨ̂ ba'â duhiri kura ni'kó numiô ɨ'mɨ̂tihikaha kɨogó ehâko niîwõ. Tigá akostíkaha ɨ'mɨ̂tihise nardo wamêtise wapa bɨhɨ́sere posetíkaro niîwɨ. Tii yãkóre pe'ê keho, Jesu dɨpôa bu'ipɨ ɨ'mɨ̂tihisere piô peoko niîwõ. 4Ãpêrã toopɨ́ niirã́ koô tohô weekã́ ĩ'yârã, uâ yɨ'rɨakãrã niîwã. Tohô weérã a'tîro a'mêri uúkũkãrã niîwã: —De'ró weégo koô a'té ɨ'mɨ̂tihise wapa bɨhɨ́sere mehô waro tohô weé kõ'âti? 5A'té ni'kâ kɨ'ma da'rasé wapa wapá ta'aro weeró noho duâgo, boká no'o booapã. Teé me'ra pahasé kɨorãre wee tamú booapõ, niîkãrã niîwã. Koô tohô weesére tɨ'sâtirã, pũûro tu'tîkãrã niîwã. 6Jesu pe'e naâre niîkɨ niîwĩ: —Kari boótikã'ya. De'ró weérã koôre kari boóti? A'teré yɨ'ɨ̂re tohô weégo, ãyuró weégo weemó. 7Pahasé kɨorã mɨsâ wa'teropɨ niî nu'kukã'rãsama. Mɨsâ no'ó ɨarí kura naâre ãyuró wee tamú masi'. Yɨ'ɨ́ maa mɨsâ wa'teropɨ niî nu'kukã ĩ'yâsome. 8A'tîgo yɨ'ɨ̂re koô weé sĩ'riro põo tẽóro ãyuró weemó. Koô yɨ'ɨ̂re piô peogo ɨ'mɨ̂tihisere apo yuú, naâ yaárã ɨ'mɨ̂tihise wa'reátoho weeró noho yɨ'ɨ̂re wee yuúmo. 9Diakɨ̃hɨ́ mɨsâre werêgɨti. A'tí di'tapɨre no'ó niiró yɨ'ɨ̂ masaré yɨ'rɨóse kitire werê kusiarã, a'tîgo koô yɨ'ɨ̂re tohô weé'kere wãkû dutirã werêrãsama, niîkɨ niîwĩ. 10Jesu numiôre tohô niîka be'ro Jesu bu'erã́ doze me'rakɨ̃hɨ niî'kɨ Juda Iscariote a'tîro weékɨ niîwĩ. Sacerdotea wiôrã tiropɨ wa'â, Jesuré kɨ̃ɨ̂ o'oátehekãhasere naâ me'ra uúkũgɨ wa'âkɨ niîwĩ. 11Kɨ̃ɨ̂ tohô niisére tɨ'órã, ɨpɨ́tɨ e'katírã, “Mɨ'ɨ̂re niyéru wapa yeérãti”, niîkãrã niîwã Judare. “De'ró niikã́ yɨ'ɨ̂re Jesuré wiôrãpɨre o'oró ɨamítito?” niî wãkûkɨ niîwĩ Juda. 12Masá pãú bɨkɨasé me'ra moretí'kere ba'arí bosê nɨmɨ niî nɨ'kakaro niîwɨ. Tii nɨmɨ́ niikã́, ni'kɨ́ ovelha wi'magɨ́ naâ Páscoa bosê nɨmɨ ba'aákɨhɨre wẽhesamá. Tiîtare Jesu bu'erã́ kɨ̃ɨ̂re sẽrí yã'akãrã niîwã: —No'opɨ́ marî Páscoa bosê nɨmɨ ba'aátohore apo yuúkã ɨasarí? niîkãrã niîwã. 13Tohô niikã́ tɨ'ógɨ, pɨárã kɨ̃ɨ̂ bu'erã́re o'ôo'kɨ niîwĩ. A'tîro naâre werêkɨ niîwĩ: —Jerusalẽ́pɨ wa'âya. Toopɨ́ ni'kɨ́ masɨ́ akogá tuu peógɨre boka ehá peharãsa'. Kɨ̃ɨ̂ no'ó wa'aró siru tuúya. 14Kɨ̃ɨ̂ sãháaro tií wi'i wiôgɨre niîya: “Ɨ̃̃sâre bu'egɨ́ a'tîro niiámi: No'opɨ́ niîsari yɨ'ɨ̂ bu'erã́ me'ra Páscoa bosê nɨmɨ ba'aátihi tũku? niiámi”, niîya. 