MARCOS 10

1Jesu Cafarnaupɨ niî'kɨ Judéia di'tapɨ wa'â wa'âkɨ niîwĩ. Toopɨ́ niî'kɨ Jordão wamêtiri maare, muhîpũ mɨhátiro apé pã'repɨ pẽ'âkɨ niîwĩ. Toopɨ́re opâturi masá nerêkãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂ wee wɨáro nohota naâre bu'êkɨ niîwĩ. 2Fariseu masa kɨ̃ɨ̂ mehêkã yɨ'tikã́ ɨárã, bu'îri boká sĩ'rirã sẽrí yã'akãrã niîwã: —Ni'kɨ́ kɨ̃ɨ̂ nɨmoré kõ'âta basiósari? Marîre dutisé tohô niîti? 3Jesu naâre yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Moisé de'ró dutîpari? 4Naâ yɨ'tíkãrã niîwã: —Moisé ni'kɨ nɨmóre “A'té bu'iri mɨ'ɨ̂re kõ'â'” niirí pũrire koôre ohâ o'o dutikɨ niîwĩ. “Tohô apóka be'ro kõ'âta basió'”, niîkɨ niîwĩ Moisé, niîkãrã niîwã. 5Naâ tohô niîka be'ro Jesu niîkɨ niîwĩ: —Mɨsâ yẽkɨ sɨmɨá ehêri põ'ra bɨtisé bu'iri Moisé mɨsâ nɨmosã́ numiare kõ'akã́ ka'mú ta'atikɨ niîwĩ. 6Õ'âkɨ̃hɨ niî pe'tise kɨ̃ɨ̂ neê waro weé nɨ'kaka teropɨre ɨmɨ́, numiô weékɨ niîwĩ. 7“Tohô weégɨ ɨmɨ́ kɨ̃ɨ̂ pakɨ́, kɨ̃ɨ̂ pakoré kõ'â wiha, kɨ̃ɨ̂ nɨmó me'ra niîgɨsami. 8Naâ pɨárã ni'kâ ɨpɨ weeró noho niîrãsama”, niîkɨ niîwĩ Õ'âkɨ̃hɨ. Tohô weérã pɨárã niîtima. Ni'kâ ɨpɨta niîma. 9A'té bu'iri Õ'âkɨ̃hɨ a'mé sɨ'o'kãrãre masá neê dɨka waátikã'ro ɨá', niîkɨ niîwĩ Jesu. 10Be'ró wi'ipɨ́ dahârã, Jesu bu'erã́ kɨ̃ɨ̂re opâturi sẽrí yã'a nemokãrã niîwã teekãhásereta taha. 11Naâre a'tîro yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Kɨ̃ɨ̂ nɨmoré kõ'â, apêgore nɨmôtigɨ noho kɨ̃ɨ̂ nɨmôti mɨ'ta'kore yã'âro weégɨ weesamí. 12Meharóta numiô koô marapɨ́re kõ'â, ãpí me'ra marâpɨtigo kẽ'ra koô marâpɨti mɨ'ta'kɨre yã'âro weégo weesamó. Teé Õ'âkɨ̃hɨre yɨ'rɨ́ nɨ'kaseta niî', niîkɨ niîwĩ. 13Be'ró naâre yãa peó dutirã wi'marã́re Jesu tiró miáakãrã niîwã. Naâ tohô weekã́ ĩ'yârã, naâre miáarãre kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ tu'tîkãrã niîwã. 14Naâ tohô weekã́ ĩ'yâgɨ, Jesu uâ wa'âkɨ niîwĩ. Naâre niîkɨ niîwĩ: —Wi'marã́re yɨ'ɨ̂ tiro a'tikã́ du'óo'ya. Naâre ka'mú ta'atikã'ya. Wi'marã́ marî nohore ãyuró ẽho peóma. Ãpêrã kẽ'ra wi'marã́ weeró noho yɨ'ɨ̂re ẽho peórã yɨ'ɨ̂ pakɨ wiôgɨ niirópɨ wa'ârãsama. 15Diakɨ̃hɨ́ mɨsâre werêgɨti. Ã'rá weeró noho yɨ'ɨ̂re ẽho peótigɨ noho neê kã'ró yɨ'ɨ̂ pakɨ niirópɨ wa'âsome, niîkɨ niîwĩ. 16Be'ró wi'marã́re wɨâ moro mɨha, naâre yãa peó, kɨ̃ɨ̂ pakɨré “Ã'raré ãyuró weeyá”, niî sẽri basákɨ niîwĩ. 