LUCAS 8

1Jesu yã'âro weé'kore akobohóka be'ro niî pe'tise makaripɨ niî pe'tiropɨ sihâ bi'akɨ niîwĩ. Tookãhárãre kɨ̃ɨ yeékãhasere bu'ê werê kusiagɨ weékɨ niîwĩ. Tohô niikã́ Õ'âkɨ̃hɨ wiôgɨ niîgɨsami niisére werêkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ doze kɨ̃ɨ̂ me'ra ba'pâti sihakãrã niîwã. 2Ãpêrã kẽ'ra numiâ naâ me'ra ba'pâti sihakãrã niîwã. Naâ Jesu too dɨpóro wãtiâ kõ'â wĩro no'o'kãrã numia, do'âtise yɨ'rɨó no'o'kãrã numia niîkãrã niîwã. Ni'kó naâ wa'tero Maria, naâ “Madalena” niigó, sete wãtiâ kõ'â wĩro no'o'ko niîko niîwõ. 3Tohô niikã́ apêgo Joana, Cuza wamêtigɨ nɨmo niîko niîwõ. Koô marapɨ́ Herode yeeré da'rá ko'tegɨ niîkɨ niîwĩ. Susana wamêtigo kẽ'ra niîko niîwõ. Ãpêrã pãharã́ numia Jesuré naâ kɨosé me'ra wee tamúkãrã niîwã. 4Pãharã́ masá pehe makárikãharã Jesu tirópɨ ĩ'yârã wa'âkãrã niîwã. Naâ pãharã́ nerekã́ ĩ'yâgɨ, Jesu kití weeró noho niisé me'ra naâre bu'êkɨ niîwĩ. A'tîro niîkɨ niîwĩ: 5—Ni'kɨ́ masɨ́ kɨ̃ɨ yaá wesepɨ otêgɨ wa'âsami. Kɨ̃ɨ̂ otekã́, wẽesté wã'ka'ke, ma'âpɨ apêye otesé kape dokê ke'asa'. Tií ma'apɨ yɨ'rɨárã, teeré ãpêrã ɨ'ta kũú wã'kasama. Be'ró mirikɨ̃hɨá a'tî, tee peérire ĩ'yâ boka, ba'â pe'okã'sama. 6Apêye ɨ̃tâ peeri wa'teropɨ dokê ke'asa'. Tee peéri pĩ'rí, akó mari yuúkã, yãî diha wa'ása'. 7Apêye otesé kape potâ wa'teropɨ bɨrɨ̂ ke'asa'. Potâ pe'e teeré pĩ'rí yɨ'rɨa, wẽhékã'sa'. 8Apêye otesé kape di'tâ ãyurópɨ bɨrɨ̂ ke'asa'. Teé ãyuró pĩ'rí, dɨkâtisa'. Ni'kâ yõo cem peeri dɨkâtisa', niîkɨ niîwĩ. Toó be'ro Jesu ɨpɨ́tɨ tutuaró me'ra naâre niîkɨ niîwĩ: —O'mê peeri kɨorã́ noho a'teré ãyuró tɨ'oyá, niîkɨ niîwĩ. 9Be'ró kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ “De'ró niî sĩ'riro weetí a'te kití mɨ'ɨ̂ werê'ke?” niî sẽrí yã'akãrã niîwã. 10Naâre yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Õ'âkɨ̃hɨ mɨsâre a'tîro weemí. Ãpêrã too dɨpóropɨ masîya marimí'ke kɨ̃ɨ̂ wiôgɨ niisére mɨsâre masikã́ weemí. Yɨ'ɨ̂re ẽho peótirã maa kití weeró noho niisé me'ra werê no'o'. Tohô weérã yɨ'ɨ̂ weesére ĩ'yâmirã, ĩ'yâ masisome. Yeekãhásere tɨ'omírã, tɨ'o masítirã toharã́sama. 11Yɨ'ɨ̂ werê'ke a'tîro niî sĩ'riro weé'. Otesé kape Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti weeró noho niî'. 