LUCAS 22

1Kã'ró Páscoa bosê nɨmɨ wa'aátoho dɨ'sákaro niîwɨ. Tií bosê nɨmɨre pãú bɨkɨasé me'ra moretí'kere ba'âkãrã niîwã. Tií bosê nɨmɨ Judeu masa naâ yẽkɨ sɨmɨá Egitopɨ niî'kãrã wiháa'kere wãkurí bosê nɨmɨ niîkaro niîwɨ. 2Tiîtare sacerdotea wiôrã, Moisé ohâ'kere bu'erã́ “De'ró weé Jesuré wẽheró ɨamítito?” niîkãrã niîwã. Tohô niîmirã, masaré uî niîkãrã niîwã. 3Naâ tohô niîka terore Juda naâ “Iscariote” niî no'ogɨpɨre wãtî sãháakɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ doze Jesu bu'erã́ me'rakɨ̃hɨ niîkɨ niîmiwĩ. 4Juda sacerdotea wiôrã, tohô niikã́ Õ'âkɨ̃hɨ wi'i ko'terã́ wiôrã tiropɨ wa'âkɨ niîwĩ. Naâ tiropɨ ehâgɨ, Jesuré o'oátehekãhasere uúkũkɨ niîwĩ. 5Kɨ̃ɨ̂ tohô niisére tɨ'órã, ɨpɨ́tɨ e'katíkãrã niîwã. —Mɨ'ɨ̂ tohô weekã́, niyéru wapa yeérãti, niîkãrã niîwã. 6Kɨ̃ɨ̂ “Aɨ, kɨ̃ɨ̂re mɨsâre ĩ'yogɨ́ti”, niîkɨ niîwĩ. Be'ró, “De'ró niikã́ yɨ'ɨ̂re Jesuré wiôrãpɨre masá marirí kura o'oró ɨamítito?” niî wãkûkɨ niîwĩ. 7Be'ró masá naâ pãú bɨkɨasé me'ra moretí'kere ba'arí bosê nɨmɨ niîkaro niîwɨ. Tii nɨmɨ́ niikã́, ni'kɨ́ ovelha wi'magɨ́re naâ Páscoa bosê nɨmɨ ba'aákɨhɨre wẽhesamá. 8Tiîtare Jesu Pedro, Joãore a'tîro niî o'ôo'kɨ niîwĩ: —Marî Páscoa bosê nɨmɨ ba'aátehere apo yuúrã wa'âya, niîkɨ niîwĩ. 9Naâ kɨ̃ɨ̂re sẽrí yã'akãrã niîwã: —No'opɨ́ ɨ̃sâ apo yuúkã ɨasarí? niîkãrã niîwã. 10Jesu naâre niîkɨ niîwĩ: —Mɨsâ makâpɨ wa'âya. Toopɨ́ sãháarã, ni'kɨ́ masɨ́ akogá tuu peógɨre boka ehá peharãsa'. Kɨ̃ɨ̂re siru tuú, kɨ̃ɨ̂ no'ó wa'aró sãháaya. 11Tií wi'i wiôgɨre niîya: “Ɨ̃̃sâre bu'egɨ́ a'tîro niiámi: ‘No'opɨ́ niîsari yɨ'ɨ̂ bu'erã́ me'ra Páscoa bosê nɨmɨ ba'aátihi tũku?’ niiámi”, niîya. 12Mɨsâ tohô niikã́, ɨ'mɨárokãha tũku apo yuúka tũkuhopɨre ĩ'yogɨ́sami. Toopɨ́ marî ba'aátehere apo yuúya, niîkɨ niîwĩ. 13Be'ró Pedro, João makâpɨ wa'âkãrã niîwã. Jesu naâre niî'karo nohota niî pe'tisere bokákãrã niîwã. Toopɨ́ naâ ba'aátehere apo yuúkãrã niîwã. 14Be'ró Jesu kɨ̃ɨ̂ bese kũú'kãrã me'ra ba'ârãtirã ehâ nuhakãrã niîwã. 15Naâ duhî pe'tika be'ro Jesu naâre niîkɨ niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ mɨsâ me'ra a'té Páscoa ba'asére yɨ'ɨ̂ wẽriátoho dɨporo ɨpɨ́tɨ ba'â tɨo sĩ'ri'. 16Mɨsâre ni'kâroakã a'tîro niîgɨti. Neê opâturi a'tîro wee nemósome. Weegɨ́sa' taha niî pe'tise yɨ'ɨ̂ wiôgɨ sãhá tu'a ehaka be'ropɨ, niîkɨ niîwĩ. 