17Jesu apêropɨ wa'arí kura ni'kɨ́ kɨ̃ɨ̂re oma sirú tuu wã'kakɨ niîwĩ. Oma sirú tuu wã'ka, ẽho peógɨ kɨ̃ɨ̂ dɨporo ehâ ke'a, sẽrí yã'akɨ niîwĩ: —Mɨ'ɨ̂ masaré bu'egɨ́ ãyugɨ́ niî'. Yɨ'ɨ̂ yẽ'e nohó weegɨ́sari katisé pe'titísere boká sĩ'rigɨ? niîkɨ niîwĩ. 18Jesu kɨ̃ɨ̂re niîkɨ niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂re “Ãyugɨ́ niî'” niîgɨ, diakɨ̃hɨ́ta niîgɨ weetí? Õ'âkɨ̃hɨ ni'kɨtá ãyugɨ́ niîmi. 19Mɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ dutisé kũû'kere masísa'. “Masaré wẽhé kõ'atikã'ya. Ãpi nɨmóre a'me tãrátikã'ya. Yahatíkã'ya. Ãpêrã yeekãhasere niî sootikã'ya. Ãpêrã yeere ɨárã, weé ta'satikã'ya. Mɨ'ɨ̂ pakɨ, mɨ'ɨ̂ pakore ẽho peóya”, niî', niîkɨ niîwĩ. 20Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Bu'egɨ́, yɨ'ɨ̂ wi'magɨ́pɨta a'teré keoró wee mɨhátiwɨ, niîkɨ niîwĩ. 21Jesu kɨ̃ɨ̂re pahá yã'ase me'ra ĩ'yâ, niîkɨ niîwĩ: —Mɨ'ɨ̂re apêye nohoakã dɨ'sá'. Mɨ'ɨ̂ kɨosére duâ pe'okɨ̃hɨ wa'âya. Teé duâ'ke wapare pahasé kɨorãre dɨka waáya. Tohô weégɨ ɨ'mɨ̂sepɨ pehé ãyusé kɨogɨ́sa'. Tu'â eha nɨ'ko, yɨ'ɨ̂re siru tuúya, niîkɨ niîwĩ. 22Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, tɨ'sâtikɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ pehe waró kɨó yɨ'rɨa tĩhagɨ, kɨ̃ɨ̂ kɨosére ma'í yɨ'rɨgɨ bɨhâ weti, toháa wa'âkɨ niîwĩ. 23Be'ró Jesu kɨ̃ɨ̂ sumútoho ĩ'yâste, kɨ̃ɨ̂ bu'erã́re niîkɨ niîwĩ: —Pehé kɨorã́re Õ'âkɨ̃hɨ tiropɨ wa'akã́ diâsa butia', niîkɨ niîwĩ. 24Tohô niikã́ tɨ'órã, kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ tɨ'o mariákãrã niîwã. Jesu naâre niî nemokɨ niîwĩ taha: —Yɨ'ɨ̂ põ'ra weeró noho niirã́, a'tîro niî'. No'ó naâ kɨosére ma'í yɨ'rɨ nɨ'kakã, yɨ'ɨ̂ pakɨ niiró ɨ'mɨ̂sepɨ wa'asé diâsa butia'. 25Wa'îkɨ̃ camelo wamêtigɨ awiá yutâ daa pĩ'ô sõrori peepɨ sãhá yɨ'rɨ tãríkã, diâsa yɨ'rɨ maha wa'ása'. Ɨ'mɨ̂sepɨ yɨ'ɨ̂ pakɨ niirópɨ pehé kɨogɨ́ wa'akã́ pe'e maa, tootá nemoró diâsa', niîkɨ niîwĩ. 26A'teré tɨ'órã, ɨpɨ́tɨ ĩ'yâ maria, a'mêri sẽrí yã'akãrã niîwã: —Too pũríkãre noa nohó pe'e Õ'âkɨ̃hɨ tiropɨ wa'â masirãsari? niîkãrã niîwã. 27Jesu naâre ĩ'yâ, niîkɨ niîwĩ: —Masá naâ basi wee tutuáse me'ra yɨ'rɨ masítisama. Õ'âkɨ̃hɨ pũrikãre basió'. Kɨ̃ɨ́ maa neê apêye noho weetá basiótise marí', niîkɨ niîwĩ. 28Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Pedro niîkɨ niîwĩ: —Wiôgɨ, niî pe'tise ɨ̃sâ kɨosére du'u kũú, mɨ'ɨ̂re siru tuúwɨ. 