LUCAS 20

1Ape nɨmɨ́ Jesu Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ masaré bu'êgɨ, kɨ̃ɨ̂ masaré yɨ'rɨóse kitire werêkɨ niîwĩ. Toopɨ́ sacerdotea wiôrã, ãpêrã Moisé ohâ'kere bu'erã́, Judeu masa bɨkɨrã́ me'ra Jesu tiró wa'âkãrã niîwã. 2Kɨ̃ɨ̂re sẽrí yã'akãrã niîwã: —Werêya. De'ró dutisé me'ra mɨ'ɨ̂ weesére tohô weetí? Noá mɨ'ɨ̂re tohô wee dutígɨ dutisé o'oáti? niîkãrã niîwã. 3Tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Jesu naâre niîkɨ niîwĩ: —Yɨ'ɨ́ kẽ'ra mɨsâre sẽrí yã'a a'megɨti. Yɨ'tiápa. 4Noá Joãore wamê yee dutigɨ o'ôo'pari? Õ'âkɨ̃hɨ ou masá o'ôo'pari? niîkɨ niîwĩ. 5Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'órã, naâ se'saro a'mêri uúkũkãrã niîwã: —De'ró marî yɨ'tirã́sari? Marî “Õ'âkɨ̃hɨ o'ôo'kɨ niîwĩ” niikã́ maa, “Too pũríkãre de'ró weérã Joãore ẽho peótiri?” niîgɨsami. 6Marî “Masá kɨ̃ɨ̂re o'ôo'kãrã niîwã” niikã́ kẽ'rare, niî pe'tirã masá marîre ɨ̃tâ peeri me'ra doke wẽhérãsama. Naâ a'tîro ẽho peóma. “João Õ'âkɨ̃hɨ yee kitire werê mɨ'tagɨ niîwĩ”, niî ẽho peóma, niîkãrã niîwã. 7Tohô weérã a'tîro yɨ'tíkãrã niîwã: —Masîtisa'. Noá Joãore wamê yee dutigɨ o'ôo'ro o'ôo'pã, niîkãrã niîwã. 8Tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Jesu naâre niîkɨ niîwĩ: —Yɨ'ɨ́ kẽ'ra mɨsâre “A'té dutiró me'ra a'teré tohô weé'”, niî weré wee', niîkɨ niîwĩ. 9Be'ró Jesu masaré a'te kití weeró noho niisé me'ra werêkɨ niîwĩ: —Ni'kɨ́ masɨ́ kɨ̃ɨ yaá di'tapɨ ɨ'sê otêsami. Tu'â eha nɨ'ko, ãpêrãre tii wesére ko'tê dutigɨ kũûsami. Naâre kɨ̃ɨ yaá di'tare da'rasé wapa “Toô kã'ro yɨ'ɨ̂re ɨ'sê wiaápa”, niî wã'kasami. Be'ró apé di'tapɨ yoakã́ niîgɨ wa'âsami. 10Ɨ'sê dɨkâtiri tero niirí kura ni'kɨ́ kɨ̃ɨ̂re da'rá ko'tegɨre ɨ'sê niirópɨ ĩ'yâ dutigɨ o'ôo'sami. Kɨ̃ɨ̂re o'ôo'gɨ, “Yeé di'ta da'rarã́re yeé ɨ'sêre sẽrígɨ wa'âya”, niîsami. Kɨ̃ɨ̂ toopɨ́ ehakã́, tii wesé da'rarã́ kɨ̃ɨ̂re yẽ'ê, paâsama. Neê kã'ró o'ôtimirã, kɨ̃ɨ̂re o'ôo' tõrosama. 11Be'ró tii wesé wiôgɨ ãpí kɨ̃ɨ̂re da'rá ko'tegɨre o'ôo'sami taha. Kɨ̃ɨ́ kẽ'rare yã'âro buhíkã', ɨpɨ́tɨ paâ, yẽ'e nohó moogɨ́ tohatákã weesamá. 