LUCAS 14

1Ni'kâ nɨmɨ naâ soo wɨári nɨmɨ niikã́ Jesu ni'kɨ́ fariseu wiôgɨ yaá wi'ipɨ ba'âgɨ wa'âkɨ niîwĩ. Ãpêrã fariseu masa Jesuré mehêkã weé weeti? niîrã, ĩ'yâ du'tikãrã niîwã. 2Naâ ba'aró tiropɨ ni'kɨ́ kɨ̃ɨ̂ ɨpɨ́ doke dɨpóse kɨogɨ́ Jesu diákɨ̃hɨ niîkɨ niîwĩ. 3Kɨ̃ɨ̂re ĩ'yâgɨ, Jesu Moisé ohâ'kere bu'erã́re, tohô niikã́ fariseu masare sẽrí yã'akɨ niîwĩ: —Moisé dutî'ke “Soo wɨári nɨmɨ niikã́re do'âtirãre yɨ'rɨóro ɨá'” niîti ou nií weeti? niîkɨ niîwĩ. 4Naâ neê yɨ'tí ma'atikãrã niîwã. Tohô weégɨ Jesu do'âtigɨre yãa peó, yɨ'rɨókɨ niîwĩ. Tu'â eha nɨ'ko, “Wa'âgɨsa'”, niîkɨ niîwĩ. 5Fariseu masa pe'ere a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Mɨsâ makɨ ou mɨsa yagɨ́ wekɨ̂ kopêpɨ bɨrɨ̂ sãha boosami. Naâ bɨrɨ̂ sãhakã, soo wɨári nɨmɨ niîmikã, mɨsâ maatá mii wĩrórã wa'âti boosari? niîkɨ niîwĩ. 6Kɨ̃ɨ̂ tohô niisére neê yɨ'tití yɨ'rɨokã'kãrã niîwã. 7Fariseu kɨ̃ɨ yaá wi'ipɨ ba'â dutigɨ pihîo'kãrãre Jesu ĩ'yâkɨ niîwĩ. Naâ duhisé ãyusé ɨ'mɨtã́sepɨ besé duhîkãrã niîwã. Teeré ĩ'yâgɨ, Jesu naâre a'tîro werê kasakɨ niîwĩ: 8—Ni'kɨ́ mɨsâre amûkã dɨ'terí bosê nɨmɨre pihikã́, ɨ'mɨtã́se duhisépɨre duhî we'otikã'ya. Apé tero weégɨ ãpí mɨsâ nemoró wiôgɨ pihî no'o'kɨ etâ boosami. 9Mɨsâ pɨárãpɨre pihîo'kɨ a'tîro niî boosami: “Ã'riré a'tó duhiró o'ôya. Mɨ'ɨ̂ pe'e siropɨ́ duhîgɨ wa'âya”, niî boosami. Tohô weégɨ mɨ'ɨ̂ sirokãhá kumuropɨ duhîgɨ wa'âgɨ, bopôyaro yɨ'rɨ boósa'. 10Mɨ'ɨ̂re ba'â dutikã, a'tîro pe'e weeyá. Sirokãhá kumuropɨ duhîya. Mɨ'ɨ̂ tohô weekã́ ĩ'yâgɨ, mɨ'ɨ̂re ba'â duti'kɨ a'tîro niîgɨsami: “Yɨ'ɨ̂ me'rakɨ̃hɨ, a'tó ɨ'mɨtã́ kureropɨ a'tiá”, niîgɨsami. Kɨ̃ɨ̂ tohô weekã́, niî pe'tirã ãpêrã pihî'kãrã wio pesáse me'ra mɨ'ɨ̂re ĩ'yârãsama. 11A'tîro niî'. Ãpêrã yɨ'rɨóro niî yɨ'rɨ nɨ'ka' niî tɨ'ó yã'agɨ noho mehô niigɨ́ weé no'ogɨsami. Yɨ'ɨ̂ ãpêrã yɨ'rɨóro niî' niî tɨ'ó yã'atigɨ pe'ere Õ'âkɨ̃hɨ ãpêrã yɨ'rɨóro tohakã́ weegɨ́sami, niîkɨ niîwĩ. 