29Jesu yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Diakɨ̃hɨ́ta mɨsâre niîgɨti. No'ó niigɨ́ noho, yeé bu'iri, tohô niikã́ masaré yɨ'rɨóse kitire weresé bu'iri kɨ̃ɨ yaá wi'i, kɨ̃ɨ̂ akawerérã, kɨ̃ɨ̂ pakɨ sɨmɨá, kɨ̃ɨ̂ põ'rá, kɨ̃ɨ yeé weseri du'u kũú wã'ka'kãrã nohore a'tîro wa'ârosa'. 30Naâ kõ'â wã'ka'ke nemoró pehé bokarã́sama. A'ti ɨmɨ́kohopɨre nemoró wi'sêri, akawerérã, pakosã́ numia, põ'rá, wesêri bokarã́sama. Ãpêrã naâre yã'âro weemíkã, teeré bokarã́sama. Be'ropɨ́ kẽ'rare naâre Õ'âkɨ̃hɨ katî nu'kuse o'ôgɨsami. 31Tohô niîmikã, ni'kâroakãre wiôrã weeró noho niirã́ be'ropɨ́re mehô niirã́ niîrãsama. Pãharã́ mehô niirã́ kẽ'ra be'ropɨ́re wiôrã weeró noho niîrãsama, niîkɨ niîwĩ Jesu. 32Be'ró Jesu Jerusalẽ́ wa'arí ma'apɨ kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ dɨporo ɨ'mɨtã́ wã'kakɨ niîwĩ. Naâ Jerusalẽ́pɨ Jesuré wẽhé sĩ'rirãsama niîrã, kɨ̃ɨ̂ uîtikã ĩ'yârã, kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ ĩ'yâ mariakãrã niîwã. Masá naâ be'ro siru tuúrã kẽ'ra uîkãrã niîwã. Be'ró Jesu kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ dozere pihîokɨ niîwĩ. Pihîo, kɨ̃ɨ̂re wa'aátehere werêkɨ niîwĩ. 33—Mɨsâ masî'. Marî Jerusalẽ́pɨ wa'ârã weé'. Toopɨ́ yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨre a'tîro weerã́sama. Sacerdotea wiôrã, tohô niikã́ Moisé ohâ'kere bu'erã́pɨre o'ôrãsama. Naâ yɨ'ɨ̂re wẽhe dutírãsama. Naáta taha apé di'takãharã Judeu masa niîtirã wiôrãre wia turiárãsama. 34Yɨ'ɨ̂re buhíkã', tãrarã́sama. Ɨ'sê koo e'o peó, yɨ'ɨ̂re wẽherã́sama. Naâ tohô weemíkã, i'tiá nɨmɨ be'ro masagɨ́sa', niîkɨ niîwĩ. 35Be'ró Tiago, João Zebedeu põ'ra Jesu tiró wa'â, kɨ̃ɨ̂re niîkãrã niîwã: —Ɨ̃̃sâre bu'egɨ́, ɨ̃sâ sẽrisére mɨ'ɨ̂ o'okã́ ɨása'. 36Naâ tohô niikã́, sẽrí yã'akɨ niîwĩ: —Yẽ'e nohó yɨ'ɨ̂ weekã́ ɨasarí? 37Naâ yɨ'tíkãrã niîwã: —Mɨ'ɨ̂ wiôgɨ sãhágɨ, ɨ̃sâre mɨ'ɨ̂re dutî tamuahã sõróoapa. Ni'kɨ́ mɨ'ɨ̂ diakɨ̃hɨ́ pe'e, ãpí kũûpe' pe'e dɨpoápa, niîkãrã niîwã. 38Naâ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Jesu niîkɨ niîwĩ: —Mɨsâ yɨ'ɨ̂re sẽrisére tɨ'o masí wee'. Yɨ'ɨ̂ ɨpɨ́tɨ pi'etí, wẽrîgɨsa'. Yɨ'ɨ̂ pi'etí wẽriátehere weeró noho mɨsá kẽ'ra wee masíti? 39Naâ yɨ'tíkãrã niîwã: —Ɨ̃̃ɨ̂. Pi'etí, wẽrî masi', niîkãrã niîwã. Jesu naâre niîkɨ niîwĩ: —Diakɨ̃hɨ́ta niî'. Mɨsá kẽ'ra yɨ'ɨ̂ weeró noho pi'etí, wẽrîrãsa'. 