LUCAS 18

1Jesu kɨ̃ɨ̂ bu'erã́re a'tîro weeyá niîgɨ, a'te kití weeró noho niisé me'ra werêkɨ niîwĩ. Naâre du'u kũúro mariró, bɨhâ wetiro mariró Õ'âkɨ̃hɨre sẽrí nu'ku dutigɨ a'tîro niîkɨ niîwĩ. 2Ni'kâ makapɨ ni'kɨ́ besegɨ́ uâmɨ Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peótigɨ, ãpêrãre neê wãkû ma'atigɨ niîsami. 3Tii makápɨreta taha ni'kó numiô wapê wi'io niîsamo. Koô besegɨ́ tiropɨ bese dutígo wa'â mɨhamisamo. Koôre ĩ'yâ tu'tigɨre bu'îri da'rê dutigo tohô weesamó. 4Yoakã́ pehetíri besegɨ́ koôre wee tamú sĩ'ritisami. Be'ró a'tîro wãkûsami: “Yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peó wee'. Neê ãpêrã kẽ'rare ‘Naâ niîma’, niî ẽho peó wee'. 5Tohô niîmikã, a'tîgo wapê wi'io yɨ'ɨ̂re na'îro kari boómo niîgɨ, koôre wee tamúgɨti. Yɨ'ɨ̂ koô kari boókã ɨa nemótisa' maha. Yɨ'ɨ̂ koôre põo tẽóti boosa' maha”, niîsami, niîkɨ niîwĩ Jesu. 6Be'ró taha marî wiôgɨ Jesu werê nemokɨ niîwĩ: —Besegɨ́ yã'agɨ́ weé'kere wãkûya. Kɨ̃ɨ̂ yã'agɨ́ niîmigɨ, wapê wi'io wee tamú duti'kere weesamí. 7Tohô niikã́ maa, Õ'âkɨ̃hɨ too pũríkãre kɨ̃ɨ̂ besé'kãrãre yamîri, ɨmɨ̂kohori kɨ̃ɨ̂re sẽrí nu'kurãre wee tamútisari? Naâ sẽrí'kere yogosarí? 8Mɨsâre werêgɨti. Neê yogoró mariró naâ sẽrisére yɨ'tisamí. Kɨ̃ɨ̂ tohô yɨ'timíkã, yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨ a'ti nukúkãpɨ opâturi a'tirí kurare masá ẽho peóse kɨorã́sari yuhûpɨ? niîkɨ niîwĩ. 9Jesu “A'tîro niî'” niirã́ nohore masî dutigɨ apêye kití weeró noho niisé me'ra werê nemokɨ niîwĩ. Naâ “Ãpêrã yɨ'rɨóro ɨ̃sâ ãyurã́ niî'”, niîsama. Tohô “Ãyurã́ niî'” niîrã, ãpêrãre tohô ĩ'yâ kõ'asama. Naâ nohore masî dutigɨ a'tîro niîkɨ niîwĩ: 10—Pɨárã ɨmɨá Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ kɨ̃ɨ̂re sẽrírã sãháakãrã niîwã. Ni'kɨ́ fariseu masɨ niîkɨ niîwĩ. Ãpí pe'e romano masa wiôgɨre niyéru wapa seé basagɨ niîkɨ niîwĩ. 11Fariseu masɨ nu'kú ĩ'yâ moro, Õ'âkɨ̃hɨre sẽrígɨ, a'tîro niîkɨ niîwĩ: “Õ'âkɨ̃hɨ, yɨ'ɨ̂ ãpêrã weeró noho yã'agɨ́ nií wee'. Tohô weégɨ mɨ'ɨ̂re “Ãyú'” niî' . Naâ yaharã́, yã'arã́ nɨmôtimirã ãpêrã numia me'ra a'me tãrá baha ke'atirã weeró noho nií wee'. Neê kã'ró sĩ'í romano masa wiôgɨre niyéru wapa seé basagɨ weeró noho nií wee'. 12Yɨ'ɨ̂ ni'kâ semanare pɨá nɨmɨ ba'âtimigɨ, be'tí sẽrí nu'ku'. Yɨ'ɨ̂ cem apêye noho wapá ta'agɨ, pɨámukãse yɨ'ɨ̂ wapá ta'asere mɨ'ɨ̂re o'ô'”, niîkɨ niîwĩ. 13Wapa seégɨ pe'e neê sãháaropɨ tohâ nɨ'ka, Õ'âkɨ̃hɨre sẽríkɨ niîwĩ. Neê kã'ró ɨ'mɨáropɨ ĩ'yâ moro ma'atikɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ weeró noho o'ôgɨ, yɨ'ɨ̂ bu'îritisa' niîgɨ, kɨ̃ɨ̂ kutîrore paâkɨ niîwĩ. A'tîro niîkɨ niîwĩ: “Õ'âkɨ̃hɨ, yɨ'ɨ̂ yã'agɨ́ niísa'. Yɨ'ɨ̂re pahá yã'aya”, niîkɨ niîwĩ. 