15Mɨsâ tohô niikã́, ɨ'mɨárokãha tũku apo yuúka tũkuhopɨ mɨsâre ĩ'yogɨ́sami. Toopɨ́ marî ba'aátehere apo yuúya, niî o'ôo'kɨ niîwĩ Jesu. 16Be'ró kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ wa'â, Jerusalẽ́pɨ etâkãrã niîwã. Toopɨ́ etârã, Jesu kɨ̃ɨ̂ niî'karo nohota niî pe'tisere bokákãrã niîwã. Toopɨ́ naâ ba'aátehere apo yuúkãrã niîwã. 17Na'î ke'aka be'ro Jesu kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ doze me'ra tií wi'ipɨre etâkɨ niîwĩ. 18Naâ ba'arí kura Jesu kɨ̃ɨ̂ bu'erã́re niîkɨ niîwĩ: —Diakɨ̃hɨ́ mɨsâre werêgɨti. Mɨsâ me'rakɨ̃hɨ ni'kɨ́ marî me'ra ba'â duhigɨ wiôrãpɨre yɨ'ɨ̂re wẽhe dutígɨ o'ôgɨsami, niîkɨ niîwĩ. 19Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'órã, ɨpɨ́tɨ bɨhâ wetikãrã niîwã. Naâ a'mêri sẽrí yã'akãrã niîwã: —Yɨ'ɨ́ta niîkã'sa' baa, niîkãrã niîwã. 20Jesu naâre yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Ni'kɨ́ mɨsâ doze me'rakɨ̃hɨ yɨ'ɨ̂ me'ra a'ti paápɨ yosô ba'agɨ niîmi. 21Yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨre Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũri niî'karo nohota wa'ârosa'. Tohô wa'akã́, yɨ'ɨ̂re wiôrãpɨre o'ogɨ́ maa yã'â butia'ro wa'ârosa'. Kɨ̃ɨ̂ diakɨ̃hɨ́ta bahuáti yɨ'rɨokã, nemoró ãyu boópã, niîkɨ niîwĩ. 22Jesu kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ me'ra ba'arí kura pãugáre miî, kɨ̃ɨ̂ pakɨ́ Õ'âkɨ̃hɨre “Ãyú'” niîkɨ niîwĩ. Tu'â eha nɨ'ko, tigaré dɨka waá, naâre o'ôgɨ, a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Ba'âya. A'té yɨ'ɨ̂ ɨpɨ́ niî', niîkɨ niîwĩ. 23Be'ró sĩ'rirí paare miî, Õ'âkɨ̃hɨre “Ãyú'” niîkɨ niîwĩ taha. Tu'â eha nɨ'ko, kɨ̃ɨ̂ bu'erã́re tĩâkɨ niîwĩ. Niî pe'tirã tii paákãhasere sĩ'rí pe'tikã'kãrã niîwã. 24Naâre tĩâgɨ, niîkɨ niîwĩ: —A'té yeé diî niî'. Masá yã'âro weé'kere wẽrî wapa yeé basagɨsa'. Õ'âkɨ̃hɨ masaré apêye ma'má “A'tîro weegɨ́ti” niî'kere kũûgɨsami. Yɨ'ɨ̂ wẽrîgɨ, diî a'mâ bɨrose me'ra pãharã́ ãyuró weé no'orãsama. 25Diakɨ̃hɨ́ mɨsâre werêgɨti. A'té ɨ'sê dɨka koo vinho marî ni'kâroakã sĩ'riró weeró noho wee nemósome. Be'ró yɨ'ɨ̂ pakɨ yɨ'ɨ̂re wiôgɨ sõróokãpɨ, mɨsâ me'ra opâturi ma'má vinho sĩ'ri nemógɨsa' taha, niîkɨ niîwĩ Jesu. 26Jesu kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ me'ra ba'âka be'ro Õ'âkɨ̃hɨre basâ peo toha, tií wi'ire wiháa wa'âkãrã niîwã. Wiháa, ɨ̃rɨgɨ́ Oliveira wamêtikɨhɨpɨ wa'âkãrã niîwã. 