LUCAS 9

1Jesu kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ dozere neêokɨ niîwĩ. Be'ró naâre kɨ̃ɨ̂ tutuasére o'ôkɨ niîwĩ. Wãtiâ no'ó niirã́re kõ'â wĩro masisere o'ôkɨ niîwĩ. Tohô niikã́ do'âtise yɨ'rɨó masisere o'ôkɨ niîwĩ. 2Naâre Õ'âkɨ̃hɨ wiôgɨ niîmi niisére werê dutikɨ niîwĩ. Do'âtirãre yɨ'rɨó dutikɨ niîwĩ. 3A'tîro niî o'ôo'kɨ niîwĩ: —Wa'ârã, neê apêye noho miáatikã'ya. Tuakɨhɨ́, ahûro, ba'asé po'é, neê niyéru miáatikã'ya. Mɨsâ sãyasé me'ra di'akɨ̃ wa'âya. Neê apêye miáa nemotikã'ya. 4Mɨsâ no'ó niirí wi'i ehârã, mɨsâ toó niiró põo tẽóro tií wi'ipɨ niîya. 5No'ó ãpêrã mɨsâre yẽ'êtikã, tii makáre wiháarã, tii makákãhase di'tâ wã'á'kere paâste kõ'aya. Tohô weérã mɨsâ “A'ti makákãharã bu'îritima” niî ĩ'yorã́sa', niîkɨ niîwĩ. 6Kɨ̃ɨ̂ tohô niîka be'ro wa'â wa'âkãrã niîwã. Wa'â, niî pe'tise makaripɨ Jesu masaré yɨ'rɨóse kitire werê kusiakãrã niîwã. Tohô niikã́ do'âtirãre yɨ'rɨókãrã niîwã. 7Herode Galiléia di'ta wiôgɨ niî pe'tise Jesu weé'kere tɨ'ókɨ niîwĩ. Teeré tɨ'ógɨ, Herode de'ró wee masítikɨ niîwĩ. Ãpêrã “Kɨ̃ɨ̂ João wamê yeegɨ wẽrî'kɨpɨ masá'kɨ niîmi”, niîkãrã niîwã. 8Ãpêrã “Dɨporókɨ̃hɨpɨ Õ'âkɨ̃hɨ yee kitire werê mɨ'tagɨ Elia bahuápĩ”, niîkãrã niîwã. Ãpêrã “Apé tero weégɨ ni'kɨ́ too dɨpórokɨ̃hɨ Õ'âkɨ̃hɨ yee kitire werê mɨ'tagɨ masá'kɨ niîgɨ niîsami”, niîkãrã niîwã. 9Herode pe'e a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Yɨ'ɨ́ta João yaa dɨpoáre dɨtê sure dutiwɨ. Too pũríkãre noa nohó niîsari naâ toô kã'ro uúkũ no'ogɨ? Kɨ̃ɨ̂re ĩ'yâ sĩ'rimisa', niîkɨ niîwĩ. 10Be'ró Jesu bese kũú'kãrã naâ bu'ê kusiaka be'ro kɨ̃ɨ̂ tiro dahâ, naâ wee kusiá'kere werêkãrã niîwã. Be'ró naâre Jesu masá marirópɨ Betsaida wamêtiri maka pɨ'topɨ sɨ'orí wa'âkɨ niîwĩ. 11Masá pe'e naâ wa'asé kitire tɨ'ókã'kãrã niîwã. Tohô weérã naâre siru tuú wã'kakãrã niîwã. Jesu naâre e'katíse me'ra põo tẽrí, Õ'âkɨ̃hɨ wiôgɨ niîmi niisére werê, do'âtirãre yɨ'rɨókɨ niîwĩ. 12Be'ró yamîka'pɨ niikã́ ĩ'yârã, kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ doze kɨ̃ɨ̂ tiro wa'â, kɨ̃ɨ̂re niîkãrã niîwã: —Masaré “Toô kã'rota niî'”, niîya. No'ó pɨ'tó niisé makaripɨ ba'asé, kãriró a'mâ dutiya. A'tó marî niirópɨre neê apêye noho marí butia'kã', niîkãrã niîwã. 13Jesu pe'e niîkɨ niîwĩ: —Mɨsâ naâre ba'asé ekayá. Naâ kɨ̃ɨ̂re niîkãrã niîwã: —Ɨ̃̃sâ ni'kâmukãsepagata pãú, tohô niikã́ wa'î pɨárãta kɨó'. Ɨ̃̃sâre ã'rá pãharã́ ba'aátehere duu dutígɨ weetí? niîkãrã niîwã. 