LUCAS 4

1João Jesuré wamê yeeka be'ro Jesu Espírito Santore kɨó yɨ'rɨakɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂re diâ Jordão wamêtiri maapɨ niî'kɨre Espírito Santo maatá yukɨ́ mariró, masá marirópɨ miáakɨ niîwĩ. 2Toopɨ́re quarenta nɨmɨri niîkɨ niîwĩ. Wãtî Jesuré kɨ̃ɨ̂ pakɨré yɨ'rɨ́ nɨ'ka dutigɨ niî kehe sãakɨ niîmiwĩ. Kɨ̃ɨ̂ toopɨ́ niisé nɨmɨrire Jesu neê kã'ró ba'âtikɨ niîwĩ. Tohô weégɨ ɨhá boâkɨ niîwĩ. 3Tohô wa'arí kurare wãtî kɨ̃ɨ̂re a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Mɨ'ɨ̂ diakɨ̃hɨ́ta Õ'âkɨ̃hɨ makɨ niî' niîgɨ, a'té ɨ̃tâ peerire pãú dohórẽ' ba'âya, niîkɨ niîwĩ. 4Jesu kɨ̃ɨ̂re yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũripɨ a'tîro ohâ no'o': “Masá ba'asé me'ra di'akɨ̃ katî masitisama”, niî ohâ no'okaro niîwɨ, niîkɨ niîwĩ. 5Be'ró wãtî Jesuré ɨ'mɨákɨhɨ ɨ̃rɨgɨ́pɨ miáakɨ niîwĩ taha. Toopɨ́ niî pe'tisere ni'kâtita a'ti nukúkãkãhase makari peheré ĩ'yó pe'okã'kɨ niîwĩ. 6Ĩ'yó toha, wãtî a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ mɨ'ɨ̂re a'te makári wiôgɨ, tee makáripɨ niisé niî pe'tise wiôgɨ sõróogɨti. A'té niî pe'tise yeé niî'. Tohô weégɨ yɨ'ɨ̂ no'ó o'ô sĩ'rigɨre o'ôgɨti. 7Mɨ'ɨ̂ yɨ'ɨ̂re ehâ ke'a ẽho peókã, niî pe'tise mɨ'ɨ yeé toharósa', niîkɨ niîwĩ wãtî. 8Jesu a'tîro yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũripɨ a'tîro ohâ no'o': “Õ'âkɨ̃hɨ mɨ'ɨ̂ wiôgɨ ni'kɨréta ẽho peóya. Kɨ̃ɨ̂ se'sarore, kɨ̃ɨ̂ dutisé di'akɨ̃re weeyá”, niîwɨ, niîkɨ niîwĩ Jesu. 9Be'ró wãtî Jesuré Jerusalẽ́pɨ miáa, Õ'âkɨ̃hɨ wi'i dɨpo sãrípɨ mii mɨhákɨ niîwĩ. Toopɨ́ kɨ̃ɨ̂re a'tîro niîkɨ niîwĩ taha: —Mɨ'ɨ̂ diakɨ̃hɨ́ta Õ'âkɨ̃hɨ makɨ niî' niîgɨ, a'topɨ́ me'rata nukûkãpɨ bu'pu diháya. 10Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũripɨ mɨ'ɨ̂re a'tîro ohâ no'o': Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂re werê ko'terãre mɨ'ɨ̂re ko'tê dutigɨ o'ôo'gɨsami. 11Mɨ'ɨ̂re ɨ̃tâgapɨ dokê pehari niîrã, mɨ'ɨ̂re tuú yẽ'erãsama, niî ohâ no'okaro niîwɨ, niîkɨ niîwĩ wãtî. 12Jesu kɨ̃ɨ̂re yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũripɨre a'té kẽ'ra ohâ no'okaro niîwɨ: “Mɨ'ɨ̂ wiôgɨ Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ uúkũ'kere neê ni'kâti diakɨ̃hɨ́ta niîmitito? niîrã, kɨ̃ɨ̂re weé ĩ'yo dutitikã'ya”, niî ohâ no'okaro niîwɨ, niîkɨ niîwĩ Jesu. 13A'tîro weégɨ, wãtî Jesuré niî kehe sãaka be'ro yoâtikã kɨ̃ɨ̂re kõ'â wã'ka ni'ikɨ niîwĩ. 