14Teeré werêka be'ro Jesu a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Mɨsâre werêgɨti. Wapa seégɨ Õ'âkɨ̃hɨ me'ra ãyuró apó tohagɨpɨ kɨ̃ɨ yaá wi'ipɨ dahâ tohaakɨ niîwĩ. Fariseu masɨ pe'e tohô weetíkɨ niîwĩ. A'tîro niî'. Kɨ̃ɨ̂ basi, yɨ'ɨ̂ ãpêrã yɨ'rɨóro niî' niî tɨ'ó yã'agɨ noho Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂re mehô niigɨ́ tohakã́ weegɨ́sami. No'ó yɨ'ɨ̂ ãpêrã yɨ'rɨóro niî' niî tɨ'ó yã'atigɨ pe'ere Õ'âkɨ̃hɨ ãpêrã yɨ'rɨóro tohakã́ weegɨ́sami, niîkɨ niîwĩ. 15Apêye kẽ'rare masá wi'marã́re Jesu tirópɨ yãa peó dutirã miáakãrã niîwã. Tohô weekã́ ĩ'yârã, naâre miáarãre Jesu bu'erã́ tu'tîkãrã niîwã. 16Naâ tohô niikã́ ĩ'yâgɨ, Jesu kɨ̃ɨ̂ bu'erã́re pihîokɨ niîwĩ: —Wi'marã́re yɨ'ɨ̂ tiro a'tikã́ du'óo'ya. Naâre ka'mú ta'atikã'ya. Wi'marã́ marî nohore ãyuró ẽho peóma. Ãpêrã kẽ'ra wi'marã́ weeró noho yɨ'ɨ̂re ẽho peórã yɨ'ɨ̂ pakɨ wiôgɨ niirópɨ wa'ârãsama. 17Mɨsâre diakɨ̃hɨ́ta niîgɨti. Ã'rá weeró noho yɨ'ɨ̂re ẽho peótigɨ noho neê kã'ró yɨ'ɨ̂ pakɨ niirópɨ wa'âsome, niîkɨ niîwĩ. 18Be'ró ni'kɨ́ Judeu masa wiôgɨ Jesuré sẽrí yã'akɨ niîwĩ: —Mɨ'ɨ̂ masaré bu'egɨ́ ãyugɨ́ niî'. Yɨ'ɨ̂ yẽ'e nohó weegɨ́sari katî nu'kuatehere boká sĩ'rigɨ? niîkɨ niîwĩ. 19Jesu kɨ̃ɨ̂re niîkɨ niîwĩ: —De'ró weégɨ yɨ'ɨ̂re “Ãyugɨ́ niî'”, niîti? Mɨ'ɨ̂ tohô niisére tɨ'o masíti? Ni'kɨtá ãyugɨ́ niîmi. Kɨ̃ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ niîmi. 20Mɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ dutisé kũû'kere masísa'. “Ãpi nɨmóre a'me tãrátikã'ya. Masaré wẽhé kõ'atikã'ya. Yahatíkã'ya. Ãpêrã yeekãhasere niî sootikã'ya. Mɨ'ɨ̂ pakɨ, mɨ'ɨ̂ pakore ẽho peóya”, niî', niîkɨ niîwĩ. 21Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Jesuré niîkɨ niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ wi'magɨ́pɨta a'teré keoró wee mɨhátiwɨ. 22Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Jesu niîkɨ niîwĩ: —Mɨ'ɨ̂re apêye nohoakã dɨ'sá' yuhûpɨ. Mɨ'ɨ̂ kɨosére duâ pe'okɨ̃hɨ wa'âya. Teé duâ'ke wapare pahasé kɨorãre o'ôya. Tohô weégɨ mɨ'ɨ̂ ɨ'mɨ̂sepɨre pehé ãyusé kɨogɨ́sa'. Tu'â eha nɨ'ko, yɨ'ɨ̂re siru tuúya, niîkɨ niîwĩ. 23Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, pehé kɨogɨ́ niî tĩhagɨ kɨ̃ɨ̂ kɨosére ma'í yɨ'rɨgɨ, bɨhâ weti yɨ'rɨakɨ niîwĩ. 24Tohô weekã́ ĩ'yâgɨ, Jesu niîkɨ niîwĩ: —Pehé kɨorã́re Õ'âkɨ̃hɨ wiôgɨ niirópɨ ɨ'mɨ̂sepɨ wa'akã́, diâsa niî'. 25Wa'îkɨ̃ camelo wamêtigɨ awigá yutâ daa pĩ'ô sõrori peepɨ sãhá yɨ'rɨ tãríkã, diâsa niî'. Yɨ'ɨ̂ pakɨ wiôgɨ niirópɨ pehé kɨorã́ wa'akã́ pe'e maa, tootá nemoró diâsa', niîkɨ niîwĩ. 26Kɨ̃ɨ̂ tohô niisére tɨ'órã, masá a'tîro niîkãrã niîwã: —Too pũríkãre noa nohó pe'e Õ'âkɨ̃hɨ tiropɨ wa'â masirãsari? 