12Be'ró tii wesé wiôgɨ ãpiré o'ôo' nemosami taha. Da'rá ko'terã kɨ̃ɨ́ kẽ'rare meharóta weesamá. Kɨ̃ɨ̂re kamî da're, tii wesé sumútohopɨ kõ'âkã'sama. 13Be'ró maha tii wesé wiôgɨ “De'ró weegɨ́sari yɨ'ɨ̂?” niîsami. “Yɨ'ɨ̂ makɨ ɨpɨ́tɨ ma'igɨ́re o'ôo'gɨti. Apé tero weérã kɨ̃ɨ̂re wio pesáse me'ra ĩ'yâ boosama”, niîmisami. 14Wiôgɨ makɨ toopɨ́ etakã́ ĩ'yârã, naâ a'mêri niîsama: “Ã'ritá niîmi be'ropɨ́ a'ti wesére yẽ'eákɨhɨ. Mâa, kɨ̃ɨ̂re wẽherã́. Be'ró a'ti wesé mari yaá wese toharósa'”, niîsama. 15Tohô weérã kɨ̃ɨ̂re yẽ'ê, tii wesé sumútohopɨ miáa, kɨ̃ɨ̂re wẽhé kõ'asama, niî werêkɨ niîwĩ Jesu. Be'ró Jesu masaré sẽrí yã'akɨ niîwĩ: —Too pũríkãre tii wesé wiôgɨ de'ró weegɨ́sari naâre? 16A'tîro weegɨ́sami. Kɨ̃ɨ̂ a'tî, kɨ̃ɨ yeé di'ta da'rarã́re wẽhé kõ'a pe'ogɨsami. Be'ró ãpêrãre tií di'tare o'ôgɨsami, niîkɨ niîwĩ. Jesu tohô niikã́ tɨ'órã, a'tîro niîkãrã niîwã: —Õ'âkɨ̃hɨ tohô wa'asére ka'mú ta'aato, niîkãrã niîwã. 17Be'ró Jesu naâre ĩ'yâ, niîkɨ niîwĩ: —Too pũríkãre de'ró niî sĩ'riro weetí Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũripɨ niisé? A'tîro niî': Ɨ̃̃tâ pĩhiri me'ra wi'í yeerã́ ni'kâ pĩhi naâ ɨatíka pĩhire kõ'ârãsama. Naâ kõ'âka pĩhi me'ra ãpêrã pe'e ãyuró tutuarí wi'i yeê nɨ'ka mɨhasama, niîwɨ. 18No'ó tigá bu'ipɨ bɨrɨ̂ pehagɨ noho mɨto dihó no'ogɨsami. No'ó tigá pe'e kɨ̃ɨ̂ bu'ipɨ dokê pehakã maa, ãyusé mara wa'âgɨsami, niîkɨ niîwĩ. Tohô niîgɨ, kɨ̃ɨ̂re ɨatírã be'ropɨ́ bu'îri da'rê no'orãsama niîgɨ, tohô niîkɨ niîwĩ. 19Sacerdotea wiôrã, ãpêrã Moisé ohâ'kere bu'erã́ kɨ̃ɨ̂ tohô niirí kurata Jesuré yẽ'ê sĩ'rikãrã niîmiwã. Tee kití me'ra Jesu ɨ̃sâreta uúkũgɨ weesamí niîrã, tɨ'o masíkãrã niîwã. Tohô weérã kɨ̃ɨ̂re yẽ'ê sĩ'rimirã, masaré uîrã, wee masítikãrã niîwã. 20Ãpêrã ĩ'yâ du'tirãre niî soo duti o'okãrã niîwã. Naâ Jesuré mehêkã niikã́ tɨ'ó sĩ'rikãrã niîwã. “Teé me'ra ‘Bu'îri kɨomí’ niî, wiôgɨpɨre werê sãata basiórosa'”, niîkãrã niîwã. Wiôgɨ Jesuré bu'îri da'rerí wi'ipɨ sõróokã ɨárã, tohô weékãrã niîmiwã. Ãyurã́, diakɨ̃hɨ́ uúkũrã weeró noho niî sookãrã niîwã. 21Tohô weérã Jesu tiró wa'â, sẽrí yã'akãrã niîwã: —Masaré bu'egɨ́, mɨ'ɨ̂ diakɨ̃hɨ́ uúkũsere ɨ̃sâ masî'. Masaré diakɨ̃hɨ́kãhasere bu'ê'. Ãpêrã “Wiôrã niîma” niiró mariró niî pe'tirãre ni'kâro noho ĩ'yâ'. Õ'âkɨ̃hɨ yeekãhasere diakɨ̃hɨ́ bu'ê me'rikã'. 