LUCAS 10

1Be'ró Jesu setenta e dois ãpêrã ɨmɨaré pihî nemokɨ niîwĩ. Naâre pɨârerã di'akɨ̃ niî pe'tise kɨ̃ɨ̂ wa'aátehe makaripɨ kɨ̃ɨ̂ dɨporo o'ôo' yuukɨ niîwĩ. 2Naâre a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Diakɨ̃hɨ́ mɨsâre werêgɨti. Marî otesé pehé pĩ'rí dɨkâti'. Teeré miirã́ pe'e mari kuréma. Tohô weérã mɨsâ teé otesé wiôgɨre ãpêrã miî tamu dutirã sẽri nemóya, niîkɨ niîwĩ. A'té weeró noho Õ'âkɨ̃hɨ yee kitire masî sĩ'rirã pãharã́ waro niîma. Tee kitíre wererã́ pe'e pehêterãkã niîma. Tohô weérã ãpêrã kɨ̃ɨ̂ o'ôo' nemokã Õ'âkɨ̃hɨre sẽriyá. 3Mɨsâ wa'âya. Yɨ'ɨ̂ mɨsâre wiosé wa'teropɨ o'ôo'gɨ weé'. Ovelha wi'marã́re yaîwa wa'teropɨ o'ôo'gɨ weeró noho o'ôo'. 4Mɨsâ wa'ârã, ahûri miáatikã'ya. Niyéru sãarí ahuro kẽ'rare miáatikã'ya. Sapátu apé pa'a miáatikã'ya. Ma'âpɨ wa'ârã, ãpêrãre põo tẽrírã, yoakã́ uúkũtikã'ya. Diakɨ̃hɨ́ wa'âya. 5Mɨsâ wi'ipɨ́ sãháarã, tií wi'ikãharãre a'tîro niî mɨ'taya: “Mɨsâ a'tí wi'ikãharãre ãyuró wa'aáto”, niîya. 6Tií wi'ikãharã kumûkã mariró niikã́, mɨsâ “Ãyuró wa'aáto” niisé naa yeé toharósa'. Tohô niîtikã maa, mɨsâ tohô niisé mɨsâreta toharósa' taha. 7Mɨsâ ni'kâ wi'ipɨ ehârã, tií wi'ipɨta tohayá. Naâ ba'asé nohore, naâ sĩ'risé nohore, mɨsá kẽ'ra ba'â siru tuuya. Da'rarã́ naâ da'rasé wapa wapá ta'a ba'â masima. Tohô weérã mɨsâ bu'êrã wa'akã́, mɨsâre o'ôrãsama. Apêye wi'seripɨ wa'â, kãrí bahâ ke'atitikã'ya. 8Mɨsâ ni'kâ makapɨ etakã́, tii makákãharã ãyuró yẽ'ê me'rikã, no'ó naâ ekasére ba'âya. 9Tii makápɨ do'âtirãre yɨ'rɨóya. Naâre a'tîro werêya: “Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ wiôgɨ niisé mɨsâ tiropɨ a'tiátehe kã'ró dɨ'sá'.” 10Ni'kâ makapɨ mɨsâ etakã́, tookãhárã ãyuró põo tẽrítikã maa, makâ dekopɨ wa'âya. A'tîro niîya: 11“A'ti makákãhase ɨ̃sâ dɨ'pôkãripɨ di'tâ wã'á'kepɨreta paâste kõ'arãti. A'ti makákãharã bu'îritisere ĩ'yórã tohô weerã́ti”, niîya. Naâre a'tîro niî nemoya. “Mɨsâ a'teré masîya. Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ wiôgɨ niisé mɨsâ tiropɨ a'tiátehe kã'ró dɨ'sá'”, niîya. 12Jesu a'tîro niî nemokɨ niîwĩ: —Mɨsâre werêgɨti. Õ'âkɨ̃hɨ masaré beseátihi nɨmɨ niikã́, tii makákãharã mɨsâre ɨatí'kãrãre a'tîro weegɨ́sami. Sodomakãharãre bu'îri da'rê'karo nemoró da'rê no'orãsama, niîkɨ niîwĩ Jesu. 13Be'ró Jesu apêye makarikãharãre a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Mɨsâ Corazĩ́, tohô niikã́ Betsaida wamêtise makarikãharãre yã'â butia'ro wa'ârosa' mɨsâre. Yɨ'ɨ̂ weé ĩ'yo'kere ĩ'yâmirã, dɨka yuú wee'. Yɨ'ɨ̂ ãpêrã Judeu masa niîtirã niirópɨ Tiro, Sidṍ wamêtise makaripɨ weé ĩ'yokã maa, dɨporópɨ naâ yã'âro weé'kere bɨhâ weti dɨka yuú toha boopã. Naâ bɨhâ wetisere ĩ'yórã, naâ wee wɨáro noho su'tí wãkisére sãyâ, nohâre naâ dɨpôapɨ õrêste peo boopã. 14Õ'âkɨ̃hɨ masaré beseátihi nɨmɨ niikã́, Tiro, Sidṍkãharã nemoró mɨsâ pe'ere bu'îri da'rê yɨ'rɨ nɨ'kagɨsami. 15Ni'kâroakã maa Cafarnaukãharãre werê'. “Ɨ'mɨ̂sepɨ mɨhâarãti”, niî wãkû ma'atikã'ya. Õ'âkɨ̃hɨ mɨsâre pekâ me'epɨ kõ'â butia'gɨsami, niîkɨ niîwĩ. 16Be'ró kɨ̃ɨ̂ bu'erã́re a'tîro werê nemokɨ niîwĩ: —Mɨsâ bu'esére tɨ'órã, yɨ'ɨ̂reta tɨ'omá. Mɨsâre ɨatírã, meharóta yɨ'ɨ̂re ɨatíma. Tohô yɨ'ɨ̂re ɨatírã, yɨ'ɨ̂re o'ôo'kɨpɨ Õ'âkɨ̃hɨ kẽ'rare ɨatíma, niîkɨ niîwĩ Jesu. 17Be'ró Jesu setenta e dois kɨ̃ɨ̂ o'ôo' yuu'kãrã e'katíse me'ra tohatákãrã niîwã. A'tîro niîkãrã niîwã: —Ɨ̃̃sâ wiôgɨ, wãtiâpɨta mɨ'ɨ̂ dutiró, mɨ'ɨ̂ wamé me'ra ɨ̃sâ kõ'â wĩro mɨhakã, yɨ'tiáma, niîkãrã niîwã. 18Jesu naâre niîkɨ niîwĩ: —Mɨsâ niîro nohota niî'. Wãtîre ɨ'mɨ̂sepɨ niî'kɨ bɨpô ya'baró weeró noho diháakã ĩ'yâwɨ. 19Yɨ'ɨ̂ mɨsâre tutuasére o'ôwɨ. Mɨsâ ãyâpɨre ɨ'ta peómikã, kutîpare ɨ'ta peómikã, naâ kũ'rikã́, toakã́ pũrîtisere o'ôwɨ. Niî pe'tise wãtî kɨ̃ɨ̂ tutuasére dokâ ke'a dutigɨ o'ôwɨ. Neê kã'ró mɨsâ yã'âro weé no'osome. 20Wãtiâ ɨ̃sâre yɨ'tiáma niisé di'akɨ̃re e'katítikã'ya. A'té pe'ere e'katíya. Ɨ'mɨ̂sepɨ Õ'âkɨ̃hɨ yarã katî nu'kuse kɨorã́ naâ wameré ohâ õ'ori turipɨ mɨsâ wameré ohâ õ'okã, e'katíya, niîkɨ niîwĩ. 21Jesu kɨ̃ɨ̂ bu'erã́re uúkũri kura Espírito Santo kɨ̃ɨ̂re e'katíse o'ô yɨ'rɨakɨ niîwĩ. Tiîtare kɨ̃ɨ̂ pakɨré a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Pakɨ́, mɨ'ɨ̂ ɨ'mɨ̂se, a'ti nukúkã wiôgɨ niî'. “Ɨ̃̃sâ masî yɨ'rɨ nɨ'karã niî'” niirã́re mɨ'ɨ yeékãhasere masikã́ weetíkɨ niîwɨ. Ãpêrã wi'marã́ weeró noho maatá tɨ'ó ẽho peórã pe'ere teeré masikã́ weékɨ niîwɨ. Mɨ'ɨ̂ tohô weesére wãkûgɨ, mɨ'ɨ̂re “Ãyú'” niî'. A'teré mɨ'ɨ̂ ɨá'karo nohota keoró weé', niîkɨ niîwĩ kɨ̃ɨ̂ pakɨré. 