40Tohô weemíkã, diakɨ̃hɨ́ pe'e, kũûpe' pe'e mɨsâre dɨpo masítisa'. A'té yɨ'ɨ̂ weesé meheta niî'. Yɨ'ɨ̂ pakɨ kɨ̃ɨ̂ bese yuú'kãrã pe'e toopɨ́ duhîrãsama, niîkɨ niîwĩ. 41Be'ró ãpêrã pɨámukãrã naâ tohô sẽrikã́ tɨ'órã, Tiago, João me'ra uâ wa'âkãrã niîwã. 42Tohô weekã́ ĩ'yâgɨ, Jesu pihîo, naâre niîkɨ niîwĩ: —Mɨsâ masísa'. A'ti nukúkãre dutirã́ tií di'tare mii wapá wa'âsama. Naâ dokakãharã kẽ'ra meharóta dutîpesama. 43Mɨsâ pũrikã naâ weeró noho weesomé. Tohô weeró noho o'ôrã, mɨsâ wa'teropɨ wiôrã niî sĩ'rirã, ãpêrãre da'rá ko'terã weeró noho niîya. 44No'ó ãpêrã nemoró niî sĩ'rigɨ noho niî pe'tirãre da'rá ko'tegɨ weeró noho tɨ'ó yã'aya. 45Yɨ'ɨ̂ weeró noho weeyá. Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨ niîmigɨ, ãpêrã yɨ'ɨ̂re wee tamuáto niîgɨ meheta a'tîwɨ. Yɨ'ɨ̂ pe'e naâre wee tamúgɨ a'tîwɨ. Tohô niikã́ pãharã́ naâ yã'âro weé'ke wapare wẽrî basa wapa yeé wĩrogɨ a'tîwɨ, niîkɨ niîwĩ. 46Naâ Jerusalẽ́pɨ mahárã, Jericópɨ etâkãrã niîwã. Be'ró tii makápɨ Jesu kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ me'ra yɨ'rɨákɨ niîwĩ. Pãharã́ masá kɨ̃ɨ̂re siru tuúkãrã niîwã. Toopɨ́ Bartimeu wamêtigɨ Timeu makɨ kapêri ĩ'yâtigɨ ma'â sumútohopɨ niyéru sẽri duhíkɨ niîwĩ. 47“Jesu Nazarékɨ̃hɨ a'tîmi” niikã́ tɨ'ógɨ, Bartimeu karíkũ nɨ'kakɨ niîwĩ: —Jesu, Davi paramí niî turiagɨ, yɨ'ɨ̂re pahá yã'aya, niîkɨ niîwĩ. 48Pãharã́ kɨ̃ɨ̂re “Karíkũtikã'ya”, niî tu'tîkãrã niîmiwã. Kɨ̃ɨ̂ pe'e tohô niîmikã, pũûro karíkũ nemokɨ niîwĩ. —Davi paramí niî turiagɨ, yɨ'ɨ̂re pahá yã'aya, niîkɨ niîwĩ. 49Tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Jesu tohâ nɨ'ka, a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Pihîoya. Naâ kɨ̃ɨ̂re pihîo, niîkãrã niîwã: —Keêro wã'kâ nɨ'ka bakeo'ya. Mɨ'ɨ̂re pihîmi, niîkãrã niîwã. 50Tohô weégɨ kɨ̃ɨ yaró su'tîro bu'îkãharore toó tuu weé kũu bu'pu mahá, Jesu tiró wa'âkɨ niîwĩ. 51Toopɨ́ ehakã́, Jesu kɨ̃ɨ̂re sẽrí yã'akɨ niîwĩ: —De'ró yɨ'ɨ̂ weekã́ ɨasarí? —Masaré bu'egɨ́, yɨ'ɨ̂re kapêri bahukã́ ɨása', niîkɨ niîwĩ. 52Jesu kɨ̃ɨ̂re yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Mɨ'ɨ̂ yɨ'ɨ̂re ẽho peoápɨ. Tohô weégɨ mɨ'ɨ̂ yɨ'rɨó no'o toha'. Wa'âgɨsa', niîkɨ niîwĩ. Tohô niirí kurata kɨ̃ɨ̂ kapêri ĩ'yâkɨ niîwĩ. Be'ró Jesuré ma'âpɨ siru tuú wã'kakɨ niîwĩ.

will be added

X\