LUCAS 24

1Ma'má semana sãhá nɨ'kari nɨmɨ soorí nɨmɨ niikã́ numiâ opâturi Jesuré yaá'karopɨ bo'reakã́ wa'âkãrã niîwã. Naâ ɨ'mɨ̂tihise naâ apó'kere miáarã weékãrã niîwã. 2Naâ toopɨ́ ehârã, tii tutí bi'ákaga ɨ̃tâgahore apêropɨ kũyakã́ ĩ'yâkãrã niîwã. 3Teeré ĩ'yârã, diakɨ̃hɨ́ sãháakãrã niîwã. Toopɨ́ sãha ehárã, neê marî wiôgɨ Jesu yaá ɨpɨré bokatíkãrã niîwã. 4Tohô weérã “De'ró wa'âpari kɨ̃ɨ̂re?” niî wãkûkãrã niîwã. Naâ tohô wãkurí kura wãkûtiro pɨárã ɨmɨá su'tí asistése sãyâ'kãrã naâ tiropɨ bahuá nɨ'kakãrã niîwã. 5Naâ ɨpɨ́tɨ ɨkɨá, di'tâpɨ paâ mu'ri ke'akãrã niîwã. Naâ tohô weekã́, ɨmɨá naâre niîkãrã niîwã: —De'ró weérã mɨsâ boâ'kãrã niiró nohopɨre katigɨ́re a'mâti? 6A'toré marimí. Kɨ̃ɨ̂ masá tohami. Mɨsâre Galiléiapɨ niîgɨ kɨ̃ɨ̂ uúkũ'kere wãkûya. 7A'tîro niîwĩ: “Yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨ masá yã'arã́pɨre o'ô no'ogɨsa'. Naâ kurúsapɨ yɨ'ɨ̂re wẽherã́sama. I'tiá nɨmɨ be'ro masagɨ́sa'”, niîmiwĩ baa, niî werêkãrã niîwã. 8Naâ tohô niikã́pɨta, Jesu kɨ̃ɨ̂ uúkũ'kere wãkû bokakãrã niîwã. 9Naâ masâ peepɨ niî'kãrã tohatárã, Jesu bu'erã́ onzere niî pe'tise naâ ĩ'yâ'kere werêkãrã niîwã. Tohô niikã́ ãpêrã Jesuré ẽho peórã niî pe'tirãre werêkãrã niîwã. 10Jesu bese kũú'kãrãre kití miáa'kãrã a'tikérã numiâ niîkãrã niîwã: Maria Madalena, Joana, apêgo Maria Tiago pako, tohô niikã́ ãpêrã numiâ niîkãrã niîwã. 11Naâ tohô werêmikã, Jesu bese kũú'kãrã naâ weresére ẽho peótikãrã niîwã. Naâ niî ma'asere weeró noho tɨ'ókãrã niîwã. 12Naâ tohô weemíkã, Pedro pe'e masâ peepɨ ĩ'yâgɨ wa'âgɨ omá wã'kakɨ niîwĩ. Tii tutípɨ ehâgɨ, mu'rí ke'a, Jesuré omá'ke kaserire sumútohopɨ tuú pe'e peo'ke di'akɨ̃re ĩ'yâkɨ niîwĩ. Be'ró tohô wa'â'kere ĩ'yâ maria, de'ró wa'âpari baa? niîgɨ, kɨ̃ɨ yaá wi'ipɨ toháa wa'âkɨ niîwĩ. 13Jesu kɨ̃ɨ̂ masáka nɨmɨreta pɨárã kɨ̃ɨ̂re ẽho peórã naa yaá maka Emaú wamêtiri makapɨ ma'âpɨ wa'ârã weékãrã niîwã. Jerusalẽ́re wihá wã'kakã, Emaúpɨ eharó pɨá hora wa'aró niîkaro niîwɨ. 14Naâ toopɨ́ wa'ârã, niî pe'tise Jesuré wa'â'kere uúkũ wã'kakãrã niîwã. 15Teeré uúkũri kura Jesu naâ tiropɨ ehâ, naâ me'ra sihâ wã'kakɨ niîwĩ. 16Kɨ̃ɨ̂re ĩ'yâmirã, ĩ'yâ masitikãrã niîwã. Õ'âkɨ̃hɨ naâre ĩ'yâ masitikã weékɨ niîwĩ. 17Jesu naâre sẽrí yã'akɨ niîwĩ: —Mɨsâ yẽ'e nohóre uúkũ wã'karã weetí? niîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́, naâ pũûro bɨhâ wetirã, tohá nɨ'kakãrã niîwã. 18Ni'kɨ́ Cleopa wamêtigɨ yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Niî pe'tirã a'te nɨmɨ́ri Jerusalẽ́pɨ wa'â'kere masî pe'tikã'sama. Mɨ'ɨ̂ ni'kɨtá tii makápɨ kãhimígɨ, tohô wa'asére masîti ko'teati? niîkɨ niîwĩ. 19Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́, Jesu naâre niîkɨ niîwĩ: —De'ró wa'âti? niîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂re niîkãrã niîwã: —Jesu Nazarékɨ̃hɨre wa'â'kere uúkũrã weeápɨ. Kɨ̃ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tagɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ ĩ'yóropɨ, masá ĩ'yóropɨre kɨ̃ɨ̂ weesé, kɨ̃ɨ̂ uúkũse me'ra tutuâ yɨ'rɨamiwĩ. 20Sacerdotea wiôrã, tohô niikã́ marî wiôrã kɨ̃ɨ̂re romano masare kurúsapɨ paâ bi'pe wẽhe dutírã o'ôwã. 21Kɨ̃ɨ̂re “Romano masa dutisére kõ'âgɨ, Israel kurakãharã wiôgɨ sãhagɨ́sami”, niî wãkûmiwɨ. Apêye maa kɨ̃ɨ̂re wẽhéka be'ro i'tiá nɨmɨ wa'â'. 22Ni'karérã numiâ ɨ̃sâ me'rakãharã naâ weresé me'ra ɨ̃sâre ɨkɨákã weeáma. Ni'kakã́ bo'reakã́ kɨ̃ɨ̂re yaá'karopɨ ehâkãrã niiáma. 23Naâ kɨ̃ɨ̂ ɨpɨré bokatíkãrã niiáma. Ɨ̃̃sâre a'tîro niiáma. “Ɨ̃̃sâ kẽ'esé weeró noho Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'terã ɨ'mɨ̂sekãharãre ĩ'yaápɨ. ‘Jesu katîmi’, niiáma”, niî kiti wereáma ɨ̃sâre. 24Naâ tohô werêka be'ro ãpêrã ɨ̃sâ me'rakãharã kɨ̃ɨ̂re yaá'karopɨ ĩ'yârã ehâkãrã niiáma. Naâ numiâ niî'karo nohota ĩ'yâkãrã niiáma. Jesu pe'e maa ĩ'yâtikãrã niiáma, niîkãrã niîwã. 25Tohô niisére tɨ'ógɨ, Jesu naâre niîkɨ niîwĩ: —Mɨsâ tɨ'o masí wee'. No'ó kõ'ro yoakã́ mɨsâ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tarã ohâ'kere ẽho peótirã niî nu'kurãsari? 26“Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨ Cristo kɨ̃ɨ̂ wiôgɨ sãhaátoho dɨporo pi'etígɨsami”, niî ohâkãrã niîwã, niîkɨ niîwĩ. 27Be'ró niî pe'tise Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũripɨ kɨ̃ɨ yeékãhase uúkũsere werêkɨ niîwĩ. Moisé kɨ̃ɨ̂ ohâ'ke me'ra werê nɨ'kakɨ niîwĩ. Teê Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tarã naâ ohâ'ke me'ra yapá da'reokɨ niîwĩ. 28Be'ró naâ wa'aró Emaúpɨ ehakã́, Jesu tii makápɨ yɨ'rɨágɨtigɨ weeró noho weékɨ niîwĩ. 29Kɨ̃ɨ̂ tohô weekã́ ĩ'yârã, kɨ̃ɨ̂re naâ me'ra toha dutíkãrã niîwã. A'tîro niîkãrã niîwã: —Ɨ̃̃sâ me'ra tohayá. Na'î ke'a wa'âro weé'. Yamî ẽháro weé', niîkãrã niîwã. Tohô weégɨ naâ me'ra tohágɨ, wi'ipɨ́ sãháakɨ niîwĩ. 30Be'ró naâ me'ra ba'â duhigɨ pãugáre miî, Õ'âkɨ̃hɨre “Ãyú'” niîkɨ niîwĩ. Tu'â eha nɨ'ko, dɨka waá, naâre o'ôkɨ niîwĩ. 31Kɨ̃ɨ̂ tohô weekã́ ĩ'yârã, naâ “Jesutá niîmi”, niî ĩ'yâ masikãrã niîwã. Naâ tohô ĩ'yâ masikãta, kɨ̃ɨ̂ bahu dutiá wa'âkɨ niîwĩ. 32Kɨ̃ɨ̂ bahu dutíka be'ro naâ a'mêri niîkãrã niîwã: —Marî ma'âpɨ a'tîrã, kɨ̃ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũrikãhasere bu'ekã́, ãyuró waro tɨ'ó yã'asɨ, niîkãrã niîwã. 33Tohô niîrãta, maatá Jerusalẽ́pɨ mahâmi tohaa wa'âkãrã niîwã. Toopɨ́ tohatárã, Jesu kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ onzere, ãpêrã naâ me'rakãharã me'ra nerê'kãrãre boka ehákãrã niîwã. 34Toopɨ́ nerê'kãrã naâre a'tîro niîkãrã niîwã: —Niiróta marî wiôgɨ Jesu wẽrî'kɨpɨ niîmigɨ, masákɨ niiámi. Simão Pedro kɨ̃ɨ̂re ĩ'yâkɨ niiámi, niîkãrã niîwã. 