22Be'ró masaré niî nemokɨ niîwĩ taha: —Yɨ'ɨ̂ pakɨ niî pe'tise wee masísere yɨ'ɨ̂re o'ôwĩ. Kɨ̃ɨ̂ ni'kɨtá yɨ'ɨ̂ niisétisere masî pe'okã'sami. Yɨ'ɨ́ kẽ'ra ni'kɨtá kɨ̃ɨ̂ niisétisere masî pe'o'. No'ó yɨ'ɨ̂ masikã́ weé no'orã kẽ'ra kɨ̃ɨ̂ niisétisere masîsama, niîkɨ niîwĩ Jesu. 23Be'ró kɨ̃ɨ̂ bu'erã́re ĩ'yâ, naâ se'sarore niîkɨ niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂re mɨsâ, mɨsa yeé kaperi me'ra ĩ'yâ'. Tohô weérã, e'katíya. 24Mɨsâre a'tîro werêgɨti. Pãharã́ dɨporókãharãpɨ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tarã, tohô niikã́ wiôrã mɨsâ ni'kâroakã ĩ'yasére ĩ'yâ sĩ'rikãrã niîmiwã. Neê ĩ'yâtikãrã niîwã. Yɨ'ɨ̂ mɨsâre weresére tɨ'ó sĩ'rikãrã niîmiwã. Neê ni'kâti tɨ'otíkãrã niîwã, niîkɨ niîwĩ. 25Be'ró ni'kɨ́ Moisé ohâ'kere bu'egɨ́ Jesu kɨ̃ɨ̂ uúkũsere tɨ'ógɨ, wã'kâ nɨ'ka, Jesu me'ra uúkũgɨ wa'âkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂re mehêkã yɨ'tikã́ ɨágɨ, a'tîro sẽrí yã'akɨ niîwĩ: —Masaré bu'egɨ́, yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ me'ra katî nu'ku sĩ'rigɨ, de'ró weegɨ́sari? niîkɨ niîwĩ. 26Jesu kɨ̃ɨ̂re yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Moisé yee kití ohâka pũripɨ de'ró ohâ no'otito? Mɨ'ɨ̂ teeré bu'êgɨ, de'ró tɨ'ó yẽ'eti? niîkɨ niîwĩ. 27Moisé ohâ'kere bu'egɨ́ kɨ̃ɨ̂re yɨ'tíkɨ niîwĩ: —A'tîro ohâ no'o': “Õ'âkɨ̃hɨ marî wiôgɨre niî pe'tise mɨ'ɨ̂ ẽho peóse me'ra, mɨ'ɨ̂ wãkusé me'ra, mɨ'ɨ̂ tutuasé me'ra, mɨ'ɨ̂ tɨ'ó yã'ase me'ra ma'iyá. Mɨ'ɨ̂ basi ma'iró nohota ãpêrãre ma'iró ɨá'”, niî', niîkɨ niîwĩ. 28Teeré tɨ'ógɨ, Jesu kɨ̃ɨ̂re niîkɨ niîwĩ: —Mɨ'ɨ̂ keoró waro yɨ'tí'. Mɨ'ɨ̂ a'teré weégɨ, Õ'âkɨ̃hɨ me'ra katî nu'kugɨsa', niîkɨ niîwĩ. 29Moisé ohâ'kere bu'egɨ́ pe'e kɨ̃ɨ̂re ãyuró wãkukã́ ɨágɨ, Jesuré a'tîro niîkɨ niîwĩ taha: —Noa nohó niîti naâ ãpêrãre ma'iró ɨá' niirã́ noho? niîkɨ niîwĩ. 30Jesu kɨ̃ɨ̂re a'te kití me'ra yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Ni'kɨ́ ɨmɨ́ Jerusalẽ́kɨ̃hɨ ma'â Jericó wa'arí ma'apɨ bu'ákɨ niîwĩ. Toopɨ́ kɨ̃ɨ̂ wa'arí kura yaharã́ kɨ̃ɨ̂re yẽ'ê, kɨ̃ɨ̂ kɨosére yahá pe'okã'kãrã niîwã. Su'tí kɨ̃ɨ̂ sãyâ'ke kẽ'rare tuu weé miikã'kãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂re ɨpɨ́tɨ paâ wẽhe kũu, wa'â wa'âkãrã niîwã. 31Tohô wa'arí kura ni'kɨ́ sacerdote kɨ̃ɨ̂ bu'áka ma'apɨta bu'ákɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂re ĩ'yâgɨ, ĩ'yâtigɨ weeró noho diakɨ̃hɨ́ yɨ'rɨ́ bu'a wa'âkɨ niîwĩ. 