22Ɨ̃̃sâre werêya. Romano masa wiôgɨre kɨ̃ɨ̂ niyéru wapa seésere wapa yeékã, marîre dutisé ãyutí, ou yã'â niîti nee? niî sẽrí yã'akãrã niîwã. 23Jesu pe'e naâ yã'âro weé sĩ'rise me'ra sẽrí yã'akã ĩ'yâ masikã'kɨ niîwĩ. Tohô weégɨ a'tîro niîkɨ niîwĩ: 24—Ni'kâ kuhi niyéru kuhi miítia. Noa nohó yaa diâpoa, noá wamé wã'yatí? niîkɨ niîwĩ. Naâ a'tîro yɨ'tíkãrã niîwã: —César, romano masa wiôgɨ kɨ̃ɨ̂ diâpoa, kɨ̃ɨ̂ wamé wã'yá', niîkãrã niîwã. 25Tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Jesu naâre yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Too pũríkãre romano masa wiôgɨ wapa yeé dutise nohore kɨ̃ɨ̂re o'ôya. Õ'âkɨ̃hɨ yee pe'e maa kɨ̃ɨ̂re o'ôya. Kɨ̃ɨ̂ wee dutísere weeyá, niîkɨ niîwĩ. 26Jesuré masá tɨ'óropɨ mehêkã uúkũkã wee masítikãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂ pe'e kɨ̃ɨ̂ uúkũse me'ra, kɨ̃ɨ̂ yɨ'tisé me'ra mehô ĩ'yâ maria mɨhakã weékɨ niîwĩ. Masá kɨ̃ɨ̂ tohô weekã́, di'ta mariá mɨhakãrã niîwã. 27Be'ró ni'karérã saduceu masa Jesu tiró wa'âkãrã niîwã. Naâ “Wẽrî'kãrã masasomé”, niî ẽho peósama. Tohô weérã Jesuré a'tîro niîkãrã niîwã: 28—Masaré bu'egɨ́, Moisé a'tîro dutisé kũûkɨ niîwĩ. “Ni'kɨ́ nɨmôtigɨ põ'ratítimigɨ wẽrikã́, kɨ̃ɨ̂ akabihí kɨ̃ɨ̂ nɨmó niî'kore nɨórẽ'ato. Be'ró kɨ̃ɨ̂ koô me'ra neê waro põ'ratí mɨ'tagɨre kɨ̃ɨ̂ ma'mi wẽrî'kɨre põ'ratí basaato”, niîkɨ niîwĩ Moisé. 29Ni'kɨ́ põ'ra setere tohôta wa'âkaro niîwɨ. Masá ma'mi nɨmôti, põ'ratítimigɨ wẽrîa wa'âkɨ niîwĩ. 30Be'rokɨ̃hɨ́ kẽ'ra koô wapê wi'iore nɨórẽ'kɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ́ kẽ'ra põ'ra marígɨ meharóta boâ dihakɨ niîwĩ. 31Tohô wa'akã́ ĩ'yâgɨ, naâ be'rokɨ̃hɨ nɨórẽ'kɨ niîwĩ taha. Kɨ̃ɨ́ kẽ'ra põ'ratítimigɨ wẽrîa wa'âkɨ niîwĩ. Niî pe'tirã kɨ̃ɨ̂ be'rokãharã kẽ'ra tohô di'akɨ̃ nɨórẽ', põ'ratítimirã wẽrî diha pe'tia wa'âkãrã niîwã. 32Be'ró maha naâ nɨmó kẽ'ra wẽrîa wa'âko niîwõ. 33Too pũríkãre wẽrî'kãrã masakã́, ni'i nɨmó waro tohá butia'gosari? Naâ niî pe'tirãpɨta koôre nɨmôtikãrã niîwã, niîkãrã niîwã. 34Naâ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Jesu naâre yɨ'tíkɨ niîwĩ: —A'tóka tero a'ti nukúkãpɨre ɨmɨá, numiâ nɨmôti, marâpɨtima. 35Yã'âro weé'kere akobohó no'o'kãrã, wẽrîka be'ro masá'kãrã pũrikã ɨ'mɨ̂sepɨ nɨmôti, marâpɨtisome. 