27Toopɨ́ wa'âgɨ, Jesu naâre niîkɨ niîwĩ: —Mɨsâ niî pe'tirã a'ti yamí uîrã, yɨ'ɨ̂re kõ'â wã'ka pe'tiá wa'ârãsa'. Mɨsâ tohô weeátehe Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũripɨ niîro nohota wa'ârosa'. A'tîro ohâ no'okaro niîwɨ: “Yɨ'ɨ̂ ovelha ko'tegɨ́re wẽhé no'okã weegɨ́sa'. Tohô weekã́, kɨ̃ɨ yarã́ ovelha no'ó ɨaró omastéarãsama”, niîwɨ. 28Be'ró yɨ'ɨ̂ wẽrî'kɨpɨ masáka be'ro mɨsâ dɨporo Galiléia di'tapɨ wa'â yuu tohagɨsa', niîkɨ niîwĩ. 29Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Pedro yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Ãpêrã mɨ'ɨ̂re kõ'â wã'kakã, yɨ'ɨ̂ pũrikã neê wa'âsome, niîkɨ niîwĩ. 30Tohô niisére tɨ'ógɨ, Jesu niîkɨ niîwĩ: —Diakɨ̃hɨ́ mɨ'ɨ̂re werêgɨti. Ni'kakã́ yami pɨáti kãrêkẽ' uuátoho dɨporo yɨ'ɨ̂re i'tiáti “Kɨ̃ɨ̂re masí wee'”, niîgɨsa', niîkɨ niîwĩ. 31Tohô niikã́ tɨ'omígɨ, Pedro niî nemokɨ niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ pũrikã naâ yɨ'ɨ̂re wẽhé sĩ'rikã maa, “Kɨ̃ɨ̂ me'ra boâgɨti”, niîgɨsa'. “Kɨ̃ɨ̂re masí wee'” niîsome, niîkɨ niîwĩ. Be'ró niî pe'tirã kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ Pedro niî'karo nohota niî bɨrokãrã niîwã. 32Oliveira wamêtikɨhɨ ɨ̃rɨgɨ́pɨ wa'ârã, tigɨ́ dɨ'pôkã Getsêmani wamêtiropɨ etâkãrã niîwã. Toopɨ́ Jesu kɨ̃ɨ̂ bu'erã́re a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ pakɨ me'ra uúkũgɨ wa'arí kura a'topɨ́ duhî ni'iya yuhûpɨ, niîkɨ niîwĩ. 33Toopɨ́ kɨ̃ɨ̂ me'ra uúkũgɨ wa'âgɨ, Pedro, Tiago, Joãore miáakɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ ɨpɨ́tɨ waro ehêri põ'rapɨ wãkû ke'ti, bɨhâ wetikɨ niîwĩ. 34Naâre niîkɨ niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂re wẽrîta wioro, bɨhâ wetise yɨ'rɨ mahása'. Mɨsâ a'tó tohayá. Neê kãritíkã'ya, niîkɨ niîwĩ naâre. 35- 36Tohô niîka be'ro yoâ kurero naâ yɨ'rɨro wa'â, di'tâpɨ paâ mu'ri ke'agɨ, kɨ̃ɨ̂ pakɨré sẽrígɨ, a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Pakɨ́, mɨ'ɨ̂re niî pe'tise basió'. Mɨ'ɨ̂ ɨakã́, yɨ'ɨ̂re a'té yã'âro yɨ'rɨátehe wa'âtikã'ato. Yɨ'ɨ̂ tohô niîmikã, yɨ'ɨ̂ ɨaró weetíkã'ya. Mɨ'ɨ̂ ɨaró pe'e wa'aáto, niîkɨ niîwĩ. 