27Jesu naâre niîkɨ niîwĩ: —Masá naâ basi wee tutuáse me'ra yɨ'rɨ masítisama. Õ'âkɨ̃hɨ pũrikãre basió'. Kɨ̃ɨ́ maa neê apêye noho weetá basiótise marí'. 28Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Pedro niîkɨ niîwĩ: —Wiôgɨ, ɨ̃sâ pũrikã ɨ̃sâ kɨosére du'u kũú, mɨ'ɨ̂re siru tuúwɨ. 29Tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Jesu yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Diakɨ̃hɨ́ta niîgɨti. No'ó niigɨ́ noho, yee kitíre weresé bu'iri kɨ̃ɨ yaá wi'ire, kɨ̃ɨ̂ pakɨ sɨmɨáre, kɨ̃ɨ̂ akawerérãre, kɨ̃ɨ̂ nɨmoré, kɨ̃ɨ̂ põ'raré du'u kũú wã'kagɨ nohore a'tîro wa'ârosa'. 30A'ti nukúkãpɨre kɨ̃ɨ̂ kɨó'ke nemoró boka nemógɨsami. Be'ropɨ́ kẽ'rare Õ'âkɨ̃hɨ me'ra niî nu'kugɨsami, niîkɨ niîwĩ. 31Jesu kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ dozere naâ se'sarore pihîo, naâre niîkɨ niîwĩ: —Ni'kâroakã marî Jerusalẽ́pɨ wa'ârã weé'. Toopɨ́ niî pe'tise Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâ mɨ'tarã naâ yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨre ohâ yuu'ke wa'ârosa'. 32Naâ yɨ'ɨ̂re apé di'takãharã wiôrãre o'ô, yabî buhíkã', yã'âro uúkũ, ɨ'sê koo e'o peórãsama. 33Yɨ'ɨ̂re tãrá, be'ró wẽherã́sama. Naâ tohô weemíkã, i'tiá nɨmɨ be'ro masagɨ́sa', niîkɨ niîwĩ. 34Kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ a'tîro niisére neê tɨ'o masítikãrã niîwã. Õ'âkɨ̃hɨ naâre teeré tɨ'o masíkã weetíkɨ niîwĩ. Tohô weérã kɨ̃ɨ̂ tohô niisére tɨ'o masítikãrã niîwã. 35Jesu Jericó pɨ'to niirí kura ni'kɨ́ kapêri bahú no'otigɨ ma'â sumútohopɨ niyéru sẽri duhíkɨ niîwĩ. 36Kɨ̃ɨ̂ pãharã́ masá wa'akã́ tɨ'ó yã'agɨ, toó niirã́re “De'ró wa'âti?” niî sẽrí yã'akɨ niîwĩ. 37Naâ yɨ'tíkãrã niîwã: —Jesu Nazarékɨ̃hɨ yɨ'rɨágɨ weemí, niîkãrã niîwã. 38Naâ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, karíkũ mahakɨ niîwĩ: —Jesu, Davi paramí niî turiagɨ, yɨ'ɨ̂re pahá yã'aya, niîkɨ niîwĩ. 39Tohô niikã́ tɨ'órã, kɨ̃ɨ̂ pɨ'to yɨ'rɨárã “Karíkũtikã'ya”, niî tu'tîkãrã niîmiwã. Naâ tohô niikã́ta, kɨ̃ɨ̂ pe'e karíkũ nemokã'kɨ niîwĩ: —Davi paramí niî turiagɨ, yɨ'ɨ̂re pahá yã'aya, niîkɨ niîwĩ. 40Tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Jesu tohâ nɨ'ka, ãpêrãre kɨ̃ɨ̂ tiropɨ miíti dutikɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ pɨ'to ehakã́, kɨ̃ɨ̂re sẽrí yã'akɨ niîwĩ. 41—De'ró yɨ'ɨ̂ weekã́ ɨasarí? niîkɨ niîwĩ. Kapêri bahú no'otigɨ yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Wiôgɨ, yɨ'ɨ̂re kapêri bahukã́ ɨása'. 42Jesu kɨ̃ɨ̂re niîkɨ niîwĩ: —Aɨ. Ĩ'yâgɨsa'. Mɨ'ɨ̂ yɨ'ɨ̂re ẽho peoápɨ. Tohô weégɨ yɨ'rɨó no'o toha', niîkɨ niîwĩ. 43Kɨ̃ɨ̂ tohô niirí kurata kɨ̃ɨ̂ kapêrire ĩ'yâkɨ niîwĩ. Be'ró Jesuré siru tuú, Õ'âkɨ̃hɨre “Ãyú'” niîkɨ niîwĩ. Niî pe'tirã kɨ̃ɨ̂re tohô wa'akã́ ĩ'yâ'kãrã kẽ'ra Õ'âkɨ̃hɨre “Ãyú'” niîkãrã niîwã.

will be added

X\