12Kɨ̃ɨ̂ a'teré uúkũka be'ro Jesu ba'â dutigɨ pihîo'kɨ fariseu masɨre a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Mɨ'ɨ̂ ba'â dutigɨ, ã'ra nohóre pihîotikã'ya. Mɨ'ɨ̂ me'rakãharãre, mɨ'ɨ̂ ma'mi sɨmɨare, mɨ'ɨ̂ akabihírãre, mɨ'ɨ̂ akawerérãre, mɨ'ɨ̂ pɨ'tokãharã pehé kɨorã́re pihîotikã'ya. Mɨ'ɨ̂ naâre pihîokã, naá kẽ'ra mɨ'ɨ̂re ba'â dutirã pihî a'me boosama. Tohô weesé me'ra naâ ba'â'kere mɨ'ɨ̂re eká a'mesama. 13Mɨ'ɨ̂ bosê nɨmɨ wee peó, ãpêrãre pihîogɨ, a'tîro pe'e weeyá. Apêye noho moorã́re, dohôri wi'irãre, sihâ masitirãre, ĩ'yâtirãre pihîoya. 14Teeré weégɨ, mɨ'ɨ̂ e'katí yɨ'rɨagɨsa'. Naâ pũrikã mɨ'ɨ̂re eká a'me masitisama. Tohô weesé me'ra mɨ'ɨ̂ ãyurã́ wẽrî'kãrã naâ masarí nɨmɨre ãyusé waro bokagɨ́sa', niîkɨ niîwĩ. 15Jesu kɨ̃ɨ̂ werê'kere tɨ'ógɨ, ni'kɨ́ toopɨ́ ba'â duhigɨ a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Õ'âkɨ̃hɨ wiôgɨ niirópɨ ba'â duhirã pũûro e'katírãsama. 16Teeré tɨ'ógɨ, Jesu kɨ̃ɨ̂re a'tîro niî werêkɨ niîwĩ: —Ni'kɨ́ masɨ́ bosê ba'agɨtigɨ, pãharã́ masaré pihî dutisami. 17Niî pe'tise apóka be'ro kɨ̃ɨ̂re da'rá ko'tegɨre a'tîro niî o'ôo'sami: “Niî pe'tirã yɨ'ɨ̂ werêo'kãrãre pihîgɨ wa'âya. Apó pe'o toha no'oapɨ. ‘Te'á’, niîya”, niîsami. 18Niî pe'tirãpɨta “Basió wee'”, niîsama. Pihî mɨ'ta no'o'kɨ a'tîro niîsami: “Di'tâ ni'kâroakã duú tu'a eha nɨ'ko'. Tií di'tare ĩ'yâgɨ wa'âgɨ weé'. Werêya kɨ̃ɨ̂re. ‘A'tî masitiami’, niîya”, niîsami. 19Be'rokɨ̃hɨ́ a'tîro niîsami: “Pɨámukãrã wekɨá yɨ'ɨ̂ duú'kãrãre ãyumíti? niîgɨ, besé yã'agɨ wa'âgɨ weé'. Tohô weégɨ wa'â masitisa'”, niîsami. 20Ãpí taha a'tîro niîsami: “Ni'kâroakã amûkã dɨ'té tu'a eha nɨ'koapɨ. Tohô weégɨ wa'â masitisa'”, niîsami. 21Da'rá ko'tegɨ toháa, wiôgɨpɨre niî pe'tise naâ tohô niî'kere werê pe'okã'sami. Teeré tɨ'ógɨ, wiôgɨ uâ yɨ'rɨgɨ, a'tîro niîsami: “Keêro wa'â bakeo'ya. Makâ dekopɨ, no'ó naâ niirópɨ pahasé kɨorãre, dohôri wi'irãre, sihâ masitirãre, ĩ'yâtirãre pihî wã'katia”, niîsami. 22Kɨ̃ɨ̂ pihîgɨ ehâka be'ro da'rá ko'tegɨ wiôgɨre a'tîro niîsami: “Mɨ'ɨ̂ dutî'karo nohota weeápɨ. Wi'í pe'e mu'mú wee' yuhûpɨ”, niîsami. 23Teeré tɨ'ógɨ, wiôgɨ kɨ̃ɨ̂re niîsami taha: “Wa'âgɨsa' ma'âripɨ. No'ó mɨ'ɨ̂ boka ehárãre tutuaró me'ra pihî wã'katia. Tohô weekã́, wi'í mu'mûrosa'”, niîsami. 