37Be'ró kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ tiropɨ mahâmi tohakɨ niîwĩ. Naâre kãrí'kãrãpɨre boka ehákɨ niîwĩ. Pedrore niîkɨ niîwĩ: —Simão, mɨ'ɨ̂ kãrígɨ weetí? Neê kã'roákã tɨ'sɨ̂ masitisari? 38Kãritíkã'ya. Wãtî mɨsâre niî kehe sãatikã'ato niîrã, Õ'âkɨ̃hɨre sẽriyá. Mɨsâ wãkusépɨ me'ra maa yɨ'ɨ̂re ẽho peó nu'ku sĩ'rimisa'. Mɨsâ se'saro tohô weé sĩ'rimirã, wãkû tutua masitisa'. Tohô weérã Õ'âkɨ̃hɨre sẽriyá, niîkɨ niîwĩ. 39Tohô niîka be'ro mahâmi tohagɨ, kɨ̃ɨ̂ pakɨré sẽrí'karo nohota sẽríkɨ niîwĩ taha. 40Sẽríka be'ro kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ tiropɨ mahâmi tohagɨ, kãrí'kãrãpɨre boka ehákɨ niîwĩ taha. Naâre wɨhá pũrî yɨ'rɨakaro niîwɨ. Tohô weérã kɨ̃ɨ̂re de'ró niî yɨ'ti masítikãrã niîwã. 41Be'ró opâturi Jesu kɨ̃ɨ̂ pakɨré sẽri tɨógɨ wa'âkɨ niîwĩ. Tohatágɨ, kɨ̃ɨ̂ bu'erã́re niîkɨ niîwĩ: —Ni'kâroakã maa sooyá, kãriyá maha. Toô kã'rota niî'. Ni'kâroakãre yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨre masá yã'arã́pɨre o'oátehe etâ toha'. 42Wã'kâ nɨ'kaya. Te'á, naâ tiropɨ wa'ârã. Yɨ'ɨ̂re o'oákɨhɨ a'tî tohami, niîkɨ niîwĩ Jesu. 43Jesu kɨ̃ɨ̂ bu'erã́re uúkũri kura naâ me'rakɨ̃hɨ niî'kɨ Juda etâkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ me'ra pãharã́ masá di'pĩhíri kɨorã́ yukɨpagɨ́ me'ra a'tîkãrã niîwã. Naâ sacerdotea wiôrã, Moisé ohâ'kere bu'erã́, Judeu masa bɨkɨrã́ o'ôo' no'o'kãrã niîkãrã niîwã. 44Juda Jesuré wiagɨ́ naâre a'tîro niî yuu tohakɨ niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ wa'sûporopɨ si'siákɨhɨ kɨ̃ɨ́ta niîgɨsami. Kɨ̃ɨ̂re yẽ'ê, ãyuró dɨ'té miaapa, niîkɨ niîwĩ. 45Juda Jesu tirópɨ etâgɨ, a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂re bu'egɨ́. Tohô niîgɨta, kɨ̃ɨ̂re si'sîkɨ niîwĩ. 46Tohô weekã́ ĩ'yârã, Jesuré yẽ'ê wã'ka wa'âkãrã niîwã. 47Kɨ̃ɨ̂re yẽ'erí kura ni'kɨ́ toopɨ́ nu'kugɨ́ kɨ̃ɨ yaá di'pĩhíre wehê wee, sacerdotea wiôgɨre da'rá ko'tegɨre o'mê peero dɨtê pã'rekã'kɨ niîwĩ. 48Jesu masaré niîkɨ niîwĩ: —Yahagɨ́re yẽ'êrã a'tîrã weeró noho yɨ'ɨ̂re di'pĩhíri, yukɨpagɨ́ me'ra yẽ'êrã a'tiáti? 49Niî pe'tise nɨmɨri yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ wi'i mɨsâ wa'teropɨ bu'ê duhiwɨ. Tiîtare mɨsâ yɨ'ɨ̂re yẽ'êtiwɨ. A'té mɨsâ ni'kâroakã weesé too dɨpóropɨ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũripɨ niîro nohota wa'â', niîkɨ niîwĩ. 