LUCAS 2

1Jesu kɨ̃ɨ̂ bahuaátoho dɨporo niî pe'tirã romano masa wiôgɨ Augusto wamêtigɨ niî pe'tirã masaré ba'pâ keogɨtigɨ, naâ wameré ohâ õ'o dutikɨ niîwĩ. 2Cirênio, Síria di'ta wiôgɨ niîka tero neê waro ohâ õ'ose nɨ'kákaro niîwɨ. 3Niî pe'tirãre naâ yẽkɨ sɨmɨá bahuá'ke makâripɨ ohâ õ'ogɨ wa'â dutikɨ niîwĩ. 4Tohô weégɨ José Nazaré Galiléia di'ta niirí makapɨ niî'kɨ wihá wã'kakɨ niîwĩ. Belẽ́ Judéia di'ta niirí makapɨ wa'âkɨ niîwĩ. Toopɨ́ kɨ̃ɨ̂ yẽkɨ́ Davi bahuákɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ Davi paramí niî yuugɨ, toopɨ́ ohâ õ'o dutigɨ wa'âkɨ niîwĩ. 5Kɨ̃ɨ̂, kɨ̃ɨ̂ amûkã dɨ'teákoho Maria me'ra Belẽ́pɨ ohâ õ'o dutigɨ wa'âkɨ niîwĩ. Koô wi'magɨ́ kɨogó niîko niîwõ. 6Naâ Belẽ́pɨ niirí kura Maria koô wi'magɨ́ yẽ'erí tero ehâkaro niîwɨ. 7Toopɨ́re naâ kãrirí wi'i bokatíkãrã niîwã. Tohô weérã ekarã́ naâ kãrirí wi'ipɨ wa'âkãrã niîwã. Toopɨ́ koô neê waro wi'magɨ́ wɨâko niîwõ. Kɨ̃ɨ̂re su'ti kaséri me'ra omá, ekarã́ naâ ba'arí ko'ropɨ kũûko niîwõ. 8Belẽ́ sumútohopɨ ovelha ko'terã́ niîkãrã niîwã. Naâ, naa yarã́ ovelhare ko'têrã, kã́pupɨ niî bo'rea mɨhakãrã niîwã. 9Wãkûtiro naâre ni'kɨ́ Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'tegɨ ɨ'mɨ̂sekɨ̃hɨ bahuákɨ niîwĩ. Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ asistése naâ tiropɨ ãyuró bo'rê yuu se'sa wa'âkaro niîwɨ. Tohô wa'akã́ ĩ'yârã, ɨkɨá yɨ'rɨakãrã niîwã. 10Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'tegɨ naâre a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂re uîtikã'ya. Mɨsâre ãyusé kitire miítigɨ weé'. Tee kitíre tɨ'órã, niî pe'tirã e'katírãsama. 11Ni'kakã́ yami Davi yaá maka Belẽ́pɨ mɨsâre yɨ'rɨoákɨhɨ bahuámi. Kɨ̃ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨ Cristo marî wiôgɨ niîmi. 12Kɨ̃ɨ̂ wi'magɨ́re su'ti kaséri me'ra omá'kɨre boka ehárãsa'. Wa'îkɨ̃rã niirí wi'ipɨ kũyagɨ́re ĩ'yârãsa'. Mɨsâ a'teré ĩ'yârã, “Diakɨ̃hɨ́ta wereápĩ”, niîrãsa', niîkɨ niîwĩ Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'tegɨ. 13Kɨ̃ɨ̂ tohô niîka be'roakã kɨ̃ɨ̂ tiropɨ pãharã́ Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'terã ɨ'mɨ̂sekãharã bahuá nemokãrã niîwã. Naâ Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peórã, a'tîro e'katí basâ peokãrã niîwã: 14Õ'âkɨ̃hɨ ɨ'mɨ̂sekɨ̃hɨre e'katí peorã. Niî pe'tirã kɨ̃ɨ̂re “Ãyú butia'mi”, niî basâ peoato. A'tí di'ta pe'ere kɨ̃ɨ̂ ãyuró weé no'o'kãrã ehêri põ'rapɨ ãyuró tɨ'ó yã'ato, niîkãrã niîwã. 