14Naâ pãharã́, ɨmɨá se'saro ni'kâmukãsetiri mil wa'tero niîkãrã niîwã. Jesu naâre niîkɨ niîwĩ: —Masaré tee kurári nɨkɨ cinquenta duhî dutiya, niîkɨ niîwĩ. 15Naâ kɨ̃ɨ̂ dutî'karo nohota weé, masaré duhî dutikãrã niîwã. 16Be'ró Jesu teé ni'kâmukãse pãupáre, naâ wa'î pɨárãre miî, ɨ'mɨáropɨ ĩ'yâ moro, kɨ̃ɨ̂ pakɨ́ Õ'âkɨ̃hɨre naa yeé niiátehere “Ãyú'” niîkɨ niîwĩ. Tu'â eha nɨ'ko, kɨ̃ɨ̂ pe'êsteka be'ro kɨ̃ɨ̂ bu'erã́re masaré eti dutígɨ o'ôkɨ niîwĩ. 17Niî pe'tirã ba'â, yapîkãrã niîwã. Be'ró doze pi'seri naâ ba'â dɨ'a'kere see neékãrã niîwã. 18Ni'kâti Jesu kɨ̃ɨ̂ se'saro Õ'âkɨ̃hɨ me'ra uúkũgɨ weékɨ niîwĩ. Tiîtare kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ kẽ'ra kɨ̃ɨ̂ me'ra niîkãrã niîwã. Naâre sẽrí yã'akɨ niîwĩ: —Masá de'ró niî uúkũti yɨ'ɨ̂re? niîkɨ niîwĩ. 19Naâ kɨ̃ɨ̂re yɨ'tíkãrã niîwã: —Ãpêrã mɨ'ɨ̂re “João wamê yeegɨ niîmi”, niîma. Ãpêrã mɨ'ɨ̂re “Dɨporókɨ̃hɨpɨ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tagɨ Elia niîmi”, niîma. Ãpêrã “No'ó niigɨ́ dɨporókɨ̃hɨpɨ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tagɨ masá'kɨ niîgɨ niîsami”, niîma, niîkãrã niîwã. 20Be'ró naâre sẽrí yã'akɨ niîwĩ taha: —Mɨsâ waro, de'ró wãkûti yɨ'ɨ̂re? niîkɨ niîwĩ. Pedro kɨ̃ɨ̂re yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Mɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨ Cristo niî', niîkɨ niîwĩ. 21Jesu naâre neê kã'ró ãpêrãpɨre kɨ̃ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨ niisére werê dutitikɨ niîwĩ. 22Be'ró naâre niîkɨ niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨ pũûro pi'etígɨsa'. Judeu masa bɨkɨrã́, sacerdotea wiôrã, Moisé ohâ'kere bu'erã́ yɨ'ɨ̂re ĩ'yâ tu'tirãsama. Yɨ'ɨ̂re wẽherã́sama. Naâ tohô weemíkã, i'tiá nɨmɨ be'ro masagɨ́sa', niîkɨ niîwĩ. 23Be'ró niî pe'tirã masaré niîkɨ niîwĩ: —No'ó yɨ'ɨ̂re siru tuú sĩ'rigɨ noho niî pe'tise nɨmɨri siru tuuáto. Kɨ̃ɨ̂ weé sĩ'riro noho weetíkã'ato. Yɨ'ɨ̂ ɨaró pe'e weeáto. No'ó yɨ'ɨ̂re siru tuú sĩ'rigɨ, “Jesuré ẽho peógɨ, wẽrî boosa'” niîtigɨta siru tuuáto. 24Yɨ'ɨ̂re ẽho peóse me'ra yã'âro yɨ'rɨ́ sĩ'ritigɨ, yɨ'ɨ̂re ẽho peó du'ugɨ noho pekâ me'epɨ bu'îri da'rê bahurió no'ogɨsami. Ãpí wẽhesére uîti, yɨ'ɨ̂re ẽho peó nu'kugɨ noho yɨ'ɨ̂ me'ra katî nu'kugɨsami. 25Ni'kɨ́ a'ti nukúkãkãhase niî pe'tisere wapá ta'agɨ, kɨ̃ɨ̂ ehêri põ'ra pe'ere bahuriógɨ, yẽ'e nohóre wapá ta'a boosari? 26Yɨ'ɨ̂re, tohô niikã́ yee kitíre bopôya sãatikã'ya. Mɨsâ bopôya sãakã, yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨ a'tîro weegɨ́sa'. Opâturi a'ti nukúkãpɨre a'tîgɨ, yɨ'ɨ̂ pakɨ asistése me'ra, kɨ̃ɨ̂re werê ko'terã me'ra yɨ'ɨ́ kẽ'ra mɨsâre bopôya sãagɨsa'. Yɨ'ɨ̂ tutuasé me'ra a'tîgɨ, tohô weegɨ́sa'. 27Diakɨ̃hɨ́ mɨsâre werêgɨti. Ni'karérã a'topɨ́ niirã́ yɨ'ɨ̂ wiôgɨ sãhakã́ ĩ'yâtimirã wẽrîsome, niîkɨ niîwĩ. 28Ni'kâ semana Jesu “Yɨ'ɨ̂ wiôgɨ sãhakã́ ĩ'yârãsa'” niîka be'ro ɨ̃rɨgɨ́pɨ Õ'âkɨ̃hɨ me'ra uúkũgɨ mɨhâgɨ, Pedro, Tiago, Joãore miáakɨ niîwĩ. 29Toopɨ́ kɨ̃ɨ̂ uúkũgɨ, kɨ̃ɨ̂ bahusére dɨka yuúa wa'âkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ yeé su'tí ãyuró butisé, asistése wa'âkaro niîwɨ. 30Tohô wa'akã́, pɨárã ɨmɨá bahuá, kɨ̃ɨ̂ me'ra uúkũkãrã niîwã. Naâ dɨporókãharãpɨ Moisé, Elia niîkãrã niîwã. 31Naâ asistése me'ra niîrã, Jesu kɨ̃ɨ̂ Jerusalẽ́pɨ wẽriátehere uúkũkãrã niîwã. 32Pedro kẽ'ra ɨpɨ́tɨ wɨhá kɨó'kãrã niîmirã, wã'kákãrã niîwã. Wã'ká, Jesu kɨ̃ɨ̂ asistésere, tohô niikã́ kɨ̃ɨ̂ me'ra niirã́re ĩ'yâkãrã niîwã. 33Naâ Jesu tiró niî'kãrã wa'arí kura Pedro Jesuré niîkɨ niîwĩ: —Wiôgɨ, marî a'topɨ́ niikã́ ãyú yɨ'rɨa'. I'tiá wi'iakã weerã́. Ni'kâ wi'i mɨ'ɨ yaá wi'i, apé wi'i Moisé yaá wi'i, apé wi'i Elia yaá wi'i weerã́, niîkɨ niîwĩ. Pedro kɨ̃ɨ̂ tohô niisére tɨ'o masítimigɨ, de'ró niî masitigɨ, tohô niîkɨ niîwĩ. 34Kɨ̃ɨ̂ tohô uúkũri kura ni'kâ o'me kurá diháti, naâre tuú bi'akã'karo niîwɨ. Naâ tií o'me kurá po'peapɨ niîrã, uîa wa'âkãrã niîwã. 35Be'ró tii kurápɨ ni'kɨ́ a'tîro uúkũkã tɨ'ókãrã niîwã: —Ã'rí yɨ'ɨ̂ makɨ yɨ'ɨ̂ besé'kɨ niîmi. Kɨ̃ɨ̂ uúkũsere tɨ'ó ẽho peóya, niîkɨ niîwĩ. 36Tohô niîka be'ro Jesu ni'kɨtá tohâ nɨ'kakɨ niîwĩ. Moisé, Elia maríkãrã niîwã maha. Kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ naâ ĩ'yâ'kere tohôta tɨ'ó yã'a yɨ'rɨokã'kãrã niîwã. Neê kã'ró ãpêrãre werêtikãrã niîwã. 37Ape nɨmɨ́ pe'e ɨ̃rɨgɨ́pɨ niî'kãrã dihatákã, pãharã́ Jesuré põo tẽríkãrã niîwã. 38Ni'kɨ́ naâ wa'teropɨ niigɨ́ ɨpɨ́tɨ Jesuré uúkũ kehokɨ niîwĩ: —Ɨ̃̃sâre bu'egɨ́, yɨ'ɨ̂ makɨ ni'kɨ́ niigɨ́re pahá yã'a kureya. Ĩ'yâgɨ a'tiá. 39Wãtî kɨ̃ɨ̂re sãháa'kɨ yẽ'êa, karíkũ, wẽrîa mɨhakã weemí. Tohô niikã́ ɨsêropɨ sa'pô tu'umi. Kɨ̃ɨ̂re yã'â butia'ro weégɨ, pi'etíkã weé yɨ'rɨami. Neê du'ú sĩ'ritimi. 