14Jesu masá marirópɨ niî'kɨ Espírito Santore kɨó yɨ'rɨagɨ, Galiléiapɨre dahâkɨ niîwĩ. Ãpêrã kɨ̃ɨ yeé kitire niî pe'tiro Galiléia wa'terokãharã uúkũ se'sa wa'âkãrã niîwã. 15Jesu makâri nɨkɨ naâ nerê wɨasepɨ bu'êkɨ niîwĩ. Niî pe'tirã kɨ̃ɨ̂re e'katí, “Ãyú yɨ'rɨami”, niîkãrã niîwã. 16Be'ró Jesu Nazaré kɨ̃ɨ̂ masáka makapɨ dahâ tohaakɨ niîwĩ. Judeu masa naâ soo wɨári nɨmɨ kɨ̃ɨ̂ wee wɨáro noho naâ nerê wɨari wi'ipɨ sãháakɨ niîwĩ. Toopɨ́ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũrire niî ĩ'yogɨtigɨ wã'kâ nɨ'kakɨ niîwĩ. 17Kɨ̃ɨ̂re Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tagɨ Isaía ohâka pũrire niî ĩ'yo dutirã o'ôkãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂ tii pũríre pãâ, a'tîro ohâ'kere bokákɨ niîwĩ. A'tîro niîkaro niîwɨ: 18Espírito Santo yɨ'ɨ̂pɨre niîmi. Kɨ̃ɨ̂ ãyusé kitire pahasé kɨorãre yɨ'ɨ̂re werê dutigɨ kũûwĩ. Bɨhâ wetirãre wãkû tutuakã wee dutígɨ o'ôo'wĩ. Ãpêrã dutisé doka niî wã'yarãre yɨ'rɨ wetíkã wee dutígɨ o'ôo'wĩ. Kapêri ĩ'yâtirãre ĩ'yakã́ wee dutígɨ o'ôo'wĩ. Ãpêrãre dutîpe, yã'âro weepé no'orãre yɨ'rɨó dutigɨ o'ôo'wĩ. 19Õ'âkɨ̃hɨ masaré yɨ'rɨóri kura etâ toha' niisére werê dutigɨ o'ôo'wĩ, niîkaro niîwɨ. 20Be'ró, Jesu kɨ̃ɨ̂ niî ĩ'yoka be'ro tii pũríre tuu tõré toha, tií wi'i ko'tegɨ́re wiákɨ niîwĩ. Wiá, naâre bu'êgɨtigɨ ehâ nuhakɨ niîwĩ. Niî pe'tirã tií wi'ipɨ niirã́ kɨ̃ɨ̂re neê ĩ'yâ du'utikãrã niîwã. 21Kɨ̃ɨ̂ naâre a'tîro uúkũ nɨ'kakɨ niîwĩ: —Ni'kakã́ me'ra mɨsâ tɨ'ó'ke keoró wa'â', niîkɨ niîwĩ. 22Niî pe'tirã Jesuré ãyuró uúkũkãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂ uúkũsere tɨ'órã, teé ãyusé niî yuukã, tɨ'o mariá wa'âkãrã niîwã. Naâ basi a'mêri sẽrí yã'akãrã niîwã: —Ã'rí José makɨ́ meheta niîti? niîkãrã niîwã. 23Naâ tohô niisére masîgɨ, Jesu naâre niîkɨ niîwĩ: —Apé tero weérã a'té masá naâ uúkũ wɨase nohore yɨ'ɨ̂re niîrã niísa': “Akô yeegɨ mɨ'ɨ̂ basi pe'e akô yee yɨ'rɨóya”, niísa'. Tohô niikã́ “Mɨ'ɨ̂ Cafarnaupɨ weé ĩ'yo'kere ɨ̃sâ tɨ'owɨ́. Teé ɨ̃sâ tɨ'ó'kere a'tó mɨ'ɨ yaá maka waropɨ kẽ'rare weé ĩ'yoya”, niîrã niísa', niîkɨ niîwĩ. 