LUCAS 11

1Ni'kâ nɨmɨ Jesu apêropɨ Õ'âkɨ̃hɨre sẽrígɨ weékɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ sẽrí tu'a ehaka be'ro ni'kɨ́ kɨ̃ɨ̂ bu'egɨ́ Jesuré niîkɨ niîwĩ: —Ɨ̃̃sâ wiôgɨ, João masaré wamê yeegɨ kɨ̃ɨ̂ bu'erã́re Õ'âkɨ̃hɨre sẽrisére bu'êkɨ niîwĩ. Mɨ'ɨ́ kẽ'ra ɨ̃sâre bu'êya, niîkɨ niîwĩ. 2Jesu yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Õ'âkɨ̃hɨre sẽrírã, a'tîro niîya: “Pakɨ́, mɨ'ɨ̂ ɨ'mɨ̂sepɨ niî'. Niî pe'tirã mɨ'ɨ̂re wio pesáse me'ra ẽho peoáto. A'ti nukúkãpɨre mɨ'ɨ̂ besé'kɨ maatá wiôgɨ sãhágɨ a'tiáto. Ɨ'mɨ̂sepɨre mɨ'ɨ̂ ɨaró di'akɨ̃ weesamá. Naâ weeró noho a'ti nukúkãkãharã kẽ'ra meharóta weeáto. 3Ɨ̃̃sâre ɨmɨ̂kohori nɨkɨ ba'asé o'ôya. 4Ɨ̃̃sâ yã'âro weé'kere akobohóya. Ɨ̃̃sâ ãpêrãre akobohó'karo weeró nohota ɨ̃sá kẽ'rare akobohóya. Ɨ̃̃sâ yã'âro weé sĩ'risere ka'mú ta'aya. Tohô niikã́ yã'agɨ́ ɨ̃sâre niî kehe sãa sĩ'rikã, ka'mú ta'aya”, niîkɨ niîwĩ. 5Jesu apêye niî nemokɨ niîwĩ: —No'ó mɨsâ wa'teropɨre ni'kɨ́ kɨ̃ɨ̂ me'rakɨ̃hɨ kɨo boósami. Kɨ̃ɨ̂ yamî deko mɨsa yaá wi'ipɨ wa'â, a'tîro niî boosami: “Yɨ'ɨ̂ me'rakɨ̃hɨ, i'tiága pãú yɨ'ɨ̂re wasoyá. 6Yɨ'ɨ̂ me'rakɨ̃hɨ ãpí apêropɨ sihâgɨ ehâ'kɨ yaá wi'ipɨ ehâmi. Neê kɨ̃ɨ̂re apêye noho kã'ró ekasé moósa'”, niîsami. 7Kɨ̃ɨ̂ apé tero weégɨ mɨ'ɨ̂re wi'í po'peapɨ a'tîro yɨ'ti wĩró boosami: “Yɨ'ɨ̂re wã'kotígɨta. Sopé pɨ'to ãyuró waro bi'á toha no'oapɨ. Yɨ'ɨ̂ põ'ra yɨ'ɨ̂ me'ra kãrírã pesâma. Yɨ'ɨ̂ wã'kâ nɨ'ka apêye noho o'ôgɨ wa'â masitisa' mɨ'ɨ̂re”, niîsami. 8Mɨsâre werêgɨti. Kɨ̃ɨ̂, kɨ̃ɨ̂ me'rakɨ̃hɨ niîmikã, wã'kâ nɨ'ka, kɨ̃ɨ̂re apêye noho o'ôgɨ wa'âtisami. A'tîro pe'e weesamí. Kɨ̃ɨ̂re sẽrí nu'kukã ĩ'yâgɨ, kari boó nemotikã'ato niîgɨ, niî pe'tise kɨ̃ɨ̂ ɨasére o'ôsami. Kɨ̃ɨ̂, kɨ̃ɨ̂ me'rakɨ̃hɨ niikã́ meheta tohô weesamí. 9Tohô weégɨ mɨsâre werêgɨti. Õ'âkɨ̃hɨre sẽriyá. Kɨ̃ɨ̂re sẽrikã́, o'ôgɨsami. Mɨsâ sẽrí a'mâ nu'kurã, bokarã́sa'. Mɨsâ me'rakɨ̃hɨ yaá wi'i sopé pɨ'to pisû nu'kukã kɨ̃ɨ̂ mɨsâre pãâ sõroro weeró noho weegɨ́sami. 10Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂re sẽrirã́re o'ôsami. No'ó a'magɨ́ noho bokagɨ́sami. Sopé pɨ'to pisugɨ́ weeró noho sẽrí nu'kugɨre o'ôgɨsami. 11Mɨsâ põ'ra ba'asé sẽrikã́, neê ni'kɨ́ ɨ̃tâ peere o'ôti boosa'. Wa'î sẽrikã́ kẽ'rare, ãyâre o'ôti boosa'. 12Tohô niikã́ kãrêkẽ' die sẽrikã́, kutîpare o'ôti boosa'. 13Mɨsâ yã'arã́ niîmirã, mɨsâ põ'rare ãyusére o'ô masi'. Too pũríkãre marî pakɨ ɨ'mɨ̂sepɨ niigɨ́, nemoró ãyusé o'ôgɨsami. Kɨ̃ɨ̂re sẽrirã́re Espírito Santore o'ôgɨsami, niîkɨ niîwĩ. 14Ni'kɨ́ masɨ́ wãtî sãháa no'o'kɨ uúkũ masitigɨ tohákɨ niîwĩ. Jesu kɨ̃ɨ̂re kõ'â wĩrogɨ weékɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂re kõ'â wĩrokã, uúkũ masitimi'kɨ uúkũkɨ niîwĩ. Teeré ĩ'yârã, masá ĩ'yâ mariakãrã niîwã. 15Ni'karérã a'tîro niîkãrã niîwã: —Ã'rí Jesu wãtiâ wiôgɨ Beelzebú wamêtigɨ tutuaró me'ra wãtîre kõ'â wĩromi, niîkãrã niîwã. 16Ãpêrã pe'e diakɨ̃hɨ́ta Jesu tutuâmiti kɨ̃ɨ? niîrã, kɨ̃ɨ̂re ɨ'mɨ̂sekãhasere weé ĩ'yo dutikãrã niîmiwã. 17Kɨ̃ɨ̂ naâ tohô wãkusére masîgɨ, naâre niîkɨ niîwĩ: —Ni'kâ kurakãharã a'mêri dɨka watí, a'me kẽérã, masâ pe'tia wa'âsama. Ni'kâ wi'ikãharã dɨka watírã, naá kẽ'ra pe'ti dihásama. 18A'té weeró noho wãtiâ wiôgɨ kɨ̃ɨ̂ basi dɨka watígɨ, kɨ̃ɨ̂ tutuâ nemotisami maha. Mɨsâre a'teré uúkũgɨti. Mɨsâ yɨ'ɨ̂re “Wãtî Beelzebú tutuaró me'ra wãtiâre kõ'â wĩromi”, niîmi'. 19Too pũríkãre yɨ'ɨ̂ tohô weekã́ maa, mɨsâ bu'esére siru tuúrã wãtiâre kõ'â wĩrorã, noá tutuaró me'ra kõ'â wĩrosari? Naâre mɨsâ “Õ'âkɨ̃hɨ tutuaró me'ra wãtiâre kõ'â wĩroma”, niî'. Tohô weéro masî no'o'. Mɨsâ yɨ'ɨ̂re niisé diakɨ̃hɨ́ nií wee'. 20Yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ dutiró me'ra pe'e wãtiâre kõ'â wĩro'. A'té me'ra “Õ'âkɨ̃hɨ wiôgɨ niisé mɨsâ tiropɨre niî toha'”, niî no'o', niîkɨ niîwĩ. 21Jesu naâre a'tîro niî nemokɨ niîwĩ: —Ni'kɨ́ ɨmɨ́ tutuagɨ́ niî pe'tise wamotíkã kɨ̃ɨ yaá wi'ire ko'tekã́, kɨ̃ɨ yeére mehêkã weetísama. 22kɨ̃ɨ̂ nemoró tutuagɨ́ a'tî, kɨ̃ɨ̂re dokâ ke'akã weégɨ, kɨ̃ɨ̂ wamotími'kere e'mâ pe'okã'sami. Tohô weégɨ kɨ̃ɨ̂ wamo marígɨ mehô niigɨ́ tohákã'sami. Teeré e'mâ'kɨ kɨ̃ɨ̂ me'rakãharãre dɨka waásami. Jesu, yɨ'ɨ̂ wãtî yɨ'rɨóro tutuâ yɨ'rɨ nɨ'ka' niîgɨ, tohô niîkɨ niîwĩ. Jesu a'tîro niî nemokɨ niîwĩ: 23—Yɨ'ɨ̂re ɨatírã yɨ'ɨ̂re ĩ'yâ tu'tirã niîma. Yɨ'ɨ̂re see neé tamutigɨ noho dokesté wã'kagɨ weeró noho niîmi. Yɨ'ɨ̂re ẽho peótirã masaré Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peókã ka'mú ta'arã weemá niîgɨ, tohô niîkɨ niîwĩ. 