LUCAS 17

1Jesu kɨ̃ɨ̂ bu'erã́re a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Ãpêrãre yã'âro weekã́ weesé niî nu'kurosa', niîro pe'ea'. Tohô niî nu'kumiro, yã'âro weekã́ weegɨ́ nohore yã'â butia'ro wa'ârosa'. 2A'tîro weekã́, kɨ̃ɨ̂re nemoró ãyu boósa'. Ɨ̃̃tâga pahikahá kɨ̃ɨ̂ wamɨ̂tahapɨ dɨ'te yoó, kɨ̃ɨ̂re diâ pahirí maapɨ doke yõókã, nemoró ãyu boósa'. Tohô weekã́, kɨ̃ɨ̂ maatá wẽrîa wa'â, yɨ'ɨ̂re ẽho peórã nohoakãre dohórẽ' nemoti boosami. 3A'teré ãyuró tɨ'ó yã'aya. Mɨ'ɨ̂ akawerégɨ mɨ'ɨ̂re yã'âro weekã́, kɨ̃ɨ̂ tohô weesére werêya. Kɨ̃ɨ̂ “Tohôta weeásɨ” niî bɨhâ weti dɨka yuúkã, kɨ̃ɨ̂re akobohóya. 4Kɨ̃ɨ̂ setetiri ni'kâ nɨmɨ mɨ'ɨ̂re yã'âro weekã́, tiikésetirita taha mɨ'ɨ̂re akobohóse sẽrígɨ a'tikã́, akobohóya, niîkɨ niîwĩ. 5Jesu bu'erã́ kɨ̃ɨ̂re a'tîro sẽríkãrã niîwã: —Ɨ̃̃sâre ẽho peóse o'ô nemoya, niîkãrã niîwã. 6Naâ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, marî wiôgɨ a'tîro yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Mostarda pee kã'a kapéroakã niî'. Tohô niîmiro, yukɨ́ pahikɨhɨ́ pĩ'rísa'. A'tîro weeró noho ẽho peóse kã'roákã niîmikã, a'tîgɨ yukɨ̂gɨre a'tîro niî masi boosa': “A'toré au pĩá wã'ka, diâ pahirí maa dekopɨ pĩ'ríro wa'âya”, niî masisa'. Mɨsâ ẽho peókã maa, tigɨ́ mɨsâ dutîro nohota wee boósa', niîkɨ niîwĩ. 7Jesu apêye kẽ'rare a'tîro niî nemokɨ niîwĩ: —No'ó mɨsâ wa'teropɨ niigɨ́ da'rá ko'tegɨre kɨosamí. Da'rá ko'tegɨ oteákɨhɨ kɨ̃ɨ̂ di'tâ se'ê kũuka be'ro ou wekɨaré ko'têka be'ro wi'ipɨ́ dahâsami. Kɨ̃ɨ̂ dahakã́, mɨsâ neê a'tîro niîti boosa': “Sãhátia. Ba'âgɨ a'tiá”, niîti boosa'. 8A'tîro pe'e niísa': “Ba'asére apoyá. Yɨ'ɨ̂ ba'arí kura yɨ'ɨ̂ ɨasé nohore miítiakɨhɨ apo yuú bakeo'ya. Yɨ'ɨ̂re ekáka be'ropɨ ba'â, sĩ'riyá mɨ'ɨ̂a'”, niî boosa'. 9Mɨ'ɨ̂re da'rá ko'tegɨ wee tamú'ke wapa “Mɨ'ɨ̂ ãyuró weeápɨ” kɨ̃ɨ̂re niîsari? Niîtisa'. 10A'té weeró noho mɨsá kẽ'ra weeyá. Niî pe'tise Õ'âkɨ̃hɨ dutî'kere weé tu'a eharã, a'tîro niîya: “Ɨ̃̃sâ da'rá ko'terã mehô niirã́ niî'. Õ'âkɨ̃hɨ ɨ̃sâre kũû'ke di'akɨ̃re weeápɨ”, niîya, niîkɨ niîwĩ Jesu. 11Jesu Jerusalẽ́pɨ wa'âgɨ, Samaria, tohô niikã́ Galiléia wamêtise wa'teropɨ yɨ'rɨákɨ niîwĩ. 12Toó wa'tero ni'kâ makapɨ kɨ̃ɨ̂ eharí kura ɨmɨá pɨámukãrã kamî boarã́ kɨ̃ɨ̂re põo tẽríkãrã niîwã. Moisé dutî'ke kamî boarã́re ãpêrã wa'teropɨ niî dutitikaro niîwɨ. Tohô weérã yoarópɨ tohâ nɨ'ka, 13Jesuré karíkũkãrã niîwã: —Jesu, masaré bu'egɨ́, ɨ̃sâre pahá yã'a kureya, niîkãrã niîwã. 14Jesu naâre ĩ'yâ bokagɨ, a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Mɨsâ sacerdotea tiropɨ mɨsâ ɨpɨré ĩ'yórã wa'âya, niîkɨ niîwĩ. Naâ ma'âpɨ wa'arí kura naâre kamî yatî pe'tia wa'âkaro niîwɨ. 15Ni'kɨ́ toopɨ́ yatî no'okã ĩ'yâgɨ, Jesu tiró mahâmi tohatikɨ niîwĩ. Ɨpɨ́tɨ uúkũse me'ra “Õ'âkɨ̃hɨ tutuâ yɨ'rɨagɨ, ãyú butia'gɨ niîmi” niîkɨ niîwĩ. 16Jesu tiró etâgɨ, kɨ̃ɨ̂re “Ãyú'” niîgɨ di'tâpɨ paâ mu'ri ke'akɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ tohô weegɨ́ Samariakɨ̃hɨ niîkɨ niîwĩ. 17Jesu kɨ̃ɨ̂ ni'kɨréta ĩ'yâgɨ, a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ pɨámukãrãre yɨ'rɨoápɨ. Ãpêrã waro no'ó wa'aáti? 18Ã'rí ni'kɨ́ Judeu masɨ niîtigɨ di'akɨ̃ Õ'âkɨ̃hɨre “Ãyú'” niîgɨ yɨ'ɨ̂ tiropɨ tohátiapĩ, niîkɨ niîwĩ. 19Tu'â eha nɨ'ko, Samariakɨ̃hɨre niîkɨ niîwĩ: —Mɨ'ɨ̂ ẽho peó tĩhagɨ, yɨ'rɨó no'oapɨ. Wã'kâ nɨ'kaya. Mɨ'ɨ yaá wi'ipɨ toháagɨsa', niîkɨ niîwĩ. 20Fariseu masa Jesuré a'tîro sẽrí yã'akãrã niîwã: —Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨ de'ró niikã́ a'ti nukúkã wiôgɨ sãhagɨ́sari? niîkãrã niîwã. Naâre yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Bahû yoaropɨ ĩ'yosé meheta niî'. 21A'tîro niî no'oya marirósa'. “A'topɨ́ niî'. Sõ'opɨ́ niî'”, niî no'oya marirósa'. Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨ wiôgɨ niigɨ́ mɨsâ wa'teropɨ niî tohami, niîkɨ niîwĩ. 22Be'ró Jesu kɨ̃ɨ̂ bu'erã́re a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Mɨsâ be'ro a'tîro niîrãsa'. “Ɨ̃̃sâ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨ a'tiátehe nɨmɨrire ĩ'yâ sĩ'risa'”, niîrãsa'. No'ó ni'kâ nɨmɨ yɨ'ɨ̂re ĩ'yâ sĩ'rimirã, neê ĩ'yâsome. 23Ãpêrã mɨsâre “Jesu a'tî tohami. A'tó niîmi, sõ'ó niîmi”, niîrãsama. Naâ tohô niikã́, naâre siru tuútikã'ya. 24Yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨ a'tirí nɨmɨ muhîpũ mɨhátiro pe'e, kɨ̃ɨ̂ sãháaro pe'e kẽ'ra bɨpô ya'bá bi'aro weeró noho niîrosa'. 25Yɨ'ɨ̂ tohô weeátoho dɨporo ɨpɨ́tɨ pi'etí ni'igɨsa'. A'tóka terokãharã yɨ'ɨ̂re ɨasomé. 26Yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨ a'tirí kura dɨporókɨ̃hɨpɨ Noé, kɨ̃ɨ̂ niîka teropɨ weé'karo weeró noho weerã́sama. 27Tiîtapɨre naâ ba'â, sĩ'rí, amûkã dɨ'té, naâ põ'ra numiáre numî sookãrã niîwã. Teeré Noé kɨ̃ɨ̂ yukɨ̂sɨhopɨ sãháari kurapɨ tohô wee tɨókãrã niîwã. Be'ró diâ mirî, naâre miô pe'okã'karo niîwɨ. 28Ló niîka tero kẽ'rare meharóta weékãrã niîwã. Ba'â, sĩ'rí, duu mɨhá, duâ mɨha, otesére otê, wi'sêrire weékãrã niîwã. 29Ló Sodomare wiháaka nɨmɨre akôro weeró noho tii makákãharãre pekâ me'e, tohô niikã́ asisé peeri bɨrɨ̂ pehakaro niîwɨ. Naâre wẽhé pe'okã'karo niîwɨ. 30Yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨ a'tirí kurare meharóta weerã́sama. 31Tii nɨmɨ́ niikã́ ni'kɨ́ wi'í dɨpo sãrí opâ sirapɨ soo peságɨ noho po'peápɨkãhasere sãháa durêtimigɨ, diakɨ̃hɨ́ wa'â wa'aáto. Ãpí no'ó wesepɨ́ tõ'ogɨ́ kɨ̃ɨ yaá wi'ipɨ mahâmi tohatikã'ato. 32Ló nɨmó niî'kore wãkûya. Koô marikã makâpɨ mahâmi ĩ'ya tõromigo, moâ tuturo dohó nɨ'kako niîwõ. 33Yɨ'ɨ̂re ẽho peóse me'ra yã'âro yɨ'rɨ́ sĩ'ritigɨ, yɨ'ɨ̂re ẽho peó du'ugɨ noho pekâ me'epɨ bu'îri da'rê bahurió no'ogɨsami. Ãpí wẽhesére uîti, yɨ'ɨ̂re ẽho peó nu'kugɨ noho yɨ'ɨ̂ me'ra katî nu'kugɨsami. 34Mɨsâre werêgɨti. Tohô wa'aátihi yami niikã́, pɨárã ni'kâ camapɨ pesârã, ni'kɨ́ yɨ'ɨ̂re ẽho peógɨ miáa no'ogɨsami. Ãpí yɨ'ɨ̂re ẽho peótigɨ tohagɨ́sami. 35Pɨárã numia ni'kâro me'ra ohôka ãrɨárã, ni'kó yɨ'ɨ̂re ẽho peógo miáa no'ogosamo. Apêgo yɨ'ɨ̂re ẽho peótigo tohagósamo. 36Pɨárã ni'kâro me'ra wesepɨ́ niirã́ ni'kɨ́ yɨ'ɨ̂re ẽho peógɨ miáa no'ogɨsami. Ãpí yɨ'ɨ̂re ẽho peótigɨ tohagɨ́sami. 37Jesu tohô niisére tɨ'órã, kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ sẽrí yã'akãrã niîwã: —Ɨ̃̃sâ wiôgɨ, no'opɨ́ wa'ârosari a'té? niîkãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂ yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Ãpi nohó wa'îkɨ̃ boakã́, yukâ maatá masî, wĩhî wã'kasama. Tohô wa'akã́ ĩ'yârã, “Ãpi nohó boaápĩ”, niî masi'. A'té weeró noho yɨ'ɨ̂ a'tikã́, masá masîrãsama, niîkɨ niîwĩ.

will be added

X\