35Be'ró naâ pɨárã Emaú wa'arí ma'apɨ wa'â'kere, tohô niikã́ Jesu kɨ̃ɨ̂ pãú dɨka waákã, de'ró weé naâ ĩ'yâ masi'kere werêkãrã niîwã. 36Naâ ma'âpɨ ĩ'yâ'kere wererí kura Jesu naâ dekopɨ bahuákɨ niîwĩ. Naâre a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Mɨsa yeé ehêri põ'raripɨ ãyuró tɨ'ó yã'ase kɨoyá, niîkɨ niîwĩ. 37Kɨ̃ɨ̂re ĩ'yâ maria, ɨpɨ́tɨ uîkãrã niîwã. Naâ “Wẽrî'kɨ wãti niîsami”, niîkãrã niîmiwã. 38Kɨ̃ɨ̂ naâre niîkɨ niîwĩ: —De'ró weérã yɨ'ɨ̂re uîti? Mɨsâ de'ró weérã diakɨ̃hɨ́ wãkú weeti? 39Ĩ'yâya yɨ'ɨ̂ amûkãri, yɨ'ɨ̂ dɨ'pôkãrire. Yɨ'ɨ́ta niî'. Yɨ'ɨ̂re yẽ'ê yã'arã a'tiá. Wẽrî'kɨ wãti mɨsâ yɨ'ɨ̂re ni'kâroakã ĩ'yaró weeró noho ɨpɨtítimi, niîkɨ niîwĩ. 40Tohô niîka be'ro kɨ̃ɨ̂ amûkãri, kɨ̃ɨ̂ dɨ'pôkãrire, naâ paâ bi'pe'ke kamîre ĩ'yókɨ niîwĩ. 41Naâ e'katí ĩ'yâ maria tĩharã, ẽho peótikãrã niîwã yuhûpɨ. Tohô weégɨ naâre niîkɨ niîwĩ: —A'toré ba'asé marití? niîkɨ niîwĩ. 42Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'órã, wa'î sɨsô'kɨre kɨ̃ɨ̂re o'ôkãrã niîwã. 43Teeré yẽ'ê, naâ ĩ'yóropɨ ba'âkɨ niîwĩ. 44Be'ró naâre niîkɨ niîwĩ: —A'té yɨ'ɨ̂re wa'â'kere too dɨpóro mɨsâ me'ra niîgɨ, werêmiwɨ: “Niî pe'tise Moisé yɨ'ɨ̂re ohâ'ke, Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tarã naâ ohâ'ke keoró wa'ârosa'”, niîmiwɨ. “Tohô niikã́ Salmo wamêtiri pũripɨ naâ ohâ'karo nohota yɨ'ɨ̂re wa'ârosa'”, niîwɨ, niîkɨ niîwĩ. 45Be'ró teeré naâre Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũrikãhasere tɨ'o masíkã weékɨ niîwĩ. 46Naâre Jesu a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂re a'tîro ohâ no'okaro niîwɨ: “Cristo Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨ wẽrîgɨsami. I'tiá nɨmɨ kɨ̃ɨ̂ wẽrîka be'ro masagɨ́sami. 47Kɨ̃ɨ yeé kiti masaré wẽrî basasere niî pe'tirokãharãre werê no'orosa'. Jerusalẽ́pɨ me'ra werê dɨ'pokãti no'orosa'. A'tîro niîrãsama: ‘Mɨsâ yã'âro weé'kere bɨhâ weti dɨka yuúkã, Õ'âkɨ̃hɨ akobohógɨsami’”, niî ohâ no'okaro niîwɨ. 48Mɨsáta tohô wa'â'kere ĩ'yâ tĩharã, “Jesuré diakɨ̃hɨ́ta wa'âwɨ”, niî masi'. 49Yɨ'ɨ̂ pakɨ mɨsâre “Espírito Santore o'ôo'gɨti”, niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ niî'karo nohota yɨ'ɨ̂ mɨsâre o'ôo'gɨti. Espírito Santo mɨsâpɨre dihatágɨ, ɨ'mɨ̂sekãhase tutuasére o'ôgɨsami. Tohô weérã Jerusalẽ́pɨ kɨ̃ɨ̂ dihátikã, yuû kue ni'iya yuhûpɨ, niîkɨ niîwĩ. 50Be'ró Jesu Jerusalẽ́ sumútoho Betâniapɨ naâre miáakɨ niîwĩ. Toopɨ́ ehâ, kɨ̃ɨ̂ amûkãri sĩô moro, naâre “Yɨ'ɨ̂ pakɨ mɨsâre ãyuró weeáto”, niîkɨ niîwĩ. 51Tohô niîgɨta, yoâ kurero mɨhâa, ɨ'mɨ̂sepɨ mii mɨhá wa'â no'okɨ niîwĩ. 52Teé be'ro kɨ̃ɨ̂re e'katí peorãtirã, ehâ ke'akãrã niîwã. Be'ró pũûro e'katíse me'ra Jerusalẽ́pɨre toháakãrã niîwã. 53Naâ Õ'âkɨ̃hɨre e'katí peorã, Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ wa'â nu'kukã'kãrã niîwã. Teófilo, mɨ'ɨ̂re toô kã'rota ohâ'. Luca

will be added

X\