24Be'ró naâre niî nemokɨ niîwĩ: —Diakɨ̃hɨ́ mɨsâre werêgɨti. Neê ni'kɨ́ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tagɨre kɨ̃ɨ yaá makakãharã waro ãyuró põo tẽrítisama. 25Mɨsâre a'teré diakɨ̃hɨ́ masikã́ ɨása'. Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tagɨ Elia kɨ̃ɨ̂ niîka teropɨre Israel di'tapɨre pãharã́ wapê wi'ia numia niîkãrã niîwã. Tiîtare i'tiá kɨ'ma apé kɨ'ma deko akôro pehâtikaro niîwɨ. Tohô weérã niî pe'tirã tií di'takãharã ɨpɨ́tɨ ɨhá boâkãrã niîwã. 26Tohô niîmikã, neê ni'kó Israel kurakõho wapê wi'iore wee tamú dutigɨ Õ'âkɨ̃hɨ Eliare o'ôo'tikɨ niîwĩ. Apé di'takõho Sarepta wamêtiro Sidṍ pɨ'to niigó pe'ere wee tamú dutigɨ o'ôo'kɨ niîwĩ. 27Apêye kẽ'ra Eliseu Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tagɨ niîka teropɨre a'té weeró nohota wa'âkaro niîwɨ. Israel di'tapɨre pãharã́ kamî boarã́ niîkãrã niîwã. Tohô niîmikã, Eliseu neê ni'kɨ́ tií di'takɨ̃hɨre yɨ'rɨótikɨ niîwĩ. Naamã Síria di'takɨ̃hɨ pe'ere yɨ'rɨókɨ niîwĩ. Õ'âkɨ̃hɨ Israel kurakãharãre wee tamútigɨ, Israel kurakãharã niîtirã pe'ere wee tamúkɨ niîwĩ, niîkɨ niîwĩ. 28Tií wi'ipɨ nerê'kãrã pãharã́ Jesu a'tîro niisére tɨ'órã, uâ yɨ'rɨa wa'âkãrã niîwã. 29Be'ró niî pe'tirã toó niirã́ wã'kâ nɨ'ka, Jesuré makâ sumútohopɨ kõ'â õ'okãrã niîwã. Naâ niirí makakɨ̃hɨ ɨ̃rɨgɨ́ dɨpo sãrípɨ kɨ̃ɨ̂re tuu kehé dihorãtirã mii mɨhákãrã niîwã. 30Naâ tohô weé sĩ'rimikã, Jesu naâ wa'tero wa'â, yɨ'rɨ́ wã'ka wa'âkɨ niîwĩ. 31Be'ró Jesu Cafarnaupɨ wa'âkɨ niîwĩ. Tii maká Galiléia di'tapɨ niîkaro niîwɨ. Toopɨ́ masaré naâ soo wɨári nɨmɨre bu'êkɨ niîwĩ. 32Dutisére kɨogɨ́ weeró noho bu'ekã́ ĩ'yârã, tɨ'o mariá mɨhakãrã niîwã. 33Naâ nerêka wi'ipɨre ni'kɨ́ wãtî sãháa no'o'kɨ niîkɨ niîwĩ. A'tîro ɨpɨ́tɨ karíkũkɨ niîwĩ: 34—Jesu Nazarékɨ̃hɨ, ɨ̃sâre kari boótikã'ya. Ɨ̃̃sâre bu'îri da'rê bahuriógɨ a'tîgɨ weetí? Mɨ'ɨ̂re ĩ'yâ masi'. Õ'âkɨ̃hɨ o'ôo'kɨ yã'asé moogɨ́, ãyú butia'gɨ niî', niîkɨ niîwĩ. 35Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Jesu wãtî masɨpɨ́re niigɨ́re tu'tîgɨ, a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Di'ta mariáya. Ã'ripɨ́re niigɨ́ wiháaya, niîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́, wãtî naâ ĩ'yóropɨ tuu kehé kũu, kɨ̃ɨ̂pɨre niî'kɨ wiháakɨ niîwĩ. Neê kɨ̃ɨ̂re mehêkã kamî da'rero mariró wiháakɨ niîwĩ. 36Tohô wa'asére ĩ'yârã, niî pe'tirã ɨkɨákãrã niîwã. Naâ basi a'mêri a'tîro uúkũkãrã niîwã: —Ã'rí dutisé kɨosé yẽ'e nohó niîmitito? Kɨ̃ɨ̂ tutuaró me'ra wãtiâre kõ'â wĩro masimi. Kɨ̃ɨ̂ naâre kõ'â wĩrokã, naâ wiháama, niîkãrã niîwã. 37Tohô weéro niî pe'tiro Galiléiapɨ Jesu yeékãhase se'sâa wa'âkaro niîwɨ. 38Jesu naâ nerê wɨaropɨ niî'kɨ wiháa wa'âkɨ niîwĩ. Wiháaka be'ro Simão yaá wi'ipɨ wa'âkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ maa yẽkó ɨpɨ́tɨ uhá'ke do'âtiko niîwõ. Tohô weérã Jesuré “Yɨ'rɨóya”, niî sẽríkãrã niîwã. 39Jesu koô pɨ'to ehâ nɨ'ka mu'rí ĩ'ya, uhá'kere surû dutikɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ tohô weekã́, uhá'ke surû pe'tia wa'âkaro niîwɨ. Tohô weéka be'ro maatá koô wã'kâ nɨ'ka, naâre ba'asé etígo wa'âko niîwõ. 40Muhîpũ sãháari kura niî pe'tirã no'ó niisé do'âtise kɨorã́re Jesu tirópɨ miáakãrã niîwã. Jesu naâ do'âtirã nɨkɨre amûkã yãa peógɨ, niî pe'tirãre yɨ'rɨókɨ niîwĩ. 41Naâ do'âtirã wa'teropɨre wãtiâ masapɨ́re sãháa'kãrã kẽ'rare kõ'â wĩrokɨ niîwĩ. Naâ wiháarã, a'tîro karíkũ wihaakãrã niîwã: —Mɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ niî', niîkãrã niîwã. Wãtiâ Cristo Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨ niîmi niisére masîkãrã niîwã. Tohô weégɨ Jesu naâre tu'tîgɨ, uúkũ dutitikɨ niîwĩ. 42Bo'rê ke'ari kura Jesu makâ sumútoho masá marirópɨ wa'âkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ tohô weekã́, masá kɨ̃ɨ̂re a'mâ, kɨ̃ɨ̂ niirópɨ siru tuú ehakãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂re apé sia'pɨ wa'â dutitikãrã niîmiwã. 43Jesu naâre niîkɨ niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ apêye makaripɨ kẽ'rare ãyusé kiti, Õ'âkɨ̃hɨ a'ti nukúkãkãharãre wiôgɨ niîgɨsami niisére wereró ɨá'. Õ'âkɨ̃hɨ naâ yã'âro weé'kere bɨhâ weti dɨka yuúkã, kɨ̃ɨ yarã́ sãhakã́ weegɨ́sami. A'té niiátehereta yɨ'ɨ̂ pakɨ yɨ'ɨ̂re o'ôo'wĩ, niîkɨ niîwĩ. 44Tohô weégɨ Jesu naâ nerê wɨase wi'seri Galiléia di'ta niisé makaripɨre werê kusiakɨ niîwĩ.

will be added

X\