17Tohô niîka be'ro sĩ'rirí paare miî, kɨ̃ɨ̂ pakɨ́ Õ'âkɨ̃hɨre “Ãyú'” niîkɨ niîwĩ. Be'ró kɨ̃ɨ̂ bu'erã́re a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Sĩ'riyá. A'mêri dɨka waá, sĩ'riyá. 18Mɨsâre niîgɨti. A'té ɨ'sê dɨka koo vinho ni'kâroakã marî sĩ'rírã weeró noho wee nemósome. Be'ró yɨ'ɨ̂ pakɨ yɨ'ɨ̂re wiôgɨ sõróoka be'ro mɨsâ me'ra opâturi ma'má vinhore sĩ'ri nemógɨsa' taha, niîkɨ niîwĩ. 19Be'ró pãugáre miî, Õ'âkɨ̃hɨre “Ãyú'” niîkɨ niîwĩ. Tu'â eha nɨ'ko, dɨka waá, kɨ̃ɨ̂ bu'erã́re o'ôgɨ, a'tîro niîkɨ niîwĩ: —A'té yɨ'ɨ̂ ɨpɨ́ niî'. Mɨsa yeé niiátehere wẽrî basagɨti. A'tîro yɨ'ɨ̂ ni'kâroakã weé'karo noho weé nu'kukã'ya. Teeré weérã, yɨ'ɨ̂ mɨsâre wẽrî basasere wãkûya, niîkɨ niîwĩ. 20Naâ ba'âka be'ro sĩ'rirí paa me'ra kẽ'rare meharóta weékɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ bu'erã́re tĩâgɨ, a'tîro niîkɨ niîwĩ: —A'ti paá, yeé diî me'ra Õ'âkɨ̃hɨ masaré apêye ma'má “A'tîro weegɨ́ti” niî'kere kũûgɨsami. Yɨ'ɨ̂ wẽrîgɨ, diî a'mâ bɨrose me'ra mɨsâ yã'âro weé'kere wẽrî wapa yeé basagɨti. 21Tohô niîmikã, yɨ'ɨ̂re wiôrãpɨre o'oákɨhɨ yɨ'ɨ̂ me'ra a'tó duhîmi. 22Kɨ̃ɨ̂ yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨre o'okã́, Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũripɨ niîro nohota wa'âro weé'. Tohô wa'âmiro, yɨ'ɨ̂re wiôrãpɨre o'ogɨ́ maa yã'â butia'ro wa'ârosa', niîkɨ niîwĩ. 23Tohô niikã́ tɨ'órã, kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ naâ basi a'mêri sẽrí yã'akãrã niîwã: —Noá niîsari baa kɨ̃ɨ̂re wiôrãpɨre tohô weeákɨhɨ? niîkãrã niîwã. 24Be'ró Jesu bu'erã́ ɨpɨ́tɨ a'mêri uúkũkãrã niîwã. —Marî wa'terore noá niîrosari baa marî yɨ'rɨóro niiákɨhɨ? niîkãrã niîwã. 25Teeré tɨ'ógɨ, Jesu naâre a'tîro niîkɨ niîwĩ: —A'ti nukúkãre dutirã́ tií di'tare mii wapá wa'âsama. Tií di'takãharã naâ dutî no'orã pe'ere “Masaré wee tamúrã niîma”, niîsama. 26Mɨsâ naâ wiôrã weeró noho weetíkã'ya. A'tîro pe'e weeyá. Ãpêrã yɨ'rɨóro niî yɨ'rɨ nɨ'kagɨ, mehô niigɨ́ weeró noho weeyá. Ãpêrãre dutigɨ́ dutî no'ogɨ weeró noho weeyá. 27Mɨsâ tɨ'ó yã'akã, ni'i nohó pe'e ãpí yɨ'rɨóro niî yɨ'rɨ nɨ'kasari? Ba'â duhigɨ ou kɨ̃ɨ̂re ba'asé ekagɨ́ pe'e? Ba'â duhigɨ pe'e ãpí yɨ'rɨóro niî yɨ'rɨ nɨ'kami. Yɨ'ɨ̂ pũrikã mɨsâ wa'teropɨ niîgɨ, mɨsâ dutî no'ogɨ weeró noho niî'. 28Mɨsâ yɨ'ɨ̂ me'ra niî nu'kukã'wɨ. Yɨ'ɨ̂re mehêkã wa'akã́, mɨsá kẽ'ra tɨ'ó yã'a tamuwɨ. 29Tohô weégɨ yɨ'ɨ́ kẽ'ra yɨ'ɨ̂ pakɨ yɨ'ɨ̂re o'ô'karo nohota mɨsâre mɨsâ dutiátehere o'ôgɨti. 30A'tîro weérã, mɨsâ yɨ'ɨ̂ wiôgɨ niirópɨ ba'â, sĩ'ri duhírãsa'. Tohô niikã́ wiôrã duhisé kumuripɨ doze kurari Israel kurarikãharãre dutî duhirãsa', niîkɨ niîwĩ. 