50Jesuré yẽ'ekã́ ĩ'yârã, kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ ni'kɨréta kõ'â nɨ'ko, du'tí wã'ka pe'tia wa'âkãrã niîwã. 51Jesuré yẽ'ê wã'kakã, ni'kɨ́ ma'mɨ̂ kɨ̃ɨ̂ kãrígɨ omáka kasero me'ra oma tĩhágɨ siru tuúkɨ niîwĩ. Be'ró ãpêrã kɨ̃ɨ̂re yẽ'êkãrã niîwã. 52Tohô weekã́, kɨ̃ɨ̂ omá'karore kõ'âkã'kɨ niîwĩ. Kõ'â, su'ti marígɨ omá wã'ka wa'âkɨ niîwĩ. 53Jesuré yẽ'ê, sacerdotea wiôgɨ tiropɨ miáakãrã niîwã. Toopɨ́ niî pe'tirã sacerdotea wiôrã, Judeu masa bɨkɨrã́, Moisé ohâ'kere bu'erã́ nerêkãrã niîwã. 54Pedro pe'e Jesuré yoâ kurero sacerdotea wiôgɨ yaá wi'i sopé pɨ'topɨ siru tuú tɨokɨ niîwĩ. Toopɨ́ surára tiro ehâ nuha, naâ me'ra pekâ me'e so'ma duhíkɨ niîwĩ. 55Sacerdotea wiôrã, tohô niikã́ niî pe'tirã wiôrã “De'ró weé Jesuré werê sãaro ɨamítito?” niîkãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂re wẽhé sĩ'rirã, tohô niîkãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂re wẽhé sĩ'rimirã, bu'îri neê bokatíkãrã niîwã. 56Pãharã́ kɨ̃ɨ̂re werê sãa, niî sookãrã niîwã. Ni'kâro noho werê sãati yuukã, basiótikaro niîwɨ. 57Ãpêrã wã'kâ nɨ'ka, niî soose me'ra werê sãakãrã niîwã. A'tîro niîkãrã niîwã: 58—Ɨ̃̃sâ ã'riré a'tîro niikã́ tɨ'owɨ́: “Yɨ'ɨ̂ a'tí wi'i Õ'âkɨ̃hɨ wi'ire masá weéka wi'ire kõ'â diho pe'ogɨti. Be'ró i'tiá nɨmɨ be'ro apé wi'i tu'â eha nɨ'kogɨti. Tií wi'i masá weéka wi'i meheta niîrosa'”, niîwĩ, niîkãrã niîwã. 59Tohô niîmirã, naâ niisére ni'kâro noho wãkûtikãrã niîwã. 60Naâ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, sacerdotea wiôgɨ naâ wa'teropɨ wã'kâ nɨ'ka, Jesuré sẽrí yã'akɨ niîwĩ: —Mɨ'ɨ̂re tohô niisére yɨ'tí weeti? De'ró niî yɨ'tigɨ́sari naâ werê sãasere? niîkɨ niîwĩ. 61Jesu yɨ'tití yɨ'rɨokã'kɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ yɨ'titíkã ĩ'yâgɨ, sacerdotea wiôgɨ opâturi sẽrí yã'a nemokɨ niîwĩ: —Mɨ'ɨ́ta niîti Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨ Cristo, Õ'âkɨ̃hɨ ãyugɨ́ makɨ naâ niigɨ́? niî sẽrí yã'akɨ niîwĩ. 62Jesu kɨ̃ɨ̂re yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Kɨ̃ɨ́ta niî'. Mɨsâ yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨ Õ'âkɨ̃hɨ pɨ'topɨ duhikã́ ĩ'yârãsa'. Kɨ̃ɨ̂ ɨ'mɨ̂sepɨ niigɨ́ tutuâ yɨ'rɨami. Yɨ'ɨ̂ o'me kuráripɨ dihátikã ĩ'yârãsa', niîkɨ niîwĩ. 