40Mɨ'ɨ̂ bu'erã́re “Wãtîre kõ'â wĩroya”, niî tohamiapɨ. Neê põo tẽótiama, niîkɨ niîwĩ. 41Jesu yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Mɨsâ ẽho peóse moorã́ yã'arã́ niî'. Yɨ'ɨ̂ mɨsâre yoakã́ bu'êmikã, neê tɨ'o masí wee' yuhûpɨ. No'ó kã'a tero yoakã́ yɨ'ɨ̂ mɨsâre põo tẽógɨsari? Mɨ'ɨ̂ makɨre yɨ'ɨ̂ tiro miítia, niîkɨ niîwĩ. 42Wi'magɨ́ kɨ̃ɨ̂ tiro wa'akã́, wãtî kɨ̃ɨ̂re nukûkãpɨ dokê ke'akã weékɨ niîwĩ. Opâturi wãkûtiro kɨ̃ɨ̂re wẽrîakã weékɨ niîwĩ taha. Kɨ̃ɨ̂ tohô weekã́, Jesu wãtîre kõ'â wĩro, yɨ'rɨókɨ niîwĩ. Tu'â eha nɨ'ko, kɨ̃ɨ̂ pakɨré wiákɨ niîwĩ. 43Niî pe'tirã toó niirã́ Õ'âkɨ̃hɨ tutuasére ĩ'yâ mariakãrã niîwã. Naâ Jesu weé ĩ'yo'kere ĩ'yâ mariari kura kɨ̃ɨ̂ bu'erã́re niîkɨ niîwĩ: 44—Yɨ'ɨ̂ ni'kâroakã niisére ãyuró tɨ'oyá. Akobohótikã'ya. Yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨre wiôrãpɨre o'ôrãsama, niîkɨ niîwĩ. 45Kɨ̃ɨ̂ tohô niisére kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ pe'e neê tɨ'o masítikãrã niîwã. Õ'âkɨ̃hɨ naâre tɨ'o masítikã weékɨ niîwĩ. Naâ kɨ̃ɨ̂ niî'kere “De'ró niî sĩ'riro weetí?” niî sẽrí yã'a ui niîkãrã niîwã. 46Be'ró Jesu bu'erã́ naâ basi noá marî wa'teropɨ niigɨ́ ãpêrã yɨ'rɨóro niî yɨ'rɨ nɨ'kagɨsari? niîrã, ɨpɨ́tɨ dɨ'sâ sookãrã niîwã. 47Jesu naâ tohô wãkusére ĩ'yâ masikã'kɨ niîwĩ. Tohô weégɨ ni'kɨ́ wi'magɨ́re kɨ̃ɨ̂ pɨ'to wehêo nɨ'ko, 48naâre niîkɨ niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂re ma'igɨ́ noho ni'kɨ́ ã'rí wi'magɨ́re yẽ'êgɨ weeró noho weemí. Kɨ̃ɨ̂re yẽ'êgɨ, yɨ'ɨ̂reta yẽ'êgɨ weemí. Yɨ'ɨ̂re yẽ'êgɨ, yɨ'ɨ̂re o'ôo'kɨ Õ'âkɨ̃hɨ kẽ'rare yẽ'êgɨta weemí. No'ó mɨsâ wa'teropɨre ãpêrã yɨ'rɨóro niî' niî wãkûtigɨ kɨ̃ɨ́ta niîmi ãpêrã yɨ'rɨóro niigɨ́, niîkɨ niîwĩ Jesu. 49Be'ró João Jesuré a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Ɨ̃̃sâre bu'egɨ́, ni'kɨ́ mɨ'ɨ̂ wamé me'ra pisû tĩhagɨ, wãtiâre kõ'â wĩrokã ĩ'yâwɨ. Kɨ̃ɨ̂ marî me'rakɨ̃hɨ meheta niiámi. Tohô weérã kɨ̃ɨ̂re ka'mú ta'awɨ, niîkɨ niîwĩ. 50Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Jesu a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Tohô weegɨ́re ka'mú ta'atikã'ro ɨá'. Marîre ĩ'yâ tu'titigɨ marî me'rakɨ̃hɨ niîmi, niîkɨ niîwĩ Jesu. 51Jesu wẽrî, kɨ̃ɨ̂ ɨ'mɨ̂sepɨ mɨhâatoho dɨporo uiró mariró wãkû tutuaro me'ra “Jerusalẽ́pɨ wa'âgɨti”, niîkɨ niîwĩ. 52Kɨ̃ɨ̂ dɨporo ãpêrãre o'ôo' yuukɨ niîwĩ. Naâ ni'kâ maka Samaria di'tapɨ niirí makapɨ Jesu kɨ̃ɨ̂ kãriátohore a'mâ yuurã wa'âkãrã niîwã. 53Tii maká Samariakãharã Judeu masare ĩ'yâ sĩ'ritirã niî tĩharã, Jesu o'ôo'kãrãre yẽ'ê sĩ'ritikãrã niîwã. Naâ, Jerusalẽ́pɨ Jesu wa'âgɨ weesamí niîrã, tohô weékãrã niîwã. 54Samariakãharã tohô weesére ĩ'yârã, Jesu bu'erã́ Tiago, João a'tîro niîkãrã niîwã: —Ɨ̃̃sâ wiôgɨ naâre bu'îri da'rêrã, pekâ me'ere ɨ'mɨ̂sepɨ diháti dutikã ɨatí? Dɨporókɨ̃hɨ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tagɨ Elia weé'karo noho weeró ɨatí? niîkãrã niîwã. 55Teeré tɨ'ógɨ, Jesu naâre ĩ'yâ, tutuaró me'ra tu'tîgɨ, a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Mɨsâ tohô wãkusé Espírito Santo o'osé meheta niî'. 56Yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨ masaré bu'îri da'rê bahuriógɨ meheta a'tîwɨ. Naâre yɨ'rɨógɨ a'tîgɨ weewɨ́, niîkɨ niîwĩ. Be'ró naâ ape makápɨ yɨ'rɨá wa'âkãrã niîwã. 57Naâ ape makápɨ yɨ'rɨári kura ni'kɨ́ masɨ́ Jesuré niîkɨ niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ mɨ'ɨ̂ no'ó wa'aró siru tuúgɨti, niîkɨ niîwĩ. 58Jesu kɨ̃ɨ̂re yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Wa'îkɨ̃rã naâ kãrirí tuti kɨomá. Mirikɨ̃hɨá kẽ'ra naâ põ'ratíri su'tiro kɨomá. Yɨ'ɨ̂ pũrikã Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨ neê kã'ró kãri pesáro moó', niîkɨ niîwĩ. 59Ãpí pe'ere Jesu a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Te'á yɨ'ɨ̂ me'ra, niîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Wiôgɨ, yɨ'ɨ̂ pakɨ tiropɨ wa'âgɨti yuhûpɨ. Toopɨ́ niî, be'ró yɨ'ɨ̂ pakɨ wẽrîka be'ro yaá tohagɨpɨ mɨ'ɨ̂ me'ra wa'âgɨti, niîkɨ niîwĩ. 60Jesu kɨ̃ɨ̂re yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂re ẽho peótirã wẽrî'kãrã weeró noho niîma. Naáta wẽrî'kãrãre yaáto. Mɨ'ɨ̂ pũrikã yɨ'ɨ̂re siru tuúya. Siru tuú, Õ'âkɨ̃hɨ wiôgɨ niîgɨsami niisére werêgɨ a'tiá, niîkɨ niîwĩ. 61Be'ró Jesuré ãpí niîkɨ niîwĩ: —Wiôgɨ, mɨ'ɨ̂ me'ra wa'âgɨti. Yɨ'ɨ̂ mɨ'ɨ̂ me'ra wa'aátoho dɨporo yaá wi'ikãharãre we'êriti sĩ'risa' yuhûpɨ, niîkɨ niîwĩ. 62Jesu kɨ̃ɨ̂re niîkɨ niîwĩ: —Di'tâ se'ê kũugɨ, opâ nɨre wa'arí niîgɨ, sẽ'êma pe'e ĩ'yâ tõrotisami. Ã'rí weeró noho Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peó'kɨpɨa too dɨpóro kɨ̃ɨ̂ weeséti'kere wãkû nɨrɨtisami. Wãkû nɨrɨgɨa Õ'âkɨ̃hɨ yeekãhasere keoró wee masítisami, niîkɨ niîwĩ.

will be added

X\