31Marî wiôgɨ Jesu kɨ̃ɨ̂ bu'erã́re a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Simão, tɨ'oyá. Wãtî mɨsâre no'ó kõ'ro wãkû tutuamiti naa? niîgɨ, Õ'âkɨ̃hɨre sẽríkɨ niiámi. Ni'kɨ́ masɨ́ trigo peerire sɨ'â wee, tee kasérire kõ'âro weeró noho mɨsâ ẽho peósere du'uáto niîgɨ dohórẽ' sĩ'rimi. 32Kɨ̃ɨ̂ tohô weekã́ ĩ'yâgɨ, yɨ'ɨ̂ pe'e ẽho peó du'u butia'tikã'ato niîgɨ Õ'âkɨ̃hɨre mɨ'ɨ̂re sẽri basaápɨ. Be'ró mɨ'ɨ̂ opâturi ẽho peógɨ taha, mɨ'ɨ̂ akawerérã yɨ'ɨ̂re ẽho peórãre wãkû tutuakã weeyá, niîkɨ niîwĩ. 33Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Pedro yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ wiôgɨ, yɨ'ɨ́ kẽ'ra mɨ'ɨ̂re bu'îri da'rerí wi'ipɨ miáakã, wa'âgɨti. Mɨ'ɨ̂ wẽrikã́ kẽ'rare, wẽrî masi', niîkɨ niîwĩ. 34Jesu kɨ̃ɨ̂re niîkɨ niîwĩ: —Pedro, mɨ'ɨ̂re a'tîro niîgɨti. Ni'kakã́ yami kãrêkẽ' uuátoho dɨporo i'tiáti yɨ'ɨ̂re “Kɨ̃ɨ̂re masí wee'”, niîgɨsa', niîkɨ niîwĩ. 35Be'ró Jesu a'tîro sẽrí yã'akɨ niîwĩ: —Mɨsâre yɨ'ɨ̂ ahûri moorã́, niyéru sãaró moorã́, sapátu moorã́ o'ôo'ka terore apêye noho dɨ'sarí? niîkɨ niîwĩ. Naâ kɨ̃ɨ̂re yɨ'tíkãrã niîwã: —Neê dɨ'satíwɨ, niîkãrã niîwã. 36Be'ró naâre niîkɨ niîwĩ: —Ni'kâroakã maa a'tîro weeyá. No'ó ahûro kɨogɨ́ miáaya. Niyéru sãaró kẽ'rare miáaya. No'ó di'pĩhí moogɨ́ pũrikã kɨ̃ɨ yaró su'tîro bu'îkãharore duâ, di'pĩhíre duuyá. 37Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũripɨ yɨ'ɨ̂re ohâ yuu'ke keoró wa'ârosa'. A'tîro ohâ no'okaro niîwɨ: “Kɨ̃ɨ́ kẽ'ra yã'agɨ́ weeró noho yã'arã́ wa'teropɨre yã'agɨ́ niîmi, niî no'ogɨsami”, niîwɨ. Niî pe'tise yɨ'ɨ̂re ohâ'ke keoró wa'ârota weé', niîkɨ niîwĩ. 38Tohô niikã́ tɨ'órã, kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ kɨ̃ɨ̂re niîkãrã niîwã: —Wiôgɨ, ɨ̃sâ pɨá di'pĩhí kɨó'. Kɨ̃ɨ̂ naâre yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Ãyurósa', niîkɨ niîwĩ. 39Be'ró Jesu kɨ̃ɨ̂ ba'â duhika tũkupɨre wiháa wa'âkɨ niîwĩ. Wiháa, kɨ̃ɨ̂ weesétiro noho Oliveira wamêtikɨhɨ ɨ̃rɨgɨ́pɨ wa'âkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ kɨ̃ɨ̂re siru tuúkãrã niîwã. 40Toopɨ́ etâgɨ, kɨ̃ɨ̂ bu'erã́re niîkɨ niîwĩ: —Wãtî mɨsâre niî kehe sãatikã'ato niîrã Õ'âkɨ̃hɨre sẽriyá, niîkɨ niîwĩ. 41Be'ró Jesu naâ dɨporo yoâ kureropɨ wa'âkɨ niîwĩ. Toopɨ́ kɨ̃ɨ̂ pakɨré sẽrigɨ́tigɨ ehâ ke'akɨ niîwĩ. 42Sẽrígɨ, a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Pakɨ́, mɨ'ɨ̂ ɨakã́, yɨ'ɨ̂re a'té yã'âro yɨ'rɨátehe wa'âtikã'ato. Yɨ'ɨ̂ tohô niîmikã, yɨ'ɨ̂ ɨaró weetíkã'ya. Mɨ'ɨ̂ ɨaró pe'e wa'aáto, niîkɨ niîwĩ. 