24A'té me'ra mɨsâre a'tîro werêgɨti. Neê ni'kɨ́ yɨ'ɨ̂ pihî mɨ'tami'kãrã naâ ba'â boo'kere kã'ró ba'â yã'asome, niîkɨ niîwĩ Jesu. 25Jesu bu'ê sihari kurare pãharã́ masá kɨ̃ɨ̂re siru tuúkãrã niîwã. Tohô weégɨ naâre mahâmi ĩ'ya, a'tîro niîkɨ niîwĩ: 26—Yɨ'ɨ̂ bu'esére siru tuú sĩ'rirã, a'tîro weeró ɨá'. Mɨsâ pakɨ sɨmɨá, mɨsâ pakosã́ numia, mɨsâ nɨmosã́ numia, mɨsâ põ'ra, mɨsâ akawerérã nemoró yɨ'ɨ̂ pe'ere ma'í yɨ'rɨ nɨ'karo ɨá'. No'ó mɨsâ katirí ɨmɨ̂koho nemoró yɨ'ɨ̂ pe'ere ma'í yɨ'rɨ nɨ'karo ɨá'. Mɨsâ tohô weetírã, yɨ'ɨ̂ bu'erã́ niî masitisa'. 27Apé tero weégɨ ni'kɨ́ “Yɨ'ɨ̂ Jesuré ẽho peógɨ, wẽrî boosa'” niî uîgɨ, yɨ'ɨ̂re ẽho peó du'usami. Tohô weegɨ́ noho yɨ'ɨ̂ bu'egɨ́ niî masitisami. 28No'ó mɨsâ wa'teropɨ niigɨ́ ɨ'mɨári wi'i ko'tê duhiatihi wi'ire yeê nɨ'ko sĩ'rigɨ, a'tîro weesamí. Wi'iré tu'â eha nɨ'kogɨsari? niîgɨ, yẽ'e nohó me'ra yɨ'ɨ̂ pe'ogɨ́sari? niîgɨ, tií wi'i weeátoho dɨporo besé mɨ'tasami. 29Tohô weetíkã maa, kɨ̃ɨ̂ kã'ró yeê nɨ'ka pe'o masítikã, teeré ĩ'yârã niî pe'tirã buhíkã'sama. 30A'tîro niîsama: “Kɨ̃ɨ̂ yeê nɨ'kamiapĩ, yeêgɨ pe'ea'; neê pe'o masítimi”, niîsama. 31Apêye kẽ'rare a'tîro weé no'o boosa'. Ni'kâ di'ta wiôgɨ apé di'takɨ̃hɨ me'ra a'mê wẽhegɨti niîgɨ, a'tîro weé mɨ'tasami. Kɨ̃ɨ̂ surára pɨámukãsetiri mil kɨosamí. Ãpí apé di'takɨ̃hɨ pe'e vinte mil surára kɨosamí. Yɨ'ɨ̂re naâ me'ra a'mê wẽheta basiósari? niîgɨ, ĩ'yâ bese mɨ'tasami. 32Basiótikã maa, ãpí wiôgɨ yoarópɨ niigɨ́re a'mê wẽhetikã'rã niîgɨ, kití o'ôo'sami. 33A'té weeró noho mɨsá kẽ'ra yɨ'ɨ̂re siru tuú sĩ'rirã, ĩ'yâ bese mɨ'taya. Niî pe'tise mɨsâ kɨosére, niisétisere du'ú sĩ'ritirã, yɨ'ɨ̂ bu'erã́ niî masitisa'. 34Moâ okaró ba'akã́, ãyú niî'. Okasé pe'tíka be'ro opâturi okakã́ weetá basió wee'. 35Moâ okâtikã, neê ãyutísa'. Di'tâpɨre, tohô niikã́ nohâ tuuatihi mesapɨ kũukã́ kẽ'rare, wapa marísa'. Tohô kõ'â bahurio no'osa'. Mɨsâ moâ okasé pe'tí'ke weeró noho niîtikã'ya. O'mê peeri kɨorã́ noho a'teré ãyuró tɨ'oyá, niîkɨ niîwĩ.

will be added

X\