LUCAS 7

1Jesu ɨ̃rɨgɨ́pɨ masaré bu'êka be'ro Cafarnaupɨ pi'ákɨ niîwĩ. 2Toopɨ́ ni'kɨ́ surára wiôgɨ romano masɨ niîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂re da'rá ko'tegɨ kɨ̃ɨ̂ ma'í yɨ'rɨ nɨ'kagɨ ɨpɨ́tɨ do'âtigɨ wẽrisé pɨ'topɨ niîkɨ niîwĩ. 3Surára wiôgɨ Jesu yeé kitire tɨ'ógɨ, ni'karérã Judeu masa bɨkɨrã́re kɨ̃ɨ̂ tiropɨ o'ôo'kɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂re da'rá ko'tegɨre yɨ'rɨógɨ a'tî dutigɨ tohô weékɨ niîwĩ. 4Naâ Jesu tirópɨ etârã, tutuaró me'ra kɨ̃ɨ̂re wee tamúse sẽríkãrã niîwã. A'tîro niîkãrã niîwã: —Ã'rí surára wiôgɨre wee tamúro ɨá'. 5Kɨ̃ɨ̂ a'tí di'takãharã Judeu masare ãyuró ma'imí. Kɨ̃ɨ́ta kɨ̃ɨ yeé niyéru me'ra ɨ̃sâ nerê wɨari wi'ire yeê dutiwĩ. Tohô weérã kɨ̃ɨ̂re wee tamúro ɨá', niîkãrã niîwã. 6Teeré tɨ'ógɨ, Jesu naâ me'ra wa'âkɨ niîwĩ. Wi'ipɨ́ ehaátoho dɨporoakã surára wiôgɨ ãpêrã kɨ̃ɨ̂ me'rakãharãre Jesuré werê dutigɨ o'ôo'kɨ niîwĩ taha. A'tîro niî dutikɨ niîwĩ: —Wiôgɨ, mɨ'ɨ̂re kari boó sĩ'ritiami. Kɨ̃ɨ̂ “Yɨ'ɨ̂ mehô niigɨ́ niísa'”, niiámi. Tohô weégɨ kɨ̃ɨ̂ “Yaá wi'ipɨ sãhátikã wee masítisa'”, niiámi. 7Tohô weégɨ kɨ̃ɨ̂ basi kẽ'ra mɨ'ɨ̂re a'mâgɨ a'tîtiami. A'tîro pe'e niiámi. “Mɨ'ɨ̂ wa'âtimigɨ, mɨ'ɨ̂ dutîose me'ra kɨ̃ɨ̂re da'rá ko'tegɨ yɨ'rɨgɨ́sami”, niiámi. 8Kɨ̃ɨ̂ “Ãpêrã surára dutiró dokapɨ niî'”, niiámi. “Yɨ'ɨ́ kẽ'ra ãpêrã surárare dutî turia'. Yɨ'ɨ̂ ni'kɨré o'ôo'kã, kɨ̃ɨ̂ wa'âmi. Ãpiré yɨ'ɨ̂ ‘A'tiá’ niikã́, a'tîmi”, niiámi. Kɨ̃ɨ̂re da'rá ko'tegɨre “‘A'tîro weeyá’ niikã́, weemí”, niiámi, niîkãrã niîwã Jesuré. 9Jesu kɨ̃ɨ̂ tohô niî'kere tɨ'ógɨ, tɨ'o mariá wa'âkɨ niîwĩ. Be'ró mahâmi ĩ'ya, kɨ̃ɨ̂re siru tuúrãre a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Ã'rí surára wiôgɨ Israel kurakɨ̃hɨ meheta yɨ'ɨ̂re ãyuró ẽho peómi. Diakɨ̃hɨ́ mɨsâre niîgɨti. Neê ni'kɨ́ Israel kurakãharã wa'teropɨre ã'rí weeró noho ẽho peóse kɨogɨ́re ĩ'yâtikãti, niîkɨ niîwĩ. 10Be'ró surára wiôgɨ kɨ̃ɨ̂ o'ôo'kãrã wi'ipɨ́ dahâ tohaakãrã niîwã. Naâ tohatárã, surárare da'rá ko'tegɨre yɨ'rɨ́'kɨpɨre ĩ'yâkãrã niîwã. 11Jesu surára wiôgɨre da'rá ko'tegɨre yɨ'rɨóka be'ro Naĩ́ wamêtiri makapɨ wa'âkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ bu'erã́, tohô niikã́ ãpêrã pãharã́ masá kɨ̃ɨ̂ me'ra wa'âkãrã niîwã. 12Tii maká pɨ'to kɨ̃ɨ̂ eharí kura ni'kâ puti masâ putire yaárã wa'ârã wɨâ wã'kakãrã niîwã. Wẽrî'kɨ, wapê wi'io makɨ ni'kɨ́ niigɨ́ niîkɨ niîwĩ. Pãharã́ tii makákãharã koôre ba'pâtikãrã niîwã. 13Koôre ĩ'yâgɨ, Jesu pũûro pahá yã'akɨ niîwĩ. A'tîro niîkɨ niîwĩ: —Utîtigota, niîkɨ niîwĩ. 14Jesu kɨ̃ɨ̂re masógɨ, tii akárore yãa peókɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ tohô weekã́, tii akárore wɨâ wã'karã tohâ nɨ'kakãrã niîwã. Wẽrî'kɨre a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ mɨ'ɨ̂re dutî'. Wã'kâ nuhaya, niîkɨ niîwĩ. 15Kɨ̃ɨ̂ tohô niîka be'ro wẽrî'kɨ wã'kâ nuha, uúkũ nɨ'kakɨ niîwĩ. Masó toha, Jesu kɨ̃ɨ̂ pakoré wiákɨ niîwĩ. 16Teeré ĩ'yârã, niî pe'tirã masá ɨkɨákãrã niîwã. Tohô weérã Õ'âkɨ̃hɨre e'katí peorã, a'tîro niîkãrã niîwã: —Ni'kɨ́ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tagɨ tutuâ yɨ'rɨgɨ marî wa'teropɨre bahuámi, niîkãrã niîwã. Apêye kẽ'rare niî nemokãrã niîwã: —Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ yarã́re wee tamúgɨ a'tîgɨ weeápĩ, niîkãrã niîwã. 17Niî pe'tiro Judéia di'tapɨre, toó sumútohopɨre kɨ̃ɨ̂re masó'ke se'sâa wa'âkaro niîwɨ. 18João masaré wamê yeegɨ bu'îri da'rerí wi'ipɨ niîkɨ niîwĩ. Tiîtare kɨ̃ɨ̂ bu'esére siru tuúrã Jesu yeé kitire kɨ̃ɨ̂re werêkãrã niîwã. Teeré tɨ'ógɨ, pɨárã kɨ̃ɨ̂ bu'esére siru tuúrãre pihîokɨ niîwĩ. 19A'tîro niîkɨ niîwĩ: —Jesu tirópɨ wa'âya. “Mɨ'ɨ́ta niîti ‘Masaré yɨ'rɨoákɨhɨ a'tîgɨsami’ niî no'o'kɨ ou ãpipɨ́re yuû kuerãsari yuhûpɨ?” niî sẽrí yã'aya, niîkɨ niîwĩ. 20Be'ró naâ Jesu tirópɨ ehâ, kɨ̃ɨ̂re niîkãrã niîwã: —João masaré wamê yeegɨ mɨ'ɨ̂re ɨ̃sâre a'tîro sẽrí yã'a dutiami. “Diakɨ̃hɨ́ta mɨ'ɨ̂ ‘Masaré yɨ'rɨoákɨhɨ a'tîgɨsami’ niî'kɨta niîti? ou ãpipɨ́re yuû kuerãsari yuhûpɨ?” niiámi, niîkãrã niîwã. 21Naâ eharí kurare Jesu pãharã́ do'âtirãre yɨ'rɨógɨ weékɨ niîwĩ. Tohô niikã́ kamî boarã́re, wãtiâ sãháa no'o'kãrãre kõ'â wĩrogɨ, naâre kapêri bahú no'otirãre yɨ'rɨógɨ weékɨ niîwĩ. 22Jesu, João o'ôo'kãrã sẽrí yã'akã, a'tîro yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Mɨsâ yɨ'ɨ̂ weekã́ ĩ'yasére, mɨsâ tɨ'osére Joãore werêrã wa'âya. “Kapêri ĩ'yâtimi'kãrã ni'kâroakãre ĩ'yâma. Sihâ masitimi'kãrã sihâma. Kamî boarã́ yatî pe'tia no'oma. O'mê peeri tɨ'otí'kãrã kẽ'ra tɨ'omá. Wẽrî'kãrã masamá. Pahasé kɨorã masaré yɨ'rɨóse kiti, ãyusé kitire tɨ'omá. 23Yɨ'ɨ̂re ẽho peó du'utigɨ noho e'katígɨsami” niiámi, niî werêrã wa'âya Joãore, niîkɨ niîwĩ Jesu. 24João o'ôo'kãrã wa'âka be'ro Jesu João yeekãhásere masaré werêkɨ niîwĩ. A'tîro niîkɨ niîwĩ: —Mɨsâ masá marirópɨ Joãore ĩ'yârã wa'âpã. Toopɨ́ wa'ârã, uigɨ́ noho, wãkû tutuatigɨ nohore ĩ'yârã wa'âtipã. Kɨ̃ɨ̂ tutuâtigɨ taâ buti wĩ'ró wẽe kɨáro weeró noho niîtimi. 25Tohô niikã́ ãyusé su'tí sãyagɨ́re ĩ'yârã wa'âtipã. Su'tí ãyusé sãyarã́ noho, ma'mâ su'a niisétirã noho wiôrã yeé wi'seripɨ niîsama. 26Too pũríkãre mɨsâ toopɨ́ kɨ̃ɨ̂re ĩ'yârã wa'ârã, ni'kɨ́ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tagɨre ĩ'yârã wa'ârã weepã́. Mɨsâre niîgɨti. João ãpêrã Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tarã nemoró niî yɨ'rɨ nɨ'kami. 27Õ'âkɨ̃hɨ Joãore o'ôo' yuuatehere kɨ̃ɨ yeé kiti ohâka pũripɨ a'tîro ohâ no'okaro niîwɨ: “Yɨ'ɨ̂ mɨ'ɨ yeé kitire werê yuuakɨhɨre mɨ'ɨ̂ dɨporo o'ôo'gɨti. Kɨ̃ɨ̂ mɨ'ɨ̂ wa'aátihi ma'are apo yuúgɨsami. Ma'â kẽ'râ yuu mɨ'tagɨ weeró noho mɨ'ɨ̂ wa'aátoho dɨporo masá wãkusére bɨhâ weti dɨka yuú dutigɨsami”, niîkɨ niîwĩ Õ'âkɨ̃hɨ, niî ohâ no'okaro niîwɨ. 28Mɨsâre werêgɨti. Niî pe'tirã Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tarã wa'teropɨre neê ni'kɨ́ João masaré wamê yeegɨ yɨ'rɨóro niigɨ́ maríkɨ niîwĩ. Tohô niîmikã, niî pe'tirã Õ'âkɨ̃hɨ wiôgɨ niirópɨ niirã́ João yɨ'rɨóro niîma. Mehô niigɨ́pɨta kɨ̃ɨ̂ yɨ'rɨóro niîmi, niîkɨ niîwĩ Jesu. 29Kɨ̃ɨ̂ tohô niisére tɨ'órã, niî pe'tirã masá, tohô niikã́ niyéru wapa seérã João kɨ̃ɨ̂ wamê yee no'o'kãrã a'tîro niîkãrã niîwã: —Õ'âkɨ̃hɨ keoró weemí, niîkãrã niîwã. 30Fariseu masa, tohô niikã́ Moisé ohâ'kere bu'erã́ pe'e João wamê yee no'oya marí'kãrã niî tĩharã, Õ'âkɨ̃hɨ naâre weé sĩ'risere ɨatíkãrã niîwã. 31Tohô weégɨ Jesu naâre niîkɨ niîwĩ: —Masá a'tóka terokãharã, yee kitíre tɨ'ó sĩ'ritirã ã'rá weeró noho weesétima. 32Wi'marã́ makâ dekopɨ apê duhirã, naâ me'rakãharãre pihîrã karíkũrã weeró noho niîma. A'tîro karíkũsama: “Ɨ̃̃sâ wẽôwɨ putimíkã, basârã wiháatiapɨ. Ɨ̃̃sâ bɨhâ weose basakã́ kẽ'rare, utîtiapɨ.” Naâ weeró noho a'tóka tero niirã́ no'ó ãyuró, yã'âro weekã́, meharóta tɨ'sâtima. 33João masaré wamê yeegɨ be'tí, vinho sĩ'ritísami. Kɨ̃ɨ̂ tohô weekã́, mɨsâ “Wãtî kɨomí”, niísa'. 34Be'ró yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨ kẽ'rare ba'â, yɨ'ɨ̂ vinho sĩ'rikã́, meharóta yã'âro uúkũ'. “Ba'â wãrigɨ, sĩ'ri wãrígɨ niîmi”, niî'. “Niyéru wapa seérã me'rakɨ̃hɨ, tohô niikã́ yã'arã́ me'rakɨ̃hɨ niîmi”, niî'. Neê ni'kɨré ẽho peó wee'. 35Tohô ẽho peótimirã, yɨ'ɨ̂ weé'kere ĩ'yârã, Õ'âkɨ̃hɨ yɨ'ɨ̂re masisé o'osére masî no'o', niîkɨ niîwĩ Jesu. 36Ni'kɨ́ fariseu masɨ Jesuré kɨ̃ɨ yaá wi'ipɨ ba'â dutigɨ pihîakɨ niîwĩ. Tohô weégɨ Jesu wa'âkɨ niîwĩ. 37Naâ ba'arí kura tii makákõho numiô yã'âro weegó Jesu tiró wa'âko niîwõ. Koô Jesu fariseu masɨ yaá wi'ipɨ ba'âgɨ wa'âpɨ' niisére tɨ'ógo, ɨ'mɨ̂tihikaha akostíkahare kɨ̃ɨ̂ tiropɨ miáako niîwõ. 38Koô utîgota, kɨ̃ɨ̂ sẽ'êma pe'e ehâ nɨ'kako niîwõ. Koô ya'ko koó koô utikã́, kɨ̃ɨ yeé dɨ'pôkãripɨ dokê pehakaro niîwɨ. Be'ró teé ya'ko koóre koô poâ nɨ'mo me'ra tuu koéko niîwõ. Be'ró teé dɨ'pôkãrire si'sî, koô ɨ'mɨ̂tihise miáa'kere dɨ'pôkãripɨ piô peoko niîwõ. 39Koô tohô weekã́ ĩ'yâgɨ, Jesuré ba'â duti'kɨ fariseu masɨ a'tîro wãkûkɨ niîwĩ: —Ã'rí Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tagɨ niîgɨ pũrikã, “Noa nohó yɨ'ɨ̂re yẽ'ê yã'ago weetí? Koô de'ró niisétigo noho niîti ?” niî masi booapĩ. “Koô numiô yã'âro weegó niîmo”, niî masi booapĩ, niîkɨ niîwĩ. 40Tohô wãkusére ĩ'yâgɨ, Jesu fariseu masɨre niîkɨ niîwĩ: —Simão, mɨ'ɨ̂re apêye noho niî sĩ'risa'. Fariseu yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Masaré bu'egɨ́, niîya, niîkɨ niîwĩ. 41Jesu kɨ̃ɨ̂re niîkɨ niîwĩ: —Pɨárã ɨmɨá niyéru wasogɨ́re wapa moósama. Ni'kɨ́ quinhentos nɨmɨri da'rasé wapa weeró noho wapa moósami. Ãpí pe'e cinquenta nɨmɨri da'rasé wapa weeró noho wapa moósami. 42Kɨ̃ɨ̂ naâ pɨárãre de'ró weé wapa yeé masitikã ĩ'yâgɨ, naâ wapa moósere tohô akobohó bahurió pe'okã'sami. A'tekãhásere mɨ'ɨ̂re sẽrí yã'agɨti. Ni'i nohó pe'e niyéru wasogɨ́re ma'í yɨ'rɨ nɨ'kasari? niîkɨ niîwĩ. 43Simão kɨ̃ɨ̂re yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ a'tîro tɨ'ó yã'asa'. Pahiró wapa moó'kɨ pe'e ma'í yɨ'rɨ nɨ'kasami, niîkɨ niîwĩ. Jesu kɨ̃ɨ̂re niîkɨ niîwĩ: —Mɨ'ɨ̂ keoró yɨ'tí'. 44Be'ró Jesu numiôre ĩ'yâ, Simãore niîkɨ niîwĩ: —Mɨ'ɨ̂ a'tîgo numiôre ĩ'yâ'. Yɨ'ɨ̂ mɨ'ɨ yaá wi'ipɨ sãhatákã, yeé dɨ'pôkãrire koe dutígɨ yɨ'ɨ̂re akó o'ôtiapɨ. A'tîgo pe'e mɨ'ɨ̂ weetí'kere weeámo. Koô ya'ko koó me'ra yeé dɨ'pôkãrire koeámo. Be'ró koô poâri me'ra tuu koeámo. 45Mɨ'ɨ̂ yɨ'ɨ̂re põo tẽrígɨ, marî wee wɨáro noho yɨ'ɨ̂re si'sîtiapɨ. Koô pe'e yɨ'ɨ̂ sãha ehákãpɨta, yeé dɨ'pôkãrire si'sîmo. Si'sî du'utimo yuhûpɨ. 46Mɨ'ɨ̂ yɨ'ɨ̂ dɨpôapɨre ɨ'sê, marî piô peose nohore piô peotiapɨ. Koô pe'e yeé dɨ'pôkãripɨre ɨ'mɨ̂tihisere piô peoamo. 47Tohô weégɨ a'tîro niîgɨti. Koô pehé yã'âro weé'kere akobohó no'omo. Tohô weégo yɨ'ɨ̂re tohô weesé me'ra koô ɨpɨ́tɨ ma'isére ĩ'yomó. Kã'ró naâ weé'kere akobohórã, kã'ró ma'isére ĩ'yó no'o'. Nemoró waro yã'âro weé'kere akobohórã, ɨpɨ́tɨ ma'isére ĩ'yó no'o', niîkɨ niîwĩ. 48Be'ró numiôre a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Mɨ'ɨ̂ yã'âro weé'kere akobohó no'o pe'okã', niîkɨ niîwĩ. 49Ãpêrã ba'â dutirã pihî no'o'kãrã toopɨ́ duhirã́ naâ basi a'mêri a'tîro uúkũkãrã niîwã: —Noa nohó niîsari ã'rí yã'âro weé'kepɨreta akobohó sãha dohagɨ? niîkãrã niîwã. 50Naâ tohô niîmikã, Jesu pe'e numiôre a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Mɨ'ɨ̂ yɨ'ɨ̂re ẽho peó tĩhago, yã'âro weé'kere akobohó no'oapɨ. Wãkû ke'tiro mariró wa'âgosa', niîkɨ niîwĩ.

will be added

X\