43Be'ró ni'kɨ́ Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'tegɨ ɨ'mɨ̂sekɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ tiropɨ bahuákɨ niîwĩ. Bahuá, kɨ̃ɨ̂re wãkû tutuakã weékɨ niîwĩ. 44Kɨ̃ɨ̂ yã'âro ehêri põ'ratigɨ nemoró tutuaró kɨ̃ɨ̂ pakɨré sẽri mɨhákɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ asi tuuáse pakasé diî peeri paka weeró noho ako surú dihakaro niîwɨ. 45Kɨ̃ɨ̂ sẽríka be'ro wã'kâ nɨ'ka, kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ tiropɨ wa'âkɨ niîwĩ. Naâ bɨhâ weti'kãrã niî yuukã, kãrí'kãrãpɨre boka ehákɨ niîwĩ. 46Naâre niîkɨ niîwĩ: —De'ró weérã toô kã'ro kãrití? Wã'kâ nɨ'kaya. Wãtî mɨsâre niî kehe sãatikã'ato niîrã Õ'âkɨ̃hɨre sẽriyá, niîkɨ niîwĩ. 47Jesu kɨ̃ɨ̂ bu'erã́re uúkũri kura pãharã́ masá kɨ̃ɨ̂ tiropɨ etâkãrã niîwã. Juda Jesu bu'erã́ doze me'rakɨ̃hɨ niî'kɨ naâ dɨporo ɨ'mɨtã́kɨ niîwĩ. Jesu tiró kure wa'â, kɨ̃ɨ̂re si'sîkɨ niîwĩ. 48Jesu kɨ̃ɨ̂ tohô weekã́, niîkɨ niîwĩ: —Juda, mɨ'ɨ̂ si'sisé me'ra yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨre yɨ'ɨ̂re ĩ'yâ tu'tirãre ĩ'yógɨ weetí? niîkɨ niîwĩ. 49Jesu bu'erã́ kɨ̃ɨ̂re yẽ'eátehere masîrã, sẽrí yã'akãrã niîwã: —Ɨ̃̃sâ wiôgɨ, di'pĩhíri me'ra naâre ka'mú ta'arãsari? niîkãrã niîwã. 50Tohô niîka be'ro ni'kɨ́ Jesu bu'egɨ́ sacerdotea wiôgɨre da'rá ko'tegɨre diakɨ̃hɨ́kãha o'mê peerore dɨtê pã'rekɨ niîwĩ. 51Tohô weekã́ ĩ'yâgɨ, Jesu niîkɨ niîwĩ: —Weetíkã'ya. Toô kã'rota weeyá, niîkɨ niîwĩ. Be'ró Jesu dɨtê'karopɨre yãa peó, yɨ'rɨókɨ niîwĩ. 52Tu'â eha nɨ'ko, sacerdotea wiôrãre, Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ ko'terã́re, tohô niikã́ Judeu masa bɨkɨrã́re kɨ̃ɨ̂re yẽ'êrã wa'arã́re a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Mɨsâ yahagɨ́re yẽ'êrã a'tîrã weeró noho yɨ'ɨ̂re di'pĩhíri, yukɨpagɨ́ me'ra yẽ'êrã a'tîti? 53Niî pe'tise nɨmɨri yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ mɨsâ me'ra bu'ê duhiwɨ. Tohô weemíkã, mɨsâ yɨ'ɨ̂re yẽ'êtiwɨ. Ni'kâroakã mɨsâ yɨ'ɨ̂re yã'âro weesére weerí tero ehâ'. Wãtî na'î tĩ'aropɨ niigɨ́ mɨsâre kɨ̃ɨ̂ ɨaró wee dutími. Tohô weéro tohô wa'â', niîkɨ niîwĩ Jesu. 54Be'ró Jesuré yẽ'ê, sacerdotea wiôgɨ yaá wi'ipɨ miáakãrã niîwã. Pedro yoâ kurero kɨ̃ɨ̂re siru tuúkɨ niîwĩ. 55Jesuré naâ miáari wi'i sopé pɨ'topɨ pekâ me'e wĩhákãrã niîwã. Tií me'e sumútohopɨ so'ma duhí bɨrokãrã niîwã. Pedro kẽ'ra naâ wa'teropɨ so'ma duhíkɨ niîwĩ. 56Tohô weerí kura ni'kó tií wi'i da'rá ko'tego Pedro toopɨ́ so'ma duhíkã ĩ'yâgo, ɨpɨ́tɨ ĩ'yâ nu'ku baha ke'ako niîwõ. A'tîro niîko niîwõ: —Ã'rí kẽ'ra sĩ'í me'ra sihâ'kɨta niîmi, niîko niîwõ. 