15Be'ró Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'terã ɨ'mɨ̂sepɨ mɨhâaka be'ro ovelha ko'terã́ naâ basi a'mêri uúkũkãrã niîwã: —Te'á keêro Belẽ́pɨ. Tohô wa'â'kere, Õ'âkɨ̃hɨ marîre werê duti'kere ĩ'yârã marî, niîkãrã niîwã. 16Tohô weérã soharó me'ra makâpɨ pi'ákãrã niîwã. Toopɨ́ pi'atárã, Maria, Joseré boka ehákãrã niîwã. Wi'magɨ́ kẽ'rare ekarã́ ba'arí ko'ropɨ kũyagɨ́re ĩ'yâkãrã niîwã. 17Kɨ̃ɨ̂re ĩ'yâka be'ro Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'tegɨ wi'magɨ́ yee kitire naâre niî'kere werêstekãrã niîwã. 18Niî pe'tirã naâ weresére tɨ'órã, tɨ'ó ɨkɨá mɨhakãrã niîwã. 19Maria pe'e ovelha ko'terã́ tohô niisére koô se'saro wãkû tɨ'ó yã'akã'ko niîwõ. Ɨpɨ́tɨ teeré wãkû nɨrɨko niîwõ. 20Ovelha ko'terã́ Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'tegɨ naâre niî'karo nohota keoró wa'akã́ ĩ'yârã, Õ'âkɨ̃hɨre “Ãyú yɨ'rɨami”, niî e'katí tohaakãrã niîwã. 21Ni'kâ semana Jesu bahuáka be'ro naâ wee wɨáro noho weékãrã niîwã. Jesuré kɨ̃ɨ̂ õ'rekɨhɨ́ yapa kaserore yehê kõ'akãrã niîwã. Tiîtareta kɨ̃ɨ̂re Jesu wamé õ'ókãrã niîwã. Tii waméreta Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'tegɨ Maria koô nihî pako niiátoho dɨporo õ'o dutíkɨ niîwĩ. Tohô weérã tohô wamé õ'ókãrã niîwã. 22Wi'magɨ́ koô wɨâka be'ro tiikése nɨmɨri yɨ'rɨ́ka be'ro naâ wee wɨáro noho weékãrã niîwã. Moisé dutisé a'tîro niîkaro niîwɨ. Numiâ wi'magɨ́ wɨâka be'ro tiikése nɨmɨri be'ro opâturi naâ niî'karo nohota tohaáto taha niîro tohô dutîkaro niîwɨ. Tiîtare wi'magɨ́re Jerusalẽ́pɨ miáakãrã niîwã. Toopɨ́ Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ mii sãhá, Õ'âkɨ̃hɨre “Mɨ'ɨ yagɨ́ niîmi”, niî ĩ'yórã wa'âkãrã niîwã. 23Õ'âkɨ̃hɨ dutisé tohô niî yuukã, teeré tohô weékãrã niîwã. A'tîro niîkaro niîwɨ: “Niî pe'tirã ɨmɨá bahuá mɨ'tarã Õ'âkɨ̃hɨ yarã sãhakã́ weé no'orãsama”, niîwɨ. 24Be'ró Maria, tohô niikã́ José Õ'âkɨ̃hɨ dutî'karo nohota weékãrã niîwã taha. A'tîro niîkaro niîwɨ: “Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peórã, pɨârerã buhâ weeró noho bahurã́re o'ôya. Naâ marikã́ buhâ pɨárã o'ôya”, niîkaro niîwɨ. 25Tiîtare ni'kɨ́ Jerusalẽ́kɨ̃hɨ Simeão wamêtigɨ niîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ ãyugɨ́ Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peó yɨ'rɨgɨ niîkɨ niîwĩ. Israel kurakãharãre yɨ'rɨoákɨhɨre yuû kuegɨ weékɨ niîwĩ. Espírito Santo Simeão me'ra niî nu'kukɨ niîwĩ. 26Espírito Santo kɨ̃ɨ̂re a'tîro werê yuu tohakɨ niîwĩ: —Cristo Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨre ĩ'yâtimigɨ, mɨ'ɨ̂ wẽrîsome, niîkɨ niîwĩ. 27Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ Jesuré miáaka nɨmɨre Espírito Santo Simeãore tií wi'ipɨ wa'â dutikɨ niîwĩ. Be'ró Jesuré kɨ̃ɨ̂ pakɨ sɨmɨá Moisé dutî'karo nohota weérã, Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ miáakãrã niîwã. 28Wi'magɨ́re ĩ'yâgɨ, Simeão mii wɨákɨ niîwĩ. Mii wɨá, Õ'âkɨ̃hɨre e'katí peogɨ, a'tîro niîkɨ niîwĩ: 29Wiôgɨ, mɨ'ɨ̂ “A'tîro weegɨ́ti” niî'kere keoró weeápɨ. Tohô weégɨ ni'kâroakãre yɨ'ɨ̂ mɨ'ɨ̂re da'rá ko'tegɨ e'katíse me'ra wẽrî masi'. 30Masaré yɨ'rɨoákɨhɨre ĩ'yâ toha'. 31Mɨ'ɨ̂ niî pe'tirã masá ĩ'yóropɨ kɨ̃ɨ̂re masî dutigɨ tohô weewɨ́. 32Kɨ̃ɨ́ta Judeu masa niîtirãre mɨ'ɨ̂re ẽho peó dutigɨ sĩ'óo'gɨ weeró noho weegɨ́sami. Tohô niikã́ niî pe'tirã mɨ'ɨ yarã́ Israel kurakãharã “Õ'âkɨ̃hɨ ãyuró weeámi”, niî no'orãsama, niîkɨ niîwĩ Simeão. 33Simeão wi'magɨ́re tohô niikã́ tɨ'órã, José, tohô niikã́ Jesu pakó tɨ'o mariá wa'âkãrã niîwã. 34Be'ró Simeão naâre “Õ'âkɨ̃hɨ mɨsâre ãyuró weeáto”, niîkɨ niîwĩ. Maria, Jesu pakóre a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Õ'âkɨ̃hɨ ã'rí wi'magɨ́re a'tîro wee dutígɨ beseápĩ. Kɨ̃ɨ̂re ɨatírã Israel kurakãharã kõ'â diho no'orãsama. Kɨ̃ɨ̂re ɨárã pe'e moróo peo no'orãsama. Kɨ̃ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ yeekãhasere ĩ'yó mɨ'tagɨ niîgɨsami. Pãharã́ kɨ̃ɨ̂re teerã́sama. 35Tohô weesé me'ra niî pe'tirã wãkusére bahû yoaropɨ masî no'orosa'. Mɨ'ɨ̂ pe'e teeré di'pĩhí me'ra yõsêro weeró noho pũrisé tɨ'ó yã'agosa', niîkɨ niîwĩ Mariare. 36Apêgo Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨre Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tago niîko niîwõ. Koô Ana wamêtiko niîwõ. Fanuel mako Aser kurakõho niîko niîwõ. Bɨkɨó waro niîko niîwõ. Neê waropɨre nu'mió waro amûkã dɨ'téko niîwõ. Koô amûkã dɨ'téka be'ro sete kɨ'mari koô marapɨ́ me'ra niîko niîwõ. Tiikése kɨ'mari be'ro koô marapɨ́ wẽrîa wa'âkɨ niîwĩ. 37Jesuré naâ Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ miáaka terore koô wapê wi'io oitenta e quatro kɨ'mari kɨóko niîwõ. Koô Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨre neê wiháatiko niîwõ. Toopɨ́ Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peógo, yamîri, ɨmɨ̂kohori be'tí, Õ'âkɨ̃hɨre sẽrí nu'kukã'ko niîwõ. 38Simeão Mariare, Joseré uúkũri kura Ana naâ tiropɨ wa'âko niîwõ. Jesuré ĩ'yâgo, Õ'âkɨ̃hɨre “Ãyú'” niîko niîwõ. Be'ró niî pe'tirã Jerusalẽ́kãharã masaré yɨ'rɨoákɨhɨre ko'terã́re Jesu yeékãhasere werêko niîwõ. 