32Kɨ̃ɨ̂ be'ro ãpí Levi yaá kurakɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ kũyarópɨta ehâkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂re ĩ'yâgɨ, kɨ̃ɨ́ kẽ'ra apé pã're pe'e pẽ'â, ĩ'yâ yɨ'rɨ bu'a wa'âkɨ niîwĩ taha. 33Naâ be'ro ãpí Samariakɨ̃hɨ Judeu masa naâ yabigɨ́ tií ma'apɨta bu'ákɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ kɨ̃ɨ̂re ĩ'yâgɨ, pũûro pahá yã'akɨ niîwĩ. 34Tohô weégɨ kɨ̃ɨ̂, kɨ̃ɨ̂ tiro wa'â, kɨ̃ɨ̂ kamîre akô yeegɨ, ɨ'sêre, tohô niikã́ vinho me'ra kɨ̃ɨ yeé kamîpɨ piô peokɨ niîwĩ. Tu'â eha nɨ'ko, su'ti kaséri me'ra wa'mékɨ niîwĩ. Be'ró kɨ̃ɨ yagɨ́ jumento bu'ipɨ kɨ̃ɨ̂re mii peókɨ niîwĩ. Mii peó, ni'kâ wi'i siharã́ kãrirí wi'ipɨ miáa, kɨ̃ɨ̂re ko'tê dutigɨ kũûkɨ niîwĩ. 35Ape nɨmɨ́ pe'e taha Samariakɨ̃hɨ ko'tê dutigɨ pɨá nɨmɨ da'rasé wapa weeró noho niyéru tií wi'i ko'tegɨ́re o'ôkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂re a'tîro niîkɨ niîwĩ: “Ã'riré ko'têya. Yɨ'ɨ̂ mɨ'ɨ̂re o'ô'ke nemoró niikã́, dahâ tohagɨ mɨ'ɨ̂re wapa yeé pe'ogɨti”, niîkɨ niîwĩ. 36A'teré werêka be'ro Jesu Moisé ohâ'kere bu'egɨ́re a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Mɨ'ɨ̂ tɨ'ó yã'akã, ni'i nohó pe'e naâ i'tiárã wa'terore yaharã́ naâ yã'âro weé'kɨre pahá yã'apari? niîkɨ niîwĩ. 37Moisé ohâ'kere bu'egɨ́ yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Kɨ̃ɨ̂re pahá yã'a wee tamú'kɨ ãyuró weepĩ́, niîkɨ niîwĩ. Jesu kɨ̃ɨ̂re niîkɨ niîwĩ: —Mɨ'ɨ́ kẽ'ra ãpêrãre ã'rí weeró noho weégɨ wa'âya, niîkɨ niîwĩ. 38Jesu kɨ̃ɨ̂ wa'aró yɨ'rɨágɨ, ni'kâ makapɨ ehâkɨ niîwĩ. Tii makápɨ ni'kó Marta wamêtigo koo yaá wi'ipɨ kɨ̃ɨ̂re põo tẽrí, kãri dutíko niîwõ. 39Koô ni'kó Maria wamêtigore akabihótiko niîwõ. Koóta Jesu uúkũsere tɨ'ógo, kɨ̃ɨ̂ dɨ'pôkãri tiroakãpɨ duhîko niîwõ. 40Koô tohô weerí kura Marta pe'e koô da'rasére wãkû ke'ti yɨ'rɨako niîwõ. Tohô weégo koô Jesu tiró wa'â, kɨ̃ɨ̂re niîko niîwõ: —Yɨ'ɨ̂ wiôgɨ, a'tîgo yɨ'ɨ̂ akabihó yɨ'ɨ̂re wee tamúsere neê wãkûtimo. Mɨ'ɨ̂ neê mehêkã tɨ'ó yã'a weeti koô tohô weesére? Koôre yɨ'ɨ̂re wee tamú dutiya, niîko niîwõ. 41Jesu koôre yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Marta, mɨ'ɨ̂ weesére ɨpɨ́tɨ waro wãkû ke'ti'. 42Maria pe'e yɨ'ɨ̂ uúkũsere tɨ'ógo, ãyusé warore weégo weemó. Koô tɨ'ó ẽho peó'kere neê ãpêrã e'mâ masitisama. Tee nohó pe'ere weeró ɨá', niîkɨ niîwĩ.

will be added

X\