LUCAS 1

1Pãharã́ masá ɨ̃sâ wa'teropɨ wa'â'kere Jesu yeé kitire ohâ sĩ'rikãrã niîwã. 2Ɨ̃̃sâre bu'ê'karo nohota ohâkãrã niîwã. Jesu neê waro weé nɨ'ka'kere ĩ'yâ'kãrã, kɨ̃ɨ yeé kitire werê tamu'kãrã werê turiakãrã niîwã. Teeréta ãpêrã ohâkãrã niîwã. 3- 4Yɨ'ɨ́ kẽ'ra neê waro nɨ'ká'ke me'ra niî pe'tise Jesu yeé kitire ĩ'yâ bese pe'okã'. Tohô weé tohagɨpɨ, yɨ'ɨ̂ a'teré keoró ohâ me'rikã' sĩ'risa'. A'tîro weekã́, ãyú sĩ'ri niîgɨ, wiôgɨ Teófilo, mɨ'ɨ̂re ohâ'. Mɨ'ɨ̂re ãpêrã bu'ê'ke diakɨ̃hɨ́ta niî' niî dutigɨ ohâgɨti. 5A'té me'ra mɨ'ɨ̂re werê nɨ'kagɨti. Herode Judéia di'ta wiôgɨ niîka terore ni'kɨ́ sacerdote Zacaria wamêtigɨ niîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ Abia wamêtigɨ yaa kurákɨ̃hɨ sacerdote niîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ nɨmó Isabel wamêtiko niîwõ. Koó kẽ'ra dɨporókɨ̃hɨpɨ sacerdote Arão parameó niî turiago niîko niîwõ. 6Naâ pɨárãpɨta Õ'âkɨ̃hɨ ĩ'yóropɨre ãyurã́ niîkãrã niîwã. Õ'âkɨ̃hɨ dutî'kere, tohô niikã́ Moisé dutî'kere keoró weékãrã niîwã. Tohô weérã masá naâre “Yã'arã́ niîma”, niî masitikãrã niîwã. 7Isabel wi'magɨ́ boka masítigo niîko niîwõ. Tohô weérã naâ põ'ra maríkãrã niîwã. Tohô niikã́ naâ pɨárãpɨta bɨkɨrã́ waro niîkãrã niîwã. 8Ni'kâ nɨmɨ Zacaria yaa kurákãharãre Õ'âkɨ̃hɨ ĩ'yóropɨ Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ da'rasé niîkaro niîwɨ. 9Naâ sacerdotea wee wɨáro noho niî bokaka be'ro Zacariare Õ'âkɨ̃hɨ Niî butia'ri Tũku tiro ɨ'mɨ̂tihise ɨ̃hâ moro dutirã sõróokãrã niîwã. 10Kɨ̃ɨ̂ ɨ'mɨ̂tihise ɨ̃hâ peori kura niî pe'tirã masá sopepɨ́ Õ'âkɨ̃hɨre sẽrírã weékãrã niîwã. 11Kɨ̃ɨ̂ tohô weerí kura ni'kɨ́ Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'tegɨ ɨ'mɨ̂sekɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ ɨ̃hâ moro peoro diakɨ̃hɨ́ pe'e bahuákɨ niîwĩ. 12Kɨ̃ɨ̂re ĩ'yâgɨ, Zacaria de'ró wee masítikɨ niîwĩ. Ɨkɨá yɨ'rɨa wa'âkɨ niîwĩ. 13Kɨ̃ɨ̂ tohô weekã́ ĩ'yâgɨ, Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'tegɨ kɨ̃ɨ̂re niîkɨ niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂re uîtikã'ya. Õ'âkɨ̃hɨ mɨ'ɨ̂ sẽrisére tɨ'oámi. Mɨ'ɨ̂ nɨmo Isabel ni'kɨ́ põ'ratígosamo. Kɨ̃ɨ̂re João wamê yeeya. 14Mɨ'ɨ̂ kɨ̃ɨ̂ me'ra pũûro e'katígɨsa'. Ãpêrã kẽ'ra kɨ̃ɨ̂ bahuákã, pãharã́ e'katírãsama. 15Mɨ'ɨ̂ makɨ Õ'âkɨ̃hɨ ĩ'yóropɨre mehô niigɨ́ meheta niîgɨsami. Neê vinhore, si'biókere sĩ'risomé. Kɨ̃ɨ̂ bahuaátoho dɨporo Espírito Santore kɨó yɨ'rɨa tohagɨsami. 16Pãharã́ Israel kurakãharã Õ'âkɨ̃hɨ naâ wiôgɨre ẽho peó du'u'kãrãre ẽho peókã weegɨ́sami taha. 17Kɨ̃ɨ̂ marî wiôgɨ dɨporo werê mɨ'ta sihagɨsami. Dɨporókɨ̃hɨpɨ Õ'âkɨ̃hɨ yeekãhasere werê mