LUCAS 6

1Ni'kâ nɨmɨ Judeu masa naâ soo wɨári nɨmɨ niikã́, Jesu trigo wesepɨ yɨ'rɨákã, kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ trigore wehê tɨ̃'re, sã'ke weé, tee peérire ba'âkãrã niîwã. 2Fariseu masa naâ tohô weekã́ ĩ'yârã, naâre sẽrí yã'akãrã niîwã: —De'ró weérã marî soo wɨári nɨmɨre da'ra dutítimikã, mɨsâ tohô weetí? niîkãrã niîwã. 3Jesu naâre yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Mɨsâ dɨporókɨ̃hɨ wiôgɨ Davi kɨ̃ɨ̂ me'rakãharã me'ra ɨhá boârã naâ weé'kere bu'êpã. 4Naâ a'tîro weékãrã niîwã. Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ sãháa, pãú “Õ'âkɨ̃hɨ yee niî'” niî'kere, naâre ba'â dutiti'kere ba'âkãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂ me'rakãharã kẽ'rare dɨka waákɨ niîwĩ. Sacerdotea di'akɨ̃re tee pãú ba'â duti no'okaro niîmiwɨ. Yɨ'ɨ̂ bu'erã́ teeré ba'ârã, yɨ'rɨ́ nɨ'karã meheta weemá niîgɨ, tohô niîkɨ niîwĩ. 5Naâre niî nemokɨ niîwĩ Jesu: —Yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨ soo wɨári nɨmɨ dutisé nemoró dutî masi', niîkɨ niîwĩ. 6Jesu ape nɨmɨ́ naâ soo wɨári nɨmɨ niikã́, Judeu masa nererí wi'ipɨ sãháa, naâre bu'êkɨ niîwĩ. Toopɨ́ ni'kɨ́ amûkã diakɨ̃hɨ́kãha amukã bɨ'â wia'kɨ niîkɨ niîwĩ. 7Moisé dutî'kere bu'erã́, tohô niikã́ fariseu masa Jesuré ĩ'yâ ko'tekãrã niîwã. Naâ, marî soo wɨári nɨmɨre kɨ̃ɨ̂ yɨ'rɨógɨsari? niîrã, tohô weékãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂ yɨ'rɨókã, werê sãata basiórosa' niîrã, tohô ĩ'yâkãrã niîwã. 8Jesu naâ wãkusére ĩ'yâ masigɨ, amûkã bɨ'â wia'kɨre a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Wã'kâ nɨ'ka, wihátia masa dekópɨ, niîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́, amûkã bɨ'â wia'kɨ wã'kâ nɨ'ka, wihátikɨ niîwĩ. 9Kɨ̃ɨ̂ tohô weekã́, Jesu fariseu masa mehêkã wãkurã́re a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ mɨsâre apêye noho sẽrí yã'agɨti. Marî soo wɨári nɨmɨ niikã́ ãyusére weeró ɨatí ou yã'asé pe'ere weeró ɨatí? Yɨ'rɨósere ɨatí ou wẽhé kõ'ase pe'ere ɨatí? niîkɨ niîwĩ. 10Be'ró Jesu niî pe'tirã toó niirã́re ĩ'yâ toha, amûkã bɨ'â wia'kɨre niîkɨ niîwĩ: —Mɨ'ɨ yaá amûkãre sĩôya. Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, sĩôkɨ niîwĩ. Maatá yɨ'rɨó no'oka amûkã tohákaro niîwɨ. 11Kɨ̃ɨ̂ tohô weekã́ ĩ'yârã, fariseu masa, Moisé ohâ'kere bu'erã́ uâ yɨ'rɨa wa'âkãrã niîwã. Tohô weérã “Marî de'ró weerã́sari ã'riré?” niî a'mêri sẽrí yã'akãrã niîwã. 12Jesu tee nɨmɨ́rire ɨ̃rɨgɨ́pɨ kɨ̃ɨ̂ pakɨ́ me'ra uúkũgɨ wa'âkɨ niîwĩ. Toopɨ́re tii yamíre kɨ̃ɨ̂ pakɨ́ me'ra uúkũ bo'reakɨ niîwĩ. 13Bo'rê ke'aka be'ro kɨ̃ɨ̂ bu'esére siru tuúrã pãharã́re pihîokɨ niîwĩ. Pihîo, naâ wa'tero niirã́ dozere besékɨ niîwĩ. Naâre “Yee kitíre werê kusiarã yɨ'ɨ̂ bese kũú'kãrã niîrãsa'”, niîkɨ niîwĩ. 14A'tikérã niîkãrã niîwã: Simão, be'ró Jesu kɨ̃ɨ̂re Pedro pisûkɨ niîwĩ. Ãpí kɨ̃ɨ̂ akabihí André niîkɨ niîwĩ. Tohô niikã́ Tiago, João, Filipe, Bartolomeu niîkãrã niîwã. 15Ãpêrã Mateu, Tomé, Tiago Alfeu makɨ, ãpí Simão wamêtigɨ zelote kurakɨ̃hɨ niîkãrã niîwã. 16ãpí Juda Tiago akabihí niîkɨ niîwĩ. Tohô niikã́ Juda Iscariote, be'ropɨ́ Jesuré kɨ̃ɨ̂re ĩ'yâ tu'tirãpɨre o'oákɨhɨ kẽ'ra niîkɨ niîwĩ. 17Jesu ɨ̃rɨgɨ́pɨ niî'kɨ kɨ̃ɨ̂ bese kũú'kãrã me'ra tigɨ́ dɨ'pôkãpɨ diháakɨ niîwĩ. Toopɨ́ dihágɨ, ni'kâ paa ãyurí paapɨ tohâ ke'akɨ niîwĩ. Toopɨ́ pãharã́ kɨ̃ɨ̂ bu'esére siru tuúrã niîkãrã niîwã. Ãpêrã masá pãharã́ Judéia di'takãharã, Jerusalẽ́kãharã, pahirí maa sumútoho niisé makari Sidṍ, Tirokãharã niîkãrã niîwã. Naâ niî pe'tirã Jesu bu'esére tɨ'órã wa'âkãrã niîwã. Tohô niikã́ naa yeé do'âtisere yɨ'rɨó dutirã wa'âkãrã niîwã. 18Ãpêrã wãtiâ sãháa no'o'kãrã kẽ'ra wa'âkãrã niîwã. Jesu naá kẽ'rare yɨ'rɨókɨ niîwĩ. 19Kɨ̃ɨ̂ tutuaró me'ra niî pe'tirã do'âtirãre yɨ'rɨókɨ niîwĩ. Tohô weérã niî pe'tirã kɨ̃ɨ̂re yẽ'ê yã'a sĩ'rikãrã niîwã. 20Jesu ɨ̃rɨgɨ́pɨ diháaka be'ro kɨ̃ɨ̂ bu'erã́re ĩ'yâ, niîkɨ niîwĩ: —Mɨsâ pahasé kɨorã Õ'âkɨ̃hɨ wiôgɨ niirópɨ wa'ârãsa'. Tohô weérã e'katíya. 21No'ó ni'kâroakãre ɨhá boarã́ noho e'katíya. Be'ropɨ́re yapîrãsa'. No'ó ni'kâroakãre utirã́ noho be'ropɨ́re buhirã́sa'. Tohô weérã e'katíya. 22Mɨsâ yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨre ẽho peókã, masá a'tîro weerã́sama. Mɨsâre ĩ'yâ tu'tirãsama. Naâ me'ra niîmi'kãrãre kõ'â wĩro mɨharãsama. Mɨsâre buhíkã', yabîrãsama. Mɨsâre “Yã'arã́ niîma”, niîrãsama. Naâ tohô weekã́, e'katíya. 23Mɨsâ ɨ'mɨ̂sepɨ pahî butia'ro e'katíse bokarã́sa'. Tohô weérã naâ tohô weerí kurare ɨpɨ́tɨ e'katí yɨ'rɨ nɨ'kaya. Dɨporókãharãpɨ mɨsâ yẽkɨ sɨmɨá kẽ'ra Õ'âkɨ̃hɨ yee kitire werê mɨ'tarãre tohôta weékãrã niîwã. 24Mɨsâ pehé kɨorã́ pe'e a'ti nukúkãkãhase di'akɨ̃re wãkû nɨrɨrã noho, e'katí toha'. Tohô weéro mɨsâre yã'â niîrosa'. 25Mɨsâ ni'kâroakã ba'â yapirã́ noho e'katí toha'. Tohô weéro mɨsâre yã'â niî'. Be'ropɨ́re ɨhá boârãsa'. Mɨsâ ni'kâroakãre e'katí buhirã́ nohore yã'â niî'. Be'ropɨ́re bɨhâ weti, utîrãsa'. 26A'ti ɨmɨ́kohokãharã naâ ãyuró uúkũ no'orãre yã'âro wa'ârosa'. Dɨporópɨ “Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti wererã́ niî'” niî soorãre mɨsâ yẽkɨ sɨmɨá meharóta ãyuró naâre uúkũkãrã niîwã. 27No'ó yeekãhásere tɨ'ó sĩ'rirã nohore a'tîro niîgɨti. Mɨsâre ĩ'yâ tu'tirãre ma'iyá. Mɨsâre yã'âro weerã́re ãyuró weeyá. 28Mɨsâre yã'âro uúkũrãre “Naâre ãyuró wa'aáto”, niîya. Mɨsâre yã'âro tu'tî, buhíkã'rãre naa yeé niiátehere sẽri basáya. 29Ni'kɨ́ mɨ'ɨ̂re ni'kâ pã're diâpoapɨ paakã́, apé pã're pe'ere mahâmi nɨ'ka, paâ dutiya taha. No'ó ni'kɨ́ mɨ'ɨ yaró su'tîro bu'ikãharore e'makã́, mɨ'ɨ yaá camisa kẽ'rare tuu weé o'oya. 30Niî pe'tirã mɨsâre sẽrirã́re o'ôya. No'ó mɨsa yeére miáakã, “Wiaápa”, niîtikã'ya. 31Mɨsâre ãpêrã ãyuró weekã́ ɨása'. Mɨsá kẽ'ra tohôta naâre ãyuró weé me'rikã'ya. 32Mɨsâ ma'irã́ di'akɨ̃re ma'ikã́, ãpêrã pe'ere ma'itíkã, Õ'âkɨ̃hɨ mɨsâ tohô weesére ãyuró ĩ'yâtisami. Yã'arã́ kẽ'ra naâ me'rakãharã di'akɨ̃re ma'isamá. 33Mɨsâre ãyuró weerã́ di'akɨ̃re ãyuró weekã́, Õ'âkɨ̃hɨ mɨsâ tohô weesére ãyuró ĩ'yâtisami. Yã'arã́ kẽ'ra meharóta naâre ãyuró weerã́ di'akɨ̃re ãyuró weesamá. 34Mɨsâ ãpêrãre apêye noho wasórã, “Naâ wiarã́sama” niirã́ di'akɨ̃re o'okã́, wapa marísa'. Yã'arã́ kẽ'ra meharóta ãpêrã yã'arã́re naâ wiarã́sama niîrã, wasosamá. 35Mɨsâ yɨ'ɨ̂re ẽho peórã pe'e mɨsâre ĩ'yâ tu'tirãre ma'iyá. Naâre ãyuró weeyá. Naâ apêye noho wasokã́, wasosé wapa “Apêye noho dɨka yuúrãsama” niiró mariró naâre wasoyá. Tohô weekã́, Õ'âkɨ̃hɨ mɨsâre pehé ãyusé o'ôgɨsami. Kɨ̃ɨ̂ ɨ'mɨ̂sepɨ niigɨ́ põ'ra niîrãsa'. Kɨ̃ɨ̂ marikã keoró weetírãre, tohô niikã́ yã'âro weerã́re pahá yã'agɨ, ãyuró weesamí. 36Tohô weérã marî pakɨ pahá yã'aro nohota mɨsá kẽ'ra niî pe'tirãre pahá yã'aya. 37Mɨsâ ãpêrãre “Naâ yã'arã́ niîma”, niî ĩ'yâ besetikã'ya. Tohô weekã́, Õ'âkɨ̃hɨ kẽ'ra mɨsâre besesomé. Tohô niikã́ ãpêrãre “Yã'â butia', bu'îri da'reró ɨá'”, niîtikã'ya. Tohô weekã́, Õ'âkɨ̃hɨ kẽ'ra mɨsâre tohô niîsome. Ãpêrãre akobohóya. Õ'âkɨ̃hɨ kẽ'ra meharóta mɨsâre akobohógɨsami. 38Ãpêrã apêye noho moorã́re o'ôya. Tohô weekã́, Õ'âkɨ̃hɨ kẽ'ra mɨsâre o'ôgɨsami. Mɨsâre ni'kâ ahuro yãá di'oka ahuro, ãyuró mu'mû yɨ'rɨri ahuro weeró noho o'ôgɨsami. Mɨsâ ãpêrãre o'ô'karo nohota Õ'âkɨ̃hɨ mɨsâre o'ôgɨsami, niîkɨ niîwĩ Jesu. 39Jesu kɨ̃ɨ̂ bu'erã́re a'te kití weeró noho niisé me'ra werêkɨ niîwĩ: —Ni'kɨ́ ĩ'yâtigɨ ãpí ĩ'yâtigɨre tɨ̃á wã'ka masitisami. Tohô weérã naâ pɨárãpɨta no'ó niirí kopepɨ bɨrɨ̂ sãha boosama. 40Ni'kɨ́ bu'egɨ́ kɨ̃ɨ̂re bu'egɨ́ nemoró masî yɨ'rɨ nɨ'katisami. Kɨ̃ɨ̂ bu'ê tu'a ehaka be'ropɨ kɨ̃ɨ́ kẽ'ra kɨ̃ɨ̂re bu'egɨ́ weeró noho niîgɨsami. 41Mɨsâ basi yã'arã́ niîmirã, de'ró weérã mɨsâ akawerégɨre “Yã'agɨ́ niîmi”, niîti? Ãpêrãre “Mɨsâ yã'arã́ niî'” niiátoho dɨporo mari yeé pe'ere ĩ'yâ mɨ'taro ɨá'. 42Mɨsâ a'té weeró noho niî boosa'. Mɨsâ akawerégɨre “Mɨ'ɨ yaá kapeapɨ kã'a marároakã niî'”, niî boosa'. Mɨsa yaá kapeapɨ pahirí pĩhire ĩ'yâtimirã, mɨsâ akawerégɨre “Kapêapɨ niiseákãre mií kõ'arãti”, niî masitisa'. Mɨsâ tohô weérã, wee soórã niî'. Mɨsa yeé kaperipɨ niisé pe'ere mií kõ'a mɨ'taya. Tohô weéka be'ropɨ mɨsâ akawerégɨ kã'a marároakã kapêripɨ niisé pe'ere mií kõ'a masirãsa', niî werêkɨ niîwĩ Jesu. 43Jesu a'tîro werê nemokɨ niîwĩ: —Neê ni'kâgɨ yukɨ̂gɨ ãyusé dɨkâtikɨhɨ yã'asé dɨkâtitisa'. Yã'asé dɨkâtikɨhɨ kẽ'ra ãyusé dɨkâtitisa'. 44Niî pe'tise yukɨpagɨ́ tee dɨká me'ra ĩ'yâ masi no'osa'. Potâgɨ neê figueira wamêtise dɨkâtitisa'. Potâ kɨosé kẽ'ra neê ɨ'sê dɨkâtitisa'. 45Masɨ́ ãyugɨ́ ãyusé wãkusé kɨo yuúgɨ, ãyuró uúkũsami. Ãpí yã'agɨ́ pe'e kɨ̃ɨ̂ wãkusé yã'asé niî yuukã, yã'âro uúkũsami. Marîre yã'asé niî yɨ'rɨro, yã'aséta marî uúkũse wiháa'. Ãyusé niikã́, ãyusé wiháa'. 46De'ró weérã yɨ'ɨ̂re “Ɨ̃̃sâ wiôgɨ” niîmirã, yɨ'ɨ̂ dutisé pe'ere weé weeti? 47No'ó yɨ'ɨ̂ tiropɨ a'tî, yɨ'ɨ̂ uúkũsere tɨ'ó, be'ró yɨ'ɨ̂ dutîro noho keoró weegɨ́ a'tîro weeró noho niîmi. 48Ni'kɨ́ wi'í weegɨ́tigɨ, di'tâpɨ se'ê sãha, ɨ̃tâgare bokasamí. Be'ró tigá bu'ipɨ yeê nɨ'ka mɨhasami. Be'ró diâ po'ê yahakã, tií wi'ipɨ akó a'mâ põo tẽokã, a'mé yã'atisa'. Tií wi'i ɨ̃tâgapɨ yeê nɨ'kaka wi'i niî yuuro, tohô wa'ása'. 49Ãpí yɨ'ɨ̂ bu'esére tɨ'omígɨ, teeré keoró weetígɨ, a'tîro weeró noho niîmi. Wi'í weegɨ́tigɨ, neê ɨ̃'kɨáropɨ yeê nɨ'ka mɨhatiro mariró weesamí. Be'ró diâ po'ê yahakã, tií wi'ire akó a'mâ põo tẽo, a'mâ pĩ'a bɨrokã'sa'. Tií wi'i neê kã'ró dɨ'sá nɨ'katisa', niîkɨ niîwĩ Jesu.

will be added

X\