63Tohô niikã́ tɨ'ógɨ, sacerdotea wiôgɨ uasére ĩ'yógɨ, kɨ̃ɨ̂ basi kɨ̃ɨ yeé su'tiré wehê tɨ̃'rekɨ niîwĩ. A'tîro niîkɨ niîwĩ: —Ãpêrã kɨ̃ɨ̂re werê sãarã ɨa nemó wee'. 64Mɨsâ Õ'âkɨ̃hɨre yã'âro kɨ̃ɨ̂ niî'kere tɨ'oápɨ. De'ró tɨ'ó yã'ati mɨsâa'? niîkɨ niîwĩ. Niî pe'tirã toopɨ́ niirã́ “Kɨ̃ɨ̂re wẽheró ɨá'”, niîkãrã niîwã. 65Naâ tohô niikã́ tɨ'órã, ãpêrã a'tîro weékãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂re ɨ'sê koo e'o peókãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂ kapêrire bi'apékãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂re paârã, a'tîro niîkãrã niîwã: —Niî bokaya. Noá mɨ'ɨ̂re paâti? niîkãrã niîwã. Surára kẽ'ra diâpoapɨ Jesuré paâkãrã niîwã. 66Jesuré wi'í po'peapɨ yẽ'ê sãhaka be'ro Pedro sopé pɨ'topɨ tohákɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ tohô weerí kura ni'kó sacerdotea wiôgɨre da'rá ko'tego etâko niîwõ. 67Kɨ̃ɨ̂ pekâ me'e so'ma duhígɨre ĩ'yâ, kɨ̃ɨ̂re niîko niîwõ: —Mɨ'ɨ̂ Jesu Nazarékɨ̃hɨ me'ra sihâ'kɨta niî' baa, niîko niîwõ. 68Pedro koôre niî soogɨ, a'tîro niî yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Kɨ̃ɨ̂re masîtisa'. Yẽ'e nohóre uúkũgo uúkũsa'. Tɨ'o masítisa', niîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ sã'rîro sopé pɨ'topɨ wihá nɨ'kakã, kãrêkẽ' uúkɨ niîwĩ. 69Sacerdotea wiôgɨre da'rá ko'tego opâturi kɨ̃ɨ̂re ĩ'yâgo, toopɨ́ niirã́re a'tîro niîko niîwõ: —Ã'rí kẽ'ra naâ me'ra sihâ'kɨta niîmi, niîko niîwõ. 70Kɨ̃ɨ̂ opâturi niî sookɨ niîwĩ taha. Be'roákãta toopɨ́ niirã́ Pedrore a'tîro niîkãrã niîwã: —Mɨ'ɨ́ kẽ'ra Jesu bu'erã́ me'ra sihâ'kɨta niî'. Mɨ'ɨ̂ Galiléiakɨ̃hɨ niî'. Mɨ'ɨ̂ uúkũse kẽ'ra naâ uúkũse weeró noho bɨsɨ́sa', niîkãrã niîwã. 71Naâ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Pedro niî soo nemokɨ niîwĩ taha: —Yɨ'ɨ̂ diakɨ̃hɨ́ta uúkũtikã, Õ'âkɨ̃hɨ yɨ'ɨ̂re bu'îri da'reáto. Yɨ'ɨ̂ mɨsâ uúkũgɨre neê masîtisa', niîkɨ niîwĩ. 72Kɨ̃ɨ̂ tohô niirí kura kãrêkẽ' opâturi uúkɨ niîwĩ taha. Tohô weekã́, Pedro Jesu too dɨpóropɨ niî'kere wãkû bokakɨ niîwĩ. Jesu a'tîro niîkɨ niîwĩ: “Kãrêkẽ' pɨáti uuátoho dɨporo mɨ'ɨ̂ yɨ'ɨ̂re i'tiáti ‘Kɨ̃ɨ̂re masí wee'’, niîgɨsa'”, niîkɨ niîwĩ. Teeré wãkûgɨ, ɨpɨ́tɨ utîkɨ niîwĩ.

will be added

X\