LUCAS 19

1Jesu kaperi ĩ'yâtigɨre yɨ'rɨóka be'ro Jericópɨ sãhá yɨ'rɨ wã'kakɨ niîwĩ. 2Toopɨ́ ni'kɨ́ pehé kɨogɨ́ niîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ Zaqueu wamêtigɨ romano masa wiôgɨre wapa seé basarã wiôgɨ niîkɨ niîwĩ. 3Kɨ̃ɨ̂ Jesuré ĩ'yâ sĩ'rikɨ niîmiwĩ. Kɨ̃ɨ̂ ɨ'mɨátigɨakã niî tĩhagɨ, pãharã́ masá niî yuukã, ĩ'yâtikɨ niîwĩ. 4Tohô weégɨ Jesuré ĩ'yâ sĩ'rigɨ, kɨ̃ɨ̂ yɨ'rɨátohopɨ omá wã'kakɨ niîwĩ. Omá wã'ka, ni'kɨ́ yukɨ́ sicômoro wamêtikɨhɨpɨ mɨhâ pehakɨ niîwĩ. 5Jesu kɨ̃ɨ̂ dokapɨ yɨ'rɨágɨ, kɨ̃ɨ̂re ĩ'yâ moro, a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Zaqueu, keêro diháti bakeo'ya. Ni'kakã́re mɨ'ɨ yaá wi'ipɨ tohá ni'igɨti, niîkɨ niîwĩ. 6Tohô weégɨ Zaqueu soharó me'ra diháti, Jesuré e'katíse me'ra põo tẽrígɨ wa'âkɨ niîwĩ. 7Jesu tohô weesére ĩ'yârã, niî pe'tirã a'tîro uukahákãrã niîwã: —Jesu ni'kɨ́ yã'âro weesé bɨkɨ yaá wi'ipɨ wa'âmi, niîkãrã niîwã. 8Be'ró kɨ̃ɨ yaá wi'ipɨ Zaqueu wã'kâ nɨ'ka, marî wiôgɨre a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ wiôgɨ, tɨ'oyá. Pahasé kɨorãre yɨ'ɨ̂ kɨosére dekô me'ra dɨka waágɨti. No'ó yɨ'ɨ̂ ãpêrãre niî soose me'ra yaháka be'ro niikã́, ba'pâritisetiri naâre yɨ'ɨ̂ yahá'ke nemoró wiagɨ́ti, niîkɨ niîwĩ. 9Jesu teeré tɨ'ógɨ, kɨ̃ɨ̂re a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Ni'kakã́ me'ra mɨ'ɨ̂, mɨ'ɨ yaá wi'ikãharã yã'âro weé'kere yɨ'rɨó no'o'. Mɨ'ɨ́ kẽ'ra ãpêrã yɨ'ɨ̂re ẽho peórã weeró nohota Abraão paramí niî turiagɨ niî'. 10Yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨ bahu dutí'kãrã mɨ'ɨ̂ weeró noho niirã́re a'mâ, yɨ'rɨógɨ a'tîgɨ weewɨ́, niîkɨ niîwĩ. 11Jesu Zaqueure uúkũkã, masá tɨ'ókãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂ Jerusalẽ́ pɨ'topɨ niikã́ ĩ'yârã, “Maatá Jesu wiôgɨ sãhagɨ́sami”, wãkûkãrã niîmiwã. 12Naâ tohô wãkusére masîgɨ, ni'kâro kití weeró noho niisé me'ra naâre werêkɨ niîwĩ. A'tîro niîkɨ niîwĩ: —Ni'kɨ́ masɨ́ kɨ̃ɨ̂ wiôgɨ sãhaátoho dɨporo yoaró apé di'tapɨ wa'â wa'âsami. Kɨ̃ɨ̂re wiôgɨ sõróoka be'ropɨ dahâ tohaasami taha. 13Kɨ̃ɨ̂ wa'aátoho dɨporo pɨámukãrã kɨ̃ɨ̂re da'rá ko'terãre pihîosami. Naâre naâ nɨkɨ niyéru pahiró wapatíri kuhire o'ôsami. Tii kuhíre o'ôgɨ, a'tîro niîsami: “Teê yɨ'ɨ̂ daharí kurapɨ a'ti kuhí me'ra apêye noho duú, duâ wapá ta'aya”, niîsami. 14Wiôgɨ sãháakɨhɨ yaá di'takãharã waro pe'e kɨ̃ɨ̂re ɨatísama. Tohô weérã ãpêrã masaré a'tîro niî duti o'osama. “Kɨ̃ɨ̂re ɨ̃sâ wiôgɨ sãharó ɨatísa'”, niîsama. 15Naâ tohô niîmikã, wiôgɨ sõróo no'osami. Be'ró kɨ̃ɨ yaá di'tapɨ dahâ tohatasami. Toopɨ́ tohatágɨ, kɨ̃ɨ̂ niyéru kuhiri o'ô'kãrãre pihîosami. “Niyéru no'ó kõ'ro wapá ta'apari naâ nɨkɨ?” niî masî sĩ'rigɨ tohô weesamí. 16Kɨ̃ɨ̂ tiropɨ etâ mɨ'tagɨ, a'tîro niîsami: “Wiôgɨ, mɨ'ɨ̂ o'ôka kuhi nemoró apêye pɨámukãse kuhiri wapá ta'a nemoapɨ”, niîsami. 17Wiôgɨ kɨ̃ɨ̂re yɨ'tisamí: “Ãyuró weeápã. Mɨ'ɨ̂ da'rá ko'tegɨ ãyugɨ́ niî'. Yɨ'ɨ̂ kã'roákã kũû'ke me'ra mɨ'ɨ̂ keoró weeápã. Tohô weégɨ mɨ'ɨ̂re pɨámukãse makari wiôgɨ sõróogɨti”, niîsami. 18Be'ró ãpí kɨ̃ɨ̂ tiropɨ wa'âsami taha: “Wiôgɨ, mɨ'ɨ̂ niyéru o'ôka kuhi me'ra apêye ni'kâmukãse kuhiri wapá ta'a nemoapɨ”, niîsami. 19Kɨ̃ɨ́ kẽ'rare a'tîro yɨ'tisamí: “Mɨ'ɨ̂re ni'kâmukãse makari wiôgɨ sõróogɨti”, niîsami. 20Be'ró ãpí a'tî, kɨ̃ɨ̂re niîsami: “Wiôgɨ, mɨ'ɨ yaá niyéru kuhi a'ti kuhí niî'. Su'tîro kasero me'ra omá nɨrôkã'wɨ. 21Mɨ'ɨ̂ tutuaró da'ra dutígɨ niîwɨ. Tohô weégɨ mɨ'ɨ̂re uîwɨ. Ãpêrã naâ da'rasé me'ra wapá ta'awɨ. Mɨ'ɨ̂ otêtimigɨ, dɨkâti no'owɨ”, niîsami. 22Teeré tɨ'ógɨ, wiôgɨ kɨ̃ɨ̂re niîsami: “Mɨ'ɨ̂ da'rá ko'tegɨ keoró weetíwɨ. Mɨ'ɨ̂ uúkũse me'ra mɨ'ɨ̂ yã'âro weé'kere besé no'o toha'. Mɨ'ɨ̂ yɨ'ɨ̂ da'rasé tutuasére masiápã. Yɨ'ɨ̂ ãpêrã da'rasé wapa wapá ta'asere, yɨ'ɨ̂ otêtimigɨ dɨkâti no'osere masiápã. 23Masîmigɨ, too pũríkãre de'ró weégɨ yeé niyérure niyéru nɨrorí wi'ipɨ bɨkɨâ nemo dutigɨ kũûtiati? Yɨ'ɨ̂ mɨ'ɨ̂ kũukã́, dahâgɨ tií wi'ipɨ niîro mɨhâ'ke me'ra yẽ'ê booapã”, niîsami. 24Be'ró toopɨ́ niirã́re a'tîro niîsami: “Ni'kâ kuhi kɨogɨ́re e'mâ, ãpí pɨámukãse kɨogɨ́ pe'ere o'ôya”, niîsami. 25Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́, naâ a'tîro niîsama: “Wiôgɨ, kɨ̃ɨ̂ pɨámukãse kuhiri kɨó tohami”, niîsama. 26Teeré tɨ'ógɨ, wiôgɨ “Mɨsâre werêgɨti. No'ó pehé kɨogɨ́re nemoró o'ô no'orosa'. Ãpí moogɨ́ pe'ere kɨ̃ɨ̂ kɨomí'keakãpɨreta e'mâ pe'okã' no'ogɨsami”, niîsami. 27“Apêye maa yɨ'ɨ̂re wiôgɨ sãhakã́ ɨatí'kãrãre a'topɨ́ miítia. Miíti, yɨ'ɨ̂ ĩ'yóropɨ wẽheyá”, niîsami, niî werêkɨ niîwĩ Jesu. Teeré niîgɨ, ɨ'mɨ̂sepɨ mɨhâka be'ro opâturi a'tîgɨ, masaré besegɨ́sa' niîgɨ, tohô niîkɨ niîwĩ. 28Jesu teeré masaré werêka be'ro Jerusalẽ́pɨ wa'âkɨ niîwĩ. 29Toopɨ́ wa'âgɨ, Betfagé, Betânia wamêtise makaripɨ ehaátoho dɨporo kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ pɨárãre a'tîro niî o'ôo'kɨ niîwĩ. Tee makári ɨ̃rɨgɨ́ Oliveira wamêtikɨhɨ tiropɨ niîkaro niîwɨ. 30Kɨ̃ɨ̂ bu'erã́re niîkɨ niîwĩ: —Siî maka marî diakɨ̃hɨ niirí makapɨ wa'âya. Toopɨ́ ehârã, mɨsâ ni'kɨ́ jumento wi'magɨ́ dɨ'té nɨ'ko'kɨre boka ehárãsa'. Kɨ̃ɨ̂ neê ni'kâti pesâ no'oya marigɨ́ niîgɨsami. Kɨ̃ɨ̂re pãâ, miítia. 31No'ó ni'kɨ́ mɨsâre “De'ró weérã pãâti?” niikã́, “Ɨ̃̃sâ wiôgɨ ɨaámi”, niîya, niîkɨ niîwĩ. 32Naâ kɨ̃ɨ̂ dutî'karo nohota weékãrã niîwã. Toopɨ́ ehakã́, kɨ̃ɨ̂ niî'karo nohota wa'âkaro niîwɨ. 33Naâ kɨ̃ɨ̂ jumentore pãarí kura kɨ̃ɨ̂ wiôrã naâre sẽrí yã'akãrã niîwã: —De'ró weérã kɨ̃ɨ̂re pãâti? niîkãrã niîwã. 34Naâ yɨ'tíkãrã niîwã: —Ɨ̃̃sâ wiôgɨ ɨaámi, niîkãrã niîwã. 35Be'ró kɨ̃ɨ̂re Jesu tiró miáakãrã niîwã. Jumento bu'ipɨre naa yeé su'tí bu'îkãhasere tuu weé peokãrã niîwã. Tohô weéka be'ro Jesuré kɨ̃ɨ̂ bu'ipɨ mii peókãrã niîwã. 36Jesu kɨ̃ɨ̂ pesâ wã'kari kura masá kɨ̃ɨ̂re ẽho peórã, naa yeé su'tí bu'îkãhasere ma'âpɨ sẽô kũukãrã niîwã. 37Jesu ɨ̃rɨgɨ́ Oliveira wamêtikɨhɨ tiropɨ diháari kura a'tîro weékãrã niîwã. Niî pe'tirã kɨ̃ɨ̂ bu'esére siru tuúrã, e'katíse me'ra karíkũ nɨ'kakãrã niîwã. Jesu weé ĩ'yokã ĩ'yâ'kere wãkûrã, Õ'âkɨ̃hɨre e'katí peorã, karíkũkãrã niîwã. 38A'tîro niîkãrã niîwã: —Õ'âkɨ̃hɨ o'ôo'kɨ marî wiôgɨre ãyuró wa'aáto. Ɨ'mɨ̂sepɨre e'katíse niî yɨ'rɨato. Niî pe'tirã Õ'âkɨ̃hɨre “Ãyú butia'mi” niiáto, niîkãrã niîwã. 39Naâ karíkũkã tɨ'órã, ni'karérã fariseu masa toopɨ́ niirã́ Jesuré a'tîro niîkãrã niîwã: —Masaré bu'egɨ́, ã'rá mɨ'ɨ̂re siru tuúrãre di'ta marí dutiya, niîkãrã niîwã. 40Naâ tohô niikã́, Jesu yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Naâ di'ta maríkã maa, Õ'âkɨ̃hɨ yɨ'ɨ̂re “Ãyú butia'mi” niî dutigɨ a'té ɨ̃tâ peerire karíkũkã wee boósami, niîkɨ niîwĩ. 41Jesu Jerusalẽ́ tiropɨ ehâgɨ, tii makáre ĩ'yâgɨ, utîkɨ niîwĩ. 42A'tîro niîkɨ niîwĩ: —Jerusalẽ́kãharã, Õ'âkɨ̃hɨ mɨsâre yɨ'rɨó sĩ'rimiami. Kã'ró ni'kakã́re kɨ̃ɨ̂ yɨ'rɨósere tɨ'o masíkã, ãyu booápã. Mɨsâ pe'e yɨ'ɨ̂re ɨá wee'. Tohô weérã yɨ'rɨó no'osome. Mɨsâ yɨ'rɨó no'o boo'kere du'ú toha'. 43Be'ró pi'etíse nɨmɨri a'tîrosa'. Tee nɨmɨ́rire mɨsâre ĩ'yâ tu'tirã a'ti makákãharãre wiháa dutitirã ni'kâ sã'riroho weé bi'a to'orãsama. Naâ be'toâ nɨ'ka, niî pe'tise pã'reripɨ ka'mú ta'arãsama. 44Niî pe'tise mɨsa yeére kõ'â diho pe'orãsama. Mɨsâre, mɨsâ põ'rare wẽhé pe'orãsama. A'ti makákãhase wi'seri mɨto dihó no'orosa'. Yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ mɨsâre yɨ'rɨógɨ a'tikã́ ɨatíwɨ. Teé bu'iri tohô wa'ârosa', niîkɨ niîwĩ Jesu. 45Jesu Jerusalẽ́pɨ ehâgɨ, Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ sãháakɨ niîwĩ. Toopɨ́ Õ'âkɨ̃hɨre ɨ̃hâ moro peoatehere duarã́re kõ'â wĩrokɨ niîwĩ. 46Naâre kõ'â wĩrogɨ, a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũripɨ a'tîro ohâ no'okaro niîwɨ: “Yaá wi'i ‘Õ'âkɨ̃hɨre sẽrirí wi'i niî'’, niî no'oka wi'i niî'.” Mɨsâ pe'e keoró weetiápã. Yaharã́ yaa wi'ire weeró noho tohakã́ weeápã, niîkɨ niîwĩ Jesu. 47Niî pe'tise nɨmɨri Jesu masaré Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ bu'êkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ tohô weekã́, sacerdotea wiôrã, ãpêrã Moisé ohâ'kere bu'erã́, tii maká wiôrã kẽ'ra “Kɨ̃ɨ̂re de'ró weé wẽheró ɨatí?” niîkãrã niîwã. 48Masá Jesu weresére tɨ'ó tɨ'sa yɨ'rɨakãrã niîwã. Tohô weérã wiôrã pe'e kɨ̃ɨ̂re de'ró wee masítikãrã niîwã. Masá ɨ̃sâ me'ra uâ boosama niîrã, wẽhe masítikãrã niîwã.

will be added

X\