36Naâ wẽrîka be'ro masá'kãrã niî tĩharã, Õ'âkɨ̃hɨ põ'ra niîma. Tohô niikã́ Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'terã ɨ'mɨ̂sepɨ niirã́ weeró noho niîrãsama. Tohô weérã wẽrîsome maha. 37Moisépɨta a'tekãhásere ohâkɨ niîwĩ. Õ'âkɨ̃hɨ yukɨ̂ siti, ɨ̃hɨrí sitipɨ kɨ̃ɨ̂re wẽrî'kãrã masasére ĩ'yókɨ niîwĩ. Toopɨ́re Õ'âkɨ̃hɨ a'tîro niîkɨ niîwĩ: “Yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ niî'. Mɨ'ɨ̂ yẽkɨ sɨmɨá Abraão, Isaque, Jacó wiôgɨ niî'”, niîkɨ niîwĩ. Tohô niîgɨ, naâ yɨ'ɨ̂ tiropɨ katîma niîgɨ, tohô niîkɨ niîwĩ. 38Õ'âkɨ̃hɨ katirã́ wiôgɨ niîmi. Wẽrî bahu dutí'kãrã marimá. Kɨ̃ɨ́ maa niî pe'tirã katî nu'ku pe'tikã'ma, niîkɨ niîwĩ. 39Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'órã, ni'karérã Moisé ohâ'kere bu'erã́ Jesuré a'tîro niîkãrã niîwã: —Masaré bu'egɨ́, mɨ'ɨ̂ diakɨ̃hɨ́ waro uúkũ', niîkãrã niîwã. 40Be'ró kɨ̃ɨ̂re apêye sẽrí yã'a sĩ'rirã, uî niîkãrã niîwã. 41Jesu masaré niîkɨ niîwĩ: —De'ró weérã masá Cristo Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨre “Davi paramí niîmi”, niîti? 42Davitá Salmo wamêtiri pũripɨ a'tîro ohâkɨ niîwĩ: Õ'âkɨ̃hɨ ɨ'mɨ̂sepɨ niigɨ́ kɨ̃ɨ̂ makɨré, yɨ'ɨ̂ wiôgɨre a'tîro niîkɨ niîwĩ: “Yɨ'ɨ̂ tiro wiôgɨ duhirí kumuropɨ duhîgɨsa'. 43Mɨ'ɨ̂ toó duhikã́, mɨ'ɨ̂re ĩ'yâ tu'timi'kãrãre dokâ ke'akã weegɨ́ti”, niîkɨ niîwĩ Õ'âkɨ̃hɨ, niî ohâkɨ niîwĩ Davi. 44Davi basíta Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨ Cristore “Yɨ'ɨ̂ wiôgɨ niîmi”, niîkɨ niîwĩ. Tohô weégɨ kɨ̃ɨ̂ paramí se'saro niîtikɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ wiôgɨ kẽ'ra niîkɨ niîwĩ, niîkɨ niîwĩ Jesu. 45Niî pe'tirã masá tɨ'óropɨ Jesu kɨ̃ɨ̂ bu'erã́re a'tîro niî werêkɨ niîwĩ: 46—Mɨsâ Moisé ohâ'kere bu'erã́re tɨ'o masíya. Masá ĩ'yaáto niîrã su'tí yoasé paka sãyâ, Õ'âkɨ̃hɨre sẽri sihá tɨ'sama. Tohô niikã́ makâ dekopɨ wio pesáse me'ra põo tẽríkã ɨasamá. Naâ neresé wi'seripɨ wiôrã naâ duhî wɨase kumuripɨ duhî sĩ'risama. Naâ ba'â wɨaropɨ kẽ'rare meharóta niî sĩ'risama. 47Wapê wi'ia numia yeé wi'serire e'mâsama. Naâ yã'âro weé'kere wãkû dutitirã yoakã́ Õ'âkɨ̃hɨre sẽrí ta'sasama. Naáta ãpêrã yɨ'rɨóro bu'îri da'rê yɨ'rɨ nɨ'ka no'orãsama, niîkɨ niîwĩ Jesu.

will be added

X\