24Jesu masaré a'tîro niî nemokɨ niîwĩ: —Wãtî masɨpɨ́re kõ'â wĩro no'oka be'ro akó marirópɨ sihâ baha ke'atisami. Kɨ̃ɨ̂ niiátohore a'mâgɨ, tohô weesamí. Kɨ̃ɨ̂ niiró bokatígɨ, a'tîro wãkûsami: “Yɨ'ɨ̂ wiháa'kɨpɨre dahâ sãhagɨti taha”, niîsami. 25Kɨ̃ɨ̂pɨre dahâ sãhagɨ, wi'í o'áka wi'i, ãyuró apóka wi'i weeró noho boka ehásami. 26Be'ró ãpêrã wãtiâ setere kɨ̃ɨ̂ yɨ'rɨóro yã'arã́re pihîsami. Pihî, be'ró too dɨpóropɨ kɨ̃ɨ̂ wiháa'kɨpɨre naâ niî pe'tirã sãháasama. Tohô weégɨ masɨ́ kɨ̃ɨ̂ too dɨpóropɨ niî'karo nemoró yã'âro tohasamí, niîkɨ niîwĩ Jesu. 27Jesu uúkũri kura ni'kó numiô masá pãharã́ wa'teropɨ niigó karíkũ kehoko niîwõ: —Mɨ'ɨ̂re põ'ratí masó'ko ãyuró waro e'katí yɨ'rɨsamo, niîko niîwõ. 28Jesu koôre niîkɨ niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ pe'e a'tîro niîgɨti. Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ uúkũsere tɨ'ó, kɨ̃ɨ̂ dutisére weerã́ pe'e pũrikã ãyuró waro koô nemoró e'katísama, niîkɨ niîwĩ. 29Jesu tiró pãharã́ masá nerê wã'kakãrã niîwã. Naâ tohô weekã́, kɨ̃ɨ̂ uúkũkɨ niîwĩ: —Masá a'tóka terokãharã yã'â yɨ'rɨama. Naâ yã'arã́ niîrã, weé ĩ'yose di'akɨ̃re ɨamá. Naâ teeré ɨamíkã, a'té di'akɨ̃re werêgɨti. Jona dɨporókɨ̃hɨpɨ wa'â'ke noho di'akɨ̃re ĩ'yogɨ́ti. 30Jona kɨ̃ɨ̂re wa'â'ke me'ra Nínivekãharãre weé ĩ'yogɨ weeró noho weékɨ niîwĩ. Naâre weé ĩ'yo'karo weeró noho yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨ kẽ'ra a'tóka teropɨ niirã́re weé ĩ'yogɨti. 31Dɨporókõho muhîpũ mɨhátiro diakɨ̃hɨ́ pe'e niirí di'ta wiôgo Israel kurakãharã wiôgɨ Salomão masisére tɨ'ógo a'tîko niîwõ. Yɨ'ɨ̂ Salomão yɨ'rɨóro masî yɨ'rɨ nɨ'kamikã, mɨsâ pe'e yɨ'ɨ̂re tɨ'ó sĩ'ri wee'. Tohô weégo Õ'âkɨ̃hɨ masaré beseátihi nɨmɨ niikã́, tií di'ta wiôgo niî'ko a'tóka terokãharãre “Mɨsâ Jesuré ẽho peótirã, yã'âro weewɨ́”, niîgosamo. 32Apêye kẽ'rare werêgɨti. Jona Nínive wamêtiri makakãharãre Õ'âkɨ̃hɨ yee kitire werekã́, naâ yã'âro weé'kere bɨhâ weti, du'úkãrã niîwã. Yɨ'ɨ̂ pe'ere Jona yɨ'rɨóro niîmikã, mɨsâ ẽho peó wee'. Mɨsâ naâ weé'karo noho yã'âro weé'kere bɨhâ weti wee'. Tohô weérã Õ'âkɨ̃hɨ masaré beseátihi nɨmɨ niikã́, Nínivepɨ niî'kãrã a'tóka terokãharãre “Mɨsâ Jesuré ẽho peótirã, yã'âro weewɨ́”, niîrãsama, niîkɨ niîwĩ Jesu. 33Jesu masaré a'tîro werê nemokɨ niîwĩ: —Masá sĩ'óo'kahare sĩ'óo'ka be'ro bahutíropɨ, akâro dokapɨ sĩ'o dɨpótisama. Tohô weeró noho o'ôrã, toopɨ́ sãha ehárã nɨkɨ ĩ'yaáto niîrã, ɨ'mɨáropɨ sĩ'óo' peosama. 