39Niî pe'tise Õ'âkɨ̃hɨ dutî'kere weé tu'ahaka be'ro Maria, José, Jesu naa yaá maka Nazaré, Galiléia di'tapɨ dahâ tohaakãrã niîwã. 40Wi'magɨ́ siâpe me'ra bɨkɨâ, nemoró tutuagɨ́, masî nemogɨ wa'âkɨ niîwĩ. Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂re ãyuró weékɨ niîwĩ. 41Jesu pakɨ sɨmɨá niî pe'tise kɨ'mari Páscoa bosê nɨmɨ niikã́ Jerusalẽ́pɨ bosê nɨmɨri wa'â mɨhakãrã niîwã. 42Tohô weérã Jesu doze kɨ'mari kɨokã́, naâ wee wɨáro noho wa'âkãrã niîwã taha. Jesu tiîtare neê waro bosê nɨmɨ wa'âgɨ weékɨ niîwĩ. 43Bosê nɨmɨ yɨ'rɨ́ka be'ro José, Maria naa yaá makapɨ dahâ tohaakãrã niîwã. Tiîtare Jesu pe'e kɨ̃ɨ̂ pakó Maria, José masiró mariró Jerusalẽ́pɨ tohákã'kɨ niîwĩ. 44Naâ Jesuré “Ãpêrã marî me'rakãharã me'ra wa'â yuusami”, niîkãrã niîmiwã. Tohô weérã naâ wãkû ke'tiro mariró ni'kâ nɨmɨ ma'âpɨre wa'âkãrã niîwã. Be'ropɨ́ naâ akawerérã, naâ ĩ'yâ masirã wa'tero kɨ̃ɨ̂re a'mâkãrã niîmiwã. 45Neê bokatíkãrã niîwã. Tohô weérã kɨ̃ɨ̂re a'mârã, Jerusalẽ́pɨ mahâmi tohakãrã niîwã. 46I'tiá nɨmɨ naâ a'mâka be'ro Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ kɨ̃ɨ̂re bokákãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂ Moisé ohâ'kere bu'erã́ wa'teropɨ duhîkɨ niîwĩ. Naâ uúkũsere tɨ'ó, kɨ̃ɨ́ kẽ'ra naâre sẽrí yã'a mɨhakɨ niîwĩ. 47Niî pe'tirã kɨ̃ɨ̂ masisére ĩ'yârã, kɨ̃ɨ̂ yɨ'tí me'risere tɨ'órã, ĩ'yâ maria mɨhakãrã niîwã. 48Kɨ̃ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ duhikã́ ĩ'yârã, kɨ̃ɨ̂ pakɨ sɨmɨá ĩ'yâ mariakãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂ pakó kɨ̃ɨ̂re niîko niîwõ: —Makɨ́, de'ró weégɨ ɨ̃sâre tohô weeáti? Mɨ'ɨ̂ pakɨ, yɨ'ɨ̂ ɨpɨ́tɨ mɨ'ɨ̂re a'maápɨ. Ɨpɨ́tɨ wãkû ke'tiapɨ, niîko niîwõ. 49Koô tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Jesu niîkɨ niîwĩ: —De'ró weérã yɨ'ɨ̂re a'maáti? Mɨsâ yɨ'ɨ̂ pakɨ yeekãhasere weeró ɨá' niisére masîtiati? niîkɨ niîwĩ. 50Kɨ̃ɨ̂ pakɨ sɨmɨá Jesu tohô niisére tɨ'o masítikãrã niîwã. 51Be'ró naâ me'ra Nazarépɨ dahâ tohaakɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ too dɨpóropɨ weé'karo nohota naâ dutisére ãyuró yɨ'tí nu'kukɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ pakó niî pe'tise Jerusalẽ́pɨ tohô wa'â'kere wãkû nɨrɨko niîwõ. 52Jesu siâpe me'ra bɨkɨâ, masî nemo wã'kakɨ niîwĩ. Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂re “Ãyugɨ́ niîmi”, niî ĩ'yâkɨ niîwĩ. Masá kẽ'ra niî pe'tirã kɨ̃ɨ̂re ãyuró wãkûkãrã niîwã.

will be added

X\