MARCOS 12

1Be'ró Jesu sacerdotea wiôrãre, Moisé ohâ'kere bu'erã́re, Judeu masa wiôrãre kití weeró noho niisé me'ra werêkɨ niîwĩ: —Ni'kɨ́ kɨ̃ɨ yaá di'tapɨ ɨ'sê otê, sã'ri sãá nɨ'kosami. Toopɨ́ naâ ɨ'sê bipe sãátihi peere ɨ̃tâgapɨ se'ê sãhasami. Tohô niikã́ ɨ'mɨári wi'i naâ ko'tê duhiatihi wi'ire weesamí. Be'ró apêropɨ sihâgɨ wa'âgɨ, ãpêrãre tii wesére ko'tê dutigɨ kũûsami. Naâre kɨ̃ɨ yaá di'tare da'rasé wapa “Toô kã'ro yɨ'ɨ̂re ɨ'sê wiaápa”, niî wã'kasami. 2Be'ró ɨ'sê dɨkâtiri kurare tii wesé wiôgɨ apêropɨ niîsami. Toopɨ́ niîgɨ, ni'kɨ́ kɨ̃ɨ̂re da'rá ko'tegɨre o'ôo'sami. Kɨ̃ɨ̂re o'ôo'gɨ, “Yaá di'ta da'rarã́re yeé ɨ'sêre sẽrígɨ wa'âya”, niîsami. 3Kɨ̃ɨ̂ toopɨ́ ehakã́, tii wesé da'rarã́ kɨ̃ɨ̂re yẽ'ê, paâ, neê kã'ró o'ôtimirã, o'ôo' tõrosama. 4Be'ró ãpí kɨ̃ɨ̂re da'rá ko'tegɨre o'ôo'sami taha. Kɨ̃ɨ́ maa dɨpôapɨ kamî da're, yã'âro buhíkã', o'ôo' tõrosama. 5Tii wesé wiôgɨ ãpiré o'ôo' nemosami taha. Ã'rí maa diakɨ̃hɨ́ta wẽhékã'sama. Be'ró pãharã́ o'ôo' nemosami. Ãpêrãre paâsama. Ãpêrãre wẽhékã'sama. 6Kɨ̃ɨ̂ makɨ́ ɨpɨ́tɨ ma'igɨ́ di'akɨ̃ dɨ'sasamí. Be'ropɨ́ kɨ̃ɨ̂re o'ôo'sami. A'tîro wãkûmisami: “Yɨ'ɨ̂ makɨre wio pesáse me'ra ĩ'yârãsama”, niîmisami. 7Wiôgɨ makɨ naâ tiropɨ etakã́, tii wesé da'rarã́ a'tîro niîsama: “Ã'ritá niîmi be'ropɨ́ a'ti wesére yẽ'eákɨhɨ. Mâa. Kɨ̃ɨ̂re wẽherã́. Be'ró a'ti wesé mari yaá wese toharósa'”, niî wãkûsama. 8Be'ró kɨ̃ɨ̂re yẽ'ê, wẽhékã'sama. Tu'â eha nɨ'ko, tii wesé sumútohopɨ kɨ̃ɨ̂ ɨpɨré kõ'âsama, niîkɨ niîwĩ Jesu. 9Be'ró Jesu naâre niî nemokɨ niîwĩ: —Too pũríkãre tii wesé wiôgɨ naâre de'ró weegɨ́sari? A'tîro weegɨ́sami. Kɨ̃ɨ̂ a'tî, kɨ̃ɨ yaá di'ta da'rarã́re wẽhé kõ'a pe'o, ãpêrãre tií di'tare o'ôgɨsami. 10Mɨsâ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũrire bu'êpã. Yɨ'ɨ̂re wa'aátehere a'tîro ohâ no'owɨ: Ɨ̃̃tâ pĩhiri me'ra wi'í yeerã́ ni'kâ pĩhi naâ ɨatíka pĩhire kõ'ârãsama. Naâ kõ'âka pĩhi me'ra ãpêrã pe'e ni'kâ wi'i tutuarí wi'i yeê nɨ'ka mɨhasama. 11Õ'âkɨ̃hɨ marî wiôgɨ naâ kõ'âka pĩhi me'ra tohô weesamí. Kɨ̃ɨ̂ tohô weé'ke “Ãyú butia'”, niî tɨ'ó yã'a no'o', niî ohâ no'okaro niîwɨ, niîkɨ niîwĩ Jesu. 12Wiôrã tee kití me'ra kɨ̃ɨ̂ uúkũkã, “Ɨ̃̃sâreta tohô niîgɨ weesamí”, niîkãrã niîwã. Tohô weérã kɨ̃ɨ̂re yẽ'ê sĩ'rimikãrã niîwã. Masaré uî niîkãrã niîwã. Tohô weérã yẽ'ê masiti, wa'â wa'âkãrã niîwã. 13Be'ró wiôrã fariseu masare, tohô niikã́ Herode yaa kurákãharãre Jesu tirópɨ o'ôo'kãrã niîwã. Naâ Jesuré mehêkã yɨ'tikã́ ɨárã, bu'îri boká sĩ'rirã, tohô weékãrã niîwã. 