34Marî kapêri sĩ'óo' mɨ'takaha weeró noho niî'. Marî kapêri ãyukã́, ãyuró ĩ'yâ masi'. Marî kapêri ĩ'yâ ehatikã maa, ãyuró ĩ'yâtisa'. A'té weeró noho mɨsâ Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peó, kɨ̃ɨ yeére weérã, kapêri ãyuró weeró noho niî'. Mɨsâ a'ti nukúkãkãhase pe'ere wãkû nɨrɨkã maa, kapêri ĩ'yâ ehatirã weeró noho niî'. Õ'âkɨ̃hɨ ɨaró weetírã, na'î tĩ'aropɨ niirã́, kɨ̃ɨ̂re masîtirã weeró noho niî'. 35Mɨsâ ẽho peósere sĩ'óo'se weeró noho kɨó'. Teeré na'î tĩ'aropɨ weeró noho yã'âro weesé me'ra dohórẽ'tikã'ya. 36Tohô weérã mɨsâ Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peó, yã'asé mariró kɨ̃ɨ̂ ɨaró weérã, kɨ̃ɨ yeékãhasere ãyuró tɨ'o masírãsa', niîkɨ niîwĩ Jesu. 37Jesu werê tu'a ehaka be'ro ni'kɨ́ fariseu masɨ kɨ̃ɨ yaá wi'ipɨ ba'â dutigɨ pihîakɨ niîwĩ. Tohô weégɨ Jesu sãháa, mesapɨ ehâ nuhakɨ niîwĩ. 38Be'ró fariseu naâ wee wɨáro noho ba'aátoho dɨporo Jesu kɨ̃ɨ̂ amûkoetikã ĩ'yâgɨ, ĩ'yâ mariakɨ niîwĩ. 39Teeré masîgɨ, Jesu kɨ̃ɨ̂re niîkɨ niîwĩ: —Mɨsâ fariseu masa bahû yoaropɨ di'akɨ̃ ãyuró weé ta'sa'. Bapârire bu'îpɨ di'akɨ̃ koerã́ weeró noho niî'. Tii paá po'peapɨre pehé yã'asé mɨsâ ãpêrã yeere yahá'ke, ãpêrã yeere ɨâri peha yɨ'rɨ nɨ'ka'ke ũ'îri weeró noho wã'yá'. 40Mɨsâ tɨ'o masí wee'. Õ'âkɨ̃hɨ bu'ikãhásere weé'kɨta po'peápɨkãhasepɨ kẽ'rare weékɨ niîwĩ. 41Mɨsâ kɨosére ãpêrãre pahá yã'arã, o'ôya. Tohô weérã bapârire po'peápɨ koerã́ weeró noho weerã́sa'. Be'ró bu'îpɨ, po'peápɨ kẽ'rare ũ'îri marirã́ weeró noho ãyurã́ toharã́sa'. 42Mɨsâ fariseu masare yã'âro wa'ârosa'. Mɨsâ otesé õ'ô mahakã menta, arruda wamêtise, niî pe'tise opa daári dɨkâtise nohoakãre see neé, opâ sɨ̃'ɨri weésa'. Pɨámukãse sɨ̃'ɨri kɨórã, ni'kâ sɨ̃'ɨ Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ miáa, Õ'âkɨ̃hɨre wamê peo, sacerdotere o'ósa'. Tohô weemírã, ãyuró weesé, Õ'âkɨ̃hɨre ma'isé pe'ere weé wee'. A'tîro pe'e weeyá. Mɨsâ otesére kɨ̃ɨ̂re o'ô du'utimirã, a'té ãyú yɨ'rɨ nɨ'kasere weeyá. 43Mɨsâ fariseu masare yã'âro wa'ârosa'. Mɨsâ nerê wɨase wi'seripɨre wiôrã naâ duhî wɨase kumuripɨ duhî sĩ'ri'. No'ó mɨsâ wa'aró wio pesáse me'ra põo tẽríkã ɨá'. 