12Ma'âpɨ bɨrɨ̂ ke'a'ke a'tîro niî sĩ'riro weé'. Masá, yee kitíre tɨ'omá. Be'ró naâ tɨ'ó'kere wãtî a'tî, teeré e'mâ pe'okã'sami. Naâpɨ teeré ẽho peó, Õ'âkɨ̃hɨ naâre yɨ'rɨ wetíkã weerí niîgɨ, tohô weesamí. 13Apêye otesé kape ɨ̃tâ peeri wa'teropɨ bɨrɨ̂ ke'a'ke a'tîro niî sĩ'riro weé'. Naâ, yee kitíre ãyuró e'katíse me'ra tɨ'osamá. Tohô weemírã, nɨ'kôri marirã́ weeró noho ãyuró ẽho peótisama. Yoâtikã ãyuró ẽho peó kumí, be'ró naâre ãpêrã yã'âro weekã́ ĩ'yârã, ẽho peó du'ukã'sama. 14Apêye potâ wa'teropɨ bɨrɨ̂ ke'a'ke a'tîro niî sĩ'riro weé'. Yee kitíre tɨ'osamá, tɨ'órã pe'ea'. Mehô siâpe me'ra a'ti ɨmɨ́kohokãhasere wãkû ke'ti yɨ'rɨasama. Pehé kɨó sĩ'risama. A'ti ɨmɨ́kohopɨ e'katísere ɨpɨ́tɨ wãkûsama. Tohô weéro a'té niî pe'tise naâre dohórẽ'kã'sa'. Tohô weérã, naâ dɨkâ marirã́ weeró noho tohamá. 15Apêye otesé kape di'tâ ãyurópɨ bɨrɨ̂ ke'a'ke pe'e a'tîro niî sĩ'riro weé'. Naâ, yee kitíre ãyuró tɨ'omá. Teeré tɨ'ó, Õ'âkɨ̃hɨ ɨaró noho keoró weé me'rikã'ma. Ãyuró ẽho peó nu'kurã pehé dɨkâtirã weeró noho niîma, niîkɨ niîwĩ. 16Jesu kɨ̃ɨ̂ bu'erã́re a'tîro werê nemokɨ niîwĩ: —Neê ni'kɨ́ sĩ'óo'kahare sĩ'óo' toha, apêye noho me'ra mo'âtisami. Neê kɨ̃ɨ̂ kãriró dokapɨ kũûtisami. A'tîro pe'e weesamí. Niî pe'tirã toopɨ́ sãháarã ĩ'yaáto niîgɨ, ɨ'mɨáropɨ dɨ'te yoósami. 17A'tîro niî'. Too dɨpóropɨ masá masî no'oya marí'kere masî no'orosa'. Ya'yióropɨ niî'ke kẽ'ra bahuárosa'. Jesu, yee kití masî no'oya marimí'ke be'ropɨ́re sĩ'óo'kaha bo'rê yuuro weeró noho masî pe'tikã' no'orosa' niîgɨ, tohô niîkɨ niîwĩ. 18A'teré tɨ'órã, ãyuró tɨ'oyá. Yɨ'ɨ̂ bu'esére tɨ'ó ẽho peórãre Õ'âkɨ̃hɨ masisé o'ô nemogɨsami. Ãpêrã yɨ'ɨ̂ bu'esére tɨ'ó sĩ'riti butia'rã pe'ere naâ masîmi'kere e'mâ pe'okɨ̃'sami, niîkɨ niîwĩ Jesu. 19Be'ró Jesu pakó, kɨ̃ɨ̂ akabihírã kɨ̃ɨ̂re a'mârã a'tîkãrã niîwã. Naâ masá mu'mû yɨ'rɨkã ĩ'yârã, wi'ipɨ́ sãháa masitikãrã niîwã. 20Toopɨ́ niigɨ́ Jesuré werêkɨ niîwĩ: —Mɨ'ɨ̂ pako, mɨ'ɨ̂ akabihírã sopepɨ́ niiáma. Mɨ'ɨ̂re ĩ'yâ sĩ'riama, niîkɨ niîwĩ. 21Teeré tɨ'ógɨ, Jesu niîkɨ niîwĩ: —No'ó Õ'âkɨ̃hɨ yee kitire tɨ'ó, teeré keoró weerã́ noho naáta yɨ'ɨ̂ pako, yɨ'ɨ̂ akabihírã weeró noho niîma, niîkɨ niîwĩ. 22Ni'kâ nɨmɨ Jesu kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ me'ra yukɨ̂sɨpɨ mɨhâ sãhagɨ, a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Te'á siâkihi ditâra sumútohopɨ, niîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'órã, wa'âkãrã niîwã. 23Naâ pẽ'arí kura Jesu kãriá wa'âkɨ niîwĩ. Wãkûtiro wĩ'ró ɨpɨ́tɨ wẽê tuu wã'katikaro niîwɨ. Tohô wa'akã́, pã'kôri yukɨ̂sɨpɨre paâ kehe sãa mɨhakaro niîwɨ. Tiwɨ́ mirî dihata wió niîkaro niîwɨ. 24Tohô wa'akã́ ĩ'yârã, Jesuré wã'kórã bɨrɨ̂akãrã niîwã. A'tîro niîkãrã niîwã: —Ɨ̃̃sâre bu'egɨ́, marî mirîrãtirã weé', niîkãrã niîwã. Naâ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Jesu wã'ká, teé wĩ'roré, pã'kôrire yɨsɨ dutíkɨ niîwĩ. Niî pe'tise di'ta marí diha pe'tia wa'âkaro niîwɨ. 25Tu'â eha nɨ'ko, kɨ̃ɨ̂ bu'erã́re niîkɨ niîwĩ: —Mɨsâ ẽho peóse de'ró wa'âmitito? niîkɨ niîwĩ. Naâ ɨpɨ́tɨ ɨkɨá'kãrã niî tĩharã ĩ'yâ maria, a'mêri niîkãrã niîwã: —Noa nohó niîsari baa ã'rí? Wĩ'ró, pã'kôripɨta yɨ'ti dohákã', niîkãrã niîwã. 26Be'ró Jesu kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ me'ra pẽ'âkɨ niîwĩ. Pẽ'â, apé pã're Galiléia diakɨ̃hɨ Gerasa wamêtiropɨ pẽ'a ehákãrã niîwã. 27Jesu yukɨ̂sɨpɨ niî'kɨ mahá nɨ'kari kura ni'kɨ́ Gerasakɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ tiro ehâkɨ niîwĩ. Yoakã́ yɨ'rɨ́karo niîwɨ kɨ̃ɨ̂ wãtiâ sãháa no'o'kɨ niiró. Neê su'ti marí, neê wi'ipɨ́ niîtikɨ niîwĩ. Masâ peeri wa'teropɨ niî baha ke'atikɨ niîwĩ. 28- 29Jesu kɨ̃ɨ̂re ĩ'yâgɨ, wãtî masɨpɨ́re sãyagɨ́re “Wiháaya”, niîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ kõ'â wĩrokã ĩ'yâgɨ, Jesu tirópɨ ehâ ke'a, ɨpɨ́tɨ karíkũkɨ niîwĩ: —Jesu, Õ'âkɨ̃hɨ ɨ'mɨ̂sepɨ niigɨ́ makɨ, de'ró weégɨ yɨ'ɨ̂re kari boógɨ a'tîti? Yɨ'ɨ̂re yã'â butia'ro pi'etíkã weetíkã'ya, niî tutuaró me'ra sẽríkɨ niîwĩ. Pehetíri wãtî masɨré yẽ'ê, bɨrɨ̂ ke'a mɨhakã weékɨ niîwĩ. Masá kɨ̃ɨ̂re apé sia'pɨ wa'âtikã'ato niîrã, amûkãri, dɨ'pôkãripɨ kome daári me'ra dɨ'te kũú mɨhakãrã niîmiwã. Tohô weemíkã, kɨ̃ɨ̂ wehê sure mɨhakɨ niîwĩ. Wãtî kɨ̃ɨ̂re masá marirópɨ sɨ'orí miáa mɨhakɨ niîwĩ. 30Jesu kɨ̃ɨ̂re sẽrí yã'akɨ niîwĩ: —De'ró wamêtiti? Kɨ̃ɨ̂ yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Legião wamêti', niîkɨ niîwĩ. Pãharã́ wãtiâ niîkã' ɨ̃sâ niîgɨ, tohô niîkɨ niîwĩ. 31Wãtiâ Jesuré a'tîro niîkãrã niîwã: —Ɨ̃̃sâre ĩ'yâ bahu dutí dihari peehopɨ bu'îri da'rê bahuriótikã'ya niî, ɨpɨ́tɨ sẽríkãrã niîwã. 32Tiîtare ɨ̃rɨgɨ́pɨ pãharã́ yeseá ba'â nu'kukãrã niîwã. Naâre ĩ'yârã, wãtiâ Jesuré “Naâpɨre sãháarãti” niî, tutuaró me'ra sẽríkãrã niîwã. Jesu naâre “Tohôta weeyá”, niîkɨ niîwĩ. 33Tohô weérã naâ masɨpɨ́re niî'kãrã wiháa, yeseapɨ́re sãháakãrã niîwã. Yeseá naâ wãtiâ sãháaka be'ro opâ tɨ'rɨpɨ oma maáti, ditârapɨ dokê yõha, mirî pe'tia wa'âkãrã niîwã. 34Tohô wa'asére ĩ'yârã, yesearé ko'terã́ a'tîro weékãrã niîwã. Naâ ɨpɨ́tɨ ɨkɨárã makâpɨ, kã́pupɨ omá wã'ka, werêsterã wa'âkãrã niîwã. 35Masá tohô wa'asé kitire tɨ'órã, ĩ'yârã wa'âkãrã niîwã. Naâ Jesu tirópɨ ehârã, wãtiâ sãháa no'o'kɨre Jesu pɨ'toakã duhikã́ ĩ'yâkãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂ su'tí sãyâ, ãyuró wãkusé kɨogɨ́ duhîkɨ niîwĩ. Naâ kɨ̃ɨ̂re ĩ'yârã, uisé me'ra ĩ'yâkãrã niîwã. 36Ãpêrã toopɨ́ ĩ'yârã eharã́re Jesu wãtiâ sãháa no'o'kɨre kõ'â wĩrokã ĩ'yâ'kãrã “A'tîro weé wãtiâre kõ'â wĩroami”, niî werêkãrã niîwã. 37Jesu tohô weekã́ ĩ'yârã, niî pe'tirã masá Gerasapɨ niirã́ Jesuré tutuaró me'ra “Mɨ'ɨ̂ apêropɨ wa'âya”, niîkãrã niîwã. Naâ ɨpɨ́tɨ waro uîkãrã niîwã. Tohô weérã Jesuré tohô niîkãrã niîwã. Teeré tɨ'ógɨ, Jesu yukɨ̂sɨpɨ mɨhâ sãha, wa'â wa'âkɨ niîwĩ. 38Wãtiâ kɨomí'kɨ Jesuré “Yɨ'ɨ́ kẽ'ra mɨ'ɨ̂ me'ra wa'âgɨti” niîgɨ, ɨpɨ́tɨ sẽríkɨ niîmiwĩ. Jesu pe'e kɨ̃ɨ̂re niîkɨ niîwĩ: 39—Mɨ'ɨ yaá wi'ipɨ toháa, niî pe'tise Õ'âkɨ̃hɨ mɨ'ɨ̂re weé'kere werê pe'okɨ̃hɨ wa'âya, niîkɨ niîwĩ. Tohô weégɨ kɨ̃ɨ̂ niî pe'tiro kɨ̃ɨ yaá makakãharãre Jesu kɨ̃ɨ̂re weé'kere werê kusiagɨ wa'âkɨ niîwĩ. 40Be'ró Jesu ditâra apé pã'repɨ niî'kɨ pẽ'atáka be'ro masá e'katíse me'ra kɨ̃ɨ̂re põo tẽríkãrã niîwã. Niî pe'tirã kɨ̃ɨ̂re yuû kue'kãrã niî tĩharã, tohô weékãrã niîwã. 41Tiîtare ni'kɨ́ sɨ'orí nerê wɨari wi'i wiôgɨ Jairo wamêtigɨ Jesu tiró etâkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ Jesu tiró ehâ ke'a, Jesuré “Yɨ'ɨ̂re pahá yã'a kureya. Te'á yaá wi'ipɨ ”, niîkɨ niîwĩ. 42Kɨ̃ɨ̂ makó ni'kó niigó doze kɨ'mari kɨogó wẽrisé pɨ'topɨ niîko niîwõ. “Aɨ” niî, Jesu toó wa'arí kura pãharã́ masá siru tuúkãrã niî tĩharã, kɨ̃ɨ̂re ãyuró tuú di'o wã'kakãrã niîwã. 43Naâ tohô weerã́ wa'tero ni'kó numiô doze kɨ'mari diî meha do'âtigo niîko niîwõ. Koô akô yee dutise wapa yeégo niî pe'tise niyéru toháa wa'âkaro niîwõ. Neê ni'kɨ́ koôre akô yee yɨ'rɨótikɨ niîwĩ. 44Tohô weégo koô Jesu sẽ'êma wa'â, kɨ̃ɨ̂ su'tîro yapapɨ yẽ'ê yã'ako niîwõ. Koô yẽ'erí kurata koôre diî wihamí'ke bɨ'â nɨ'ka wa'âkaro niîwɨ. 45Tohô wa'arí kura Jesu sẽrí yã'akɨ niîwĩ: —Noá yɨ'ɨ̂re yẽ'êti? niîkɨ niîwĩ. Niî pe'tirãpɨta “Neê ni'kɨ́ yẽ'êtimi”, niîkãrã niîwã. Tohô weégɨ Pedro, tohô niikã́ kɨ̃ɨ̂ me'rakãharã Jesuré niîkãrã niîwã: —Ɨ̃̃sâre bu'egɨ́, masá mɨ'ɨ̂re dokê wã'a wã'ka, tuu kehéoma. Tohô wa'akã́ masîmigɨ, mɨ'ɨ̂ de'ró weégɨ “Noá yɨ'ɨ̂re yẽ'êti?” niîti? niîkãrã niîwã. 46Naâ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Jesu niîkɨ niîwĩ: —Ni'kó yɨ'ɨ̂re yẽ'ekã́ tɨ'ó yã'apɨ. Koôre yɨ'ɨ̂ tutuaró me'ra yɨ'rɨkã́ weeásɨ, niîkɨ niîwĩ. 47Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'ógo, kɨ̃ɨ̂ masî tohami, yɨ'ɨ́ta tohô weeásɨ niîgo, nara sãágota Jesu tiró a'tî, ehâ ke'ako niîwõ. Koô niî pe'tirã tɨ'óropɨ werê pe'okã'ko niîwõ. A'tîro weégo kɨ̃ɨ yaró su'tîrore yẽ'eásɨ niîgo, tohô niikã́ “Yɨ'ɨ̂ yẽ'ekã́ta, yɨ'rɨó no'o'kopɨ tohaásɨ”, niî werêko niîwõ. 48Koô tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Jesu koôre niîkɨ niîwĩ: —Mɨ'ɨ̂ ẽho peó tĩhago, yɨ'rɨó no'o'kopɨ tohá'. Do'âtise moogó e'katíse me'ra toháaya, niîkɨ niîwĩ. 49Jesu koôre uúkũri kura ni'kɨ́ Jairo nerê wɨari wi'i wiôgɨ yaá wi'ikɨ̃hɨ ehâkɨ niîwĩ. Jairore niîkɨ niîwĩ: —Mɨ'ɨ̂ mako wẽrîa tohamo. Marîre bu'egɨ́re kari boó nemotigɨta maha, niîkɨ niîwĩ. 50Jesu tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Jairore niîkɨ niîwĩ: —Uîtigɨta. Yɨ'ɨ̂re ẽho peóya. Mɨ'ɨ̂ tohô weekã́, mɨ'ɨ̂ mako masó no'ogosamo, niîkɨ niîwĩ. 51Tií wi'ipɨre etâgɨ, koô pesarí tũkupɨre neê ãpêrãre sãháa dutitikɨ niîwĩ. Pedro, Tiago, João, tohô niikã́ koô pakɨ sɨmɨá di'akɨ̃re sãháa dutikɨ niîwĩ. 52Niî pe'tirã tií wi'ipɨ niirã́ ɨpɨ́tɨ utirã́re Jesu niîkɨ niîwĩ: —Utîtikã'ya. Koô wẽrîtimo. Kãrígo weemó, niîkɨ niîwĩ. 53Masá koô wẽrî'kere masîkãrã niîwã. Tohô weérã kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'órã, kɨ̃ɨ̂re buhíkã'kãrã niîwã. 54Jesu pe'e uúkũgɨta, koo yaá amûkãre yẽ'ê, niîkɨ niîwĩ: —Wi'magó, wã'kâ nɨ'kaya, niîkɨ niîwĩ. 55Kɨ̃ɨ̂ tohô niirí kurata wẽrî'ko masá, wã'kâ nɨ'kako niîwõ. Jesu koô pakɨ sɨmɨáre “Ba'asé ekayá”, niîkɨ niîwĩ. 56Kɨ̃ɨ̂ tohô weesére ĩ'yârã, koô pakɨ sɨmɨá ɨpɨ́tɨ ĩ'yâ ɨkɨakãrã niîwã. Jesu koôre masó'kere neê ãpêrãre werê dutitikɨ niîwĩ.

will be added

X\