57Pedro koôre niî soogɨ, a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Kɨ̃ɨ̂re masîtisa', niîkɨ niîwĩ. 58Be'roákã taha ãpí kɨ̃ɨ̂re ĩ'yâ, a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Mɨ'ɨ́ kẽ'ra Jesu me'rakɨ̃hɨ niî', niîkɨ niîwĩ. Pedro kɨ̃ɨ̂re niî sookɨ niîwĩ taha: —Nií wee'. Yɨ'ɨ̂ kɨ̃ɨ̂re neê masîtisa', niîkɨ niîwĩ. 59Be'ró ni'kâ hora be'ro ãpí tu'tî boo kurese me'ra kɨ̃ɨ̂re niîkɨ niîwĩ: —Niiróta ã'rí kẽ'ra Jesu me'ra niîwĩ. Kɨ̃ɨ́ kẽ'ra Galiléiakɨ̃hɨta niîmi baa, niîkɨ niîwĩ. 60Tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Pedro niîkɨ niîwĩ: —Yẽ'e nohóre uúkũgɨ uúkũsa'. Tɨ'otísa', niîkɨ niîwĩ. Pedro uúkũ pe'otimikã, kɨ̃ɨ̂ uúkũri kura kãrêkẽ' uúkɨ niîwĩ. 61Tohô weekã́, Jesu kɨ̃ɨ̂re mahâmi ĩ'ya bɨrokɨ niîwĩ. Toopɨ́ta Pedro Jesu kɨ̃ɨ̂re niî'kere wãkûkɨ niîwĩ. Jesu kɨ̃ɨ̂re a'tîro niîkɨ niîwĩ: “Ni'kakã́ yami kãrêkẽ' uuátoho dɨporo mɨ'ɨ̂ i'tiáti yɨ'ɨ̂re ‘Kɨ̃ɨ̂re masí wee'’, niîgɨsa'”, niîkɨ niîwĩ. 62Teeré wãkû boka wiháa, Pedro ɨpɨ́tɨ utî wã'ka wa'âkɨ niîwĩ. 63Surára Jesuré ko'terã́ kɨ̃ɨ̂re yã'âro buhíkã', paâkãrã niîwã. 64Kɨ̃ɨ̂re paâ, kapêrire dɨ'té bi'apekãrã niîwã. Tohô weé, kɨ̃ɨ̂re niîkãrã niîwã: —Niî bokaya. Noá mɨ'ɨ̂re paáti? niîkãrã niîwã. 65Pehé apêye niî nemo, kɨ̃ɨ̂re buhíkã'kãrã niîwã. 66Ape nɨmɨ́ bo'reakã́ Judeu masa bɨkɨrã́, sacerdotea wiôrã, Moisé ohâ'kere bu'erã́ nerêkãrã niîwã. Be'ró Jesuré naâ tiropɨ miáakãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂re sẽrí yã'akãrã niîwã: 67—Werêya. Mɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨ Cristota niîti? niîkãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂ naâre yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ mɨsâre “Kɨ̃ɨ́ta niî'” niikã́, ẽho peósome. 68Yɨ'ɨ̂ mɨsâre apêye noho sẽrí yã'akã, neê yɨ'tí ma'asome. 69Be'ro kuré yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨ Õ'âkɨ̃hɨ tutuâ yɨ'rɨgɨ diakɨ̃hɨ́ pe'e duhîgɨsa', niîkɨ niîwĩ. 70Tohô niikã́ tɨ'órã, niî pe'tirã sẽrí yã'akãrã niîwã: —Too pũríkãre mɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ niîti? niîkãrã niîwã. Jesu naâre yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Mɨsâ niîro nohota kɨ̃ɨ́ta niî', niîkɨ niîwĩ. 71Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'órã, naâ a'tîro niîkãrã niîwã: —Ãpêrã kɨ̃ɨ̂re werê sãarã a'mâ nemoro ɨatísa'. Marî basita kɨ̃ɨ̂ uúkũsere tɨ'ó toha', niîkãrã niîwã.

will be added

X\