44Mɨsâ Moisé ohâ'kere bu'erã́, tohô niikã́ fariseu masa, wee soórã niî'. Yã'âro wa'ârosa' mɨsâre. Masâ peeri naâ yaá'ke bahutíse weeró noho niî'. Ãpêrã a'tî, masîtimirã, tee peéri bu'i ɨ'ta kũú wã'kasama. A'té weeró noho mɨsâ po'peapɨre yã'arã́ niî'. Ãpêrã mɨsâ yã'âro weesére masîtisama, niîkɨ niîwĩ. 45Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, ni'kɨ́ Moisé ohâ'kere bu'egɨ́ a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Masaré bu'egɨ́, mɨ'ɨ̂ a'tîro niîgɨ, ɨ̃sá kẽ'rare tu'tîgɨ weé', niîkɨ niîwĩ. 46Jesu kɨ̃ɨ̂re niîkɨ niîwĩ: —Mɨsá kẽ'rare yã'âro wa'ârosa'. Ãpêrãre weé põo tẽóya marisére dutî yɨ'rɨokã'sa'. Teeré dutîmirã, mɨsâ pe'e neê weé wee'. 47Yã'â butia'ro wa'ârosa' mɨsâre. Mɨsâ dɨporókãharã Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tarã masâ peeri bu'ipɨ yeê apo nɨ'ko'. Naâreta mɨsâ yẽkɨ sɨmɨápɨ wẽhe mɨhátikãrã niîwã. 48Mɨsâ Õ'âkɨ̃hɨ yee kitire werê mɨ'tarã naâ niî'kere weé wee'. Yɨ'ɨ́ kẽ'rare ẽho peó wee'. Mɨsâ a'tîro weesé me'ra mɨsâ yẽkɨ sɨmɨá weé'kere bu'î peha tamusere masî no'o'. Naâ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tarãre wẽhé kõ'akãrã niîwã. Mɨsâ pe'e naa yeé masâ peerire yeê apo nɨ'ko'. 49Tohô weégɨ Õ'âkɨ̃hɨ yɨ'ɨ̂ pakɨ dɨporópɨ masisé me'ra a'tîro niîkɨ niîwĩ: “Yee kití werê mɨ'tarãre, tohô niikã́ yee kití bu'erã́re o'ôo'gɨti. Ni'karérãre wẽhé kõ'a, ãpêrãre yã'âro weé sĩ'rirã, no'ó naâ wa'aró siru tuú kusiarãsama”, niîkɨ niîwĩ Õ'âkɨ̃hɨ. 50Tohô weégɨ niî pe'tirã Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tarãre wẽhé'ke wapa Õ'âkɨ̃hɨ a'tîro weegɨ́sami. A'tóka terokãharã masaré bu'îri wapa seégɨsami. 51A'ti nukúkã weé nɨ'kaka terore mɨsâ yẽkɨ sɨmɨá Abelre wẽhé mɨ'takãrã niîwã. Be'ró teê Zacaria naâ Õ'âkɨ̃hɨre wa'îkɨ̃rãre ɨ̃hâ moro peo wɨaropɨ diakɨ̃hɨ wẽhé'ke me'ra yapatí'. Tohô weégɨ mɨsâre niîgɨti. Tohô weé'ke wapare a'tóka teropɨ niirã́re bu'îri wa'ârosa'. 52Mɨsâ Moisé ohâ'kere bu'erã́ Õ'âkɨ̃hɨ yeere masî'. Teeré masîmirã, ãpêrãre masikã́ weé wee'. Mɨsâ basita yɨ'ɨ̂re ẽho peó wee'. Ãpêrã kẽ'rare ẽho peókã ɨa sãá wee'. Tohô weéro yã'âro wa'ârosa' mɨsâre, niîkɨ niîwĩ Jesu. 53Jesu a'teré niîka be'ro Moisé ohâ'kere bu'erã́, tohô niikã́ fariseu masa kɨ̃ɨ̂ me'ra uâ yɨ'rɨakãrã niîwã. Tohô weérã kɨ̃ɨ̂re pehé sẽrí yã'a wã'kokãrã niîwã. 54Kɨ̃ɨ̂ mehêkã niikã́, kɨ̃ɨ̂re werê sãarãti niîrã, tohô weékãrã niîwã.

will be added

X\