14Be'ró naâ o'ôo'kãrã Jesu tirópɨ ehârã, a'tîro niîkãrã niîwã: —Masaré bu'egɨ́, mɨ'ɨ̂ niisétisere masî'. Masá yɨ'ɨ̂re “De'ró wãkûrãsari?” niiró mariró diakɨ̃hɨ́ uúkũ'. Õ'âkɨ̃hɨ yeere diakɨ̃hɨ́ werê'. Ãpêrã “Wiôrã niîma” niiró mariró niî pe'tirãre ni'kâro noho ĩ'yâ'. Apêye noho sẽrí yã'a sĩ'risa'. Romano masa wiôgɨre kɨ̃ɨ̂ niyéru wapa seésere wapa yeékã, marîre dutisé ãyutí ou yã'â niîti nee? niî sẽrí yã'akãrã niîwã. 15Jesu pe'e naâ niî soose me'ra sẽrí yã'akã ĩ'yâgɨ, a'tîro niîkɨ niîwĩ: —De'ró weérã yɨ'ɨ̂re mehêkã yɨ'tígɨ, bu'îri bokagɨ́sami niî sĩ'rirã, sẽrí yã'ati? Niyéru kuhire miítia, niîkɨ niîwĩ. 16Tohô weérã tii kuhíre miítikãrã niîwã. Tii kuhíre ĩ'yâgɨ, Jesu sẽrí yã'akɨ niîwĩ: —Noa nohó yaa diâpoa niîti? Noá wamé niîti? niîkɨ niîwĩ. Naâ yɨ'tíkãrã niîwã: —César, romano masa wiôgɨ kɨ̃ɨ̂ diâpoa, kɨ̃ɨ̂ wamé wã'yá', niîkãrã niîwã. 17Naâ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Jesu naâre niîkɨ niîwĩ: —Too pũríkãre César, romano wiôgɨ wapa yeé dutise nohore kɨ̃ɨ̂re o'ôya. Õ'âkɨ̃hɨ yee pe'e maa kɨ̃ɨ̂re o'ôya. Kɨ̃ɨ̂ wee dutísere weeyá, niîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ tohô yɨ'tikã́ tɨ'órã, tɨ'o mariá wa'âkãrã niîwã. 18Be'ró ãpêrã sacerdotea saduceu masa Jesu tiró wa'âkãrã niîwã. Naâ “Wẽrî'kãrã masasomé”, niî ẽho peósama. Tohô weérã Jesuré a'tîro niîkãrã niîwã: 19—Masaré bu'egɨ́, Moisé a'tîro dutisé kũûkɨ niîwĩ. “Ni'kɨ́ nɨmôtigɨ põ'ratítimigɨ wẽrikã́, kɨ̃ɨ̂ akabihí kɨ̃ɨ̂ nɨmó niî'kore nɨórẽ'ato. Be'ró kɨ̃ɨ̂ koô me'ra neê waro põ'ratí mɨ'tagɨre kɨ̃ɨ̂ ma'mí wẽrî'kɨre põ'ratí basaato”, niîkɨ niîwĩ. 20Ni'kɨ́ põ'ra setere tohôta wa'âkaro niîwɨ. Masá ma'mi nɨmôti, põ'ratítimigɨ wẽrîa wa'âkɨ niîwĩ. 21Kɨ̃ɨ̂ be'rokɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ ma'mi nɨmore nɨórẽ'kɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ́ kẽ'ra põ'ratítimigɨ wẽrîa wa'âkɨ niîwĩ. Be'rokɨ̃hɨ́ kẽ'rare tohôta wa'âkaro niîwɨ. 22Tohô di'akɨ̃ teé niî tɨogɨpɨre tohô wa'â turia dihakaro niîwɨ. Be'ró naâ nɨmo niî'ko kẽ'ra wẽrîa wa'âko niîwõ. 23Naâ sete koôre nɨmôtikãrã niîwã. Too pũríkãre wẽrî'kãrã masakã́, ni'i nɨmó tohá butia'gosari? niîkãrã niîwã. 24Tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Jesu naâre yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Mɨsâ wisí yɨ'rɨa'. Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũrikãhasere neê masí wee'. Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ tutuasé kẽ'rare masí wee'. 25Wẽrî'kãrã naâ masáka be'ro nɨmôtisome. Põ'ra numiá kẽ'rare numî soosome. Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'terã ɨ'mɨ̂sepɨ niirã́ weeró noho niîrãsama. 26Apêye noho mɨsâre wẽrî'kãrã masasére werê nemogɨti. Mɨsâ Moisé ohâka pũrire bu'êpã. Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂re ni'kâ yukɨ̂ siti ɨ̃hɨrí sitipɨ a'tîro uúkũkɨ niîwĩ: “Yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ niî'. Mɨ'ɨ̂ yẽkɨ sɨmɨá Abraão, Isaque, Jacó wiôgɨ niî'”, niîkɨ niîwĩ. 27Kɨ̃ɨ̂, naâ wiôgɨ niî' niîgɨ, yɨ'ɨ̂ tiropɨ katîma niîgɨ weékɨ niîwĩ. Õ'âkɨ̃hɨ katirã́ wiôgɨ niîmi. Wẽrî bahu dutí'kãrã marimá. Tohô weérã mɨsâ, wẽrî'kãrã masasomé niîrã, wisí yɨ'rɨa wa'a', niîkɨ niîwĩ Jesu. 28Ãpí kẽ'ra toopɨ́ Moisé ohâ'kere bu'egɨ́ Jesu tiró niîkɨ niîwĩ. Jesuré saduceu masa me'ra ɨpɨ́tɨ uúkũkã tɨ'ókɨ niîwĩ. Tohô weégɨ Jesu ãyuró yɨ'tí me'rikã ĩ'yâgɨ, kɨ̃ɨ̂re sẽrí yã'akɨ niîwĩ: —Moisé kɨ̃ɨ̂ dutî'ke dise nohó apêye yɨ'rɨóro ãyú yɨ'rɨ nɨ'kati? niîkɨ niîwĩ. 29Jesu kɨ̃ɨ̂re yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Apêye dutisé yɨ'rɨóro a'té nemoró ãyú yɨ'rɨ nɨ'ka'. A'tîro niî': “Tɨ'oyá, Israel kurakãharã. Õ'âkɨ̃hɨ marî wiôgɨ ni'kɨtá wiôgɨ waro niîmi. 30Tohô weérã Õ'âkɨ̃hɨ marî wiôgɨre niî pe'tise mɨsâ ẽho peóse me'ra, mɨsâ wãkusé me'ra, mɨsâ tɨ'ó yã'ase me'ra, tohô niikã́ mɨsâ tutuasé me'ra ma'iyá.” A'té niî' apêye yɨ'rɨóro niî yɨ'rɨ nɨ'kase. 31A'té be'rore tohô kureta niî', niîro pe'ea'. A'té niî'. “Marî basi ma'iró nohota ãpêrãre ma'iró ɨá'.” Apêyepɨa a'té nemoró niisé marísa', niîkɨ niîwĩ Jesu. 32Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Moisé ohâ'kere bu'egɨ́ a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Masaré bu'egɨ́, mɨ'ɨ̂ diakɨ̃hɨ́ waro uúkũ'. Tohôta niî' mɨ'ɨ̂ niisé. Õ'âkɨ̃hɨ ni'kɨtá niîsami. Ãpí kɨ̃ɨ̂ yɨ'rɨóro niigɨ́pɨa marisamí. 33Õ'âkɨ̃hɨre marî ẽho peóse me'ra, marî tɨ'ó yã'ase me'ra, marî wãkusé me'ra, marî tutuasé me'ra ma'isé apêye nemoró niî yɨ'rɨ nɨ'ka'. Tohô niikã́ marî basi ma'iró nohota ãpêrãre ma'isé ãyú niî'. Niî pe'tise marî wa'îkɨ̃rã ɨ̃hâ moro peose nemoró wapatí'. Tohô niikã́ niî pe'tise wa'îkɨ̃rã wẽhé ɨ̃hâ moro peoropɨ ɨ̃hâ moro peorãti niisé nemoró wapatí', niîkɨ niîwĩ. 34Jesu kɨ̃ɨ̂ niî sooro mariró ãyuró uúkũ me'rikã ĩ'yâgɨ, kɨ̃ɨ̂re niîkɨ niîwĩ: —Kã'roákã dɨ'sá' mɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨre ãyuró ẽho peó yɨ'rɨ nɨ'kaatoho, niîkɨ niîwĩ. A'té be'rore neê ni'kɨ́ Jesuré sẽrí yã'a ma'atikɨ niîwĩ. 35Jesu Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ bu'êgɨ, masaré a'tîro niîkɨ niîwĩ: —De'ró weérã Moisé ohâ'kere bu'erã́ Cristo Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨre “Davi paramí niîmi” niîsari? 36Davitá Espírito Santo kɨ̃ɨ̂ masisé o'oró me'ra a'tîro niî ohâkɨ niîwĩ: Õ'âkɨ̃hɨ ɨ'mɨ̂sepɨ niigɨ́ kɨ̃ɨ̂ makɨré, yɨ'ɨ̂ wiôgɨre a'tîro niîkɨ niîwĩ: “Yɨ'ɨ̂ tiro wiôgɨ duhirí kumuropɨ duhîgɨsa'. Mɨ'ɨ̂ toó duhikã́, mɨ'ɨ̂re ĩ'yâ tu'ti'kãrãre dokâ ke'akã weegɨ́ti”, niîkɨ niîwĩ Õ'âkɨ̃hɨ, niî ohâkɨ niîwĩ Davi. 37Davi basíta Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨ Cristore “Yɨ'ɨ̂ wiôgɨ niîmi”, niîkɨ niîwĩ. Tohô weégɨ kɨ̃ɨ̂ paramí se'saro niîtikɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ wiôgɨ kẽ'ra niîkɨ niîwĩ, niîkɨ niîwĩ Jesu. Masá pãharã́ toopɨ́re niirã́ tɨ'sâropɨta Jesu weresére tɨ'ó tɨ'sakãrã niîwã. 38Jesu masaré bu'êgɨ, a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Mɨsâ Moisé ohâ'kere bu'erã́re tɨ'o masíya. Mɨsâre ĩ'yaáto niîrã, su'tí yoasé paka me'ra sãyâ, Õ'âkɨ̃hɨre sẽri sihá tɨ'sama. Tohô niikã́ makâ dekopɨ wio pesáse me'ra põo tẽríkã ɨasamá. 39Naâ neresé wi'seripɨ wiôrã naâ duhî wɨase kumuripɨ duhî sĩ'risama. Bosê nɨmɨ weerópɨ kẽ'rare meharóta niî sĩ'risama. 40Wapê wi'ia numia yeé wi'serire e'mâsama. Naâ yã'âro weé'kere wãkû dutitirã yoakã́ Õ'âkɨ̃hɨre sẽrí ta'sasama. Naáta ãpêrã yɨ'rɨóro bu'îri da'rê yɨ'rɨ́ nɨ'ka no'oahã niîma, niîkɨ niîwĩ Jesu. 41Jesu Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ niîgɨ, masá niyéru o'ôrã sãâ wɨase akari diakɨ̃hɨ duhîkɨ niîwĩ. Masá tee akáripɨ niyéru sãakã́, ĩ'yâ duhikã'kɨ niîwĩ. Pãharã́ pahiró niyéru kɨorã́re pahiró sãakã́ ĩ'yâkɨ niîwĩ. 42Naâ tee akáripɨ sãarí kura ni'kó wapê wi'io pahasé kɨogo ehâko niîwõ. Koô pɨá kuhi niyéru wapa maríse kuhiri ni'kâ akaropɨ sãâko niîwõ. 43Koô tohô weéka be'ro Jesu kɨ̃ɨ̂ bu'erã́re pihîo, naâre niîkɨ niîwĩ: —Diakɨ̃hɨ́ mɨsâre werêgɨti. Õ'âkɨ̃hɨ ĩ'yóropɨ a'tîgo wapê wi'io pahasé kɨogo niî pe'tirã yɨ'rɨóro o'ô yɨ'rɨ nɨ'kamo. 44Ãpêrã pe'e naâre dɨ'sasére o'oáma. Koô pe'e pahasé kɨogo niîmigo, koô kɨomí'ke, koô ba'â kati boo'keakãre o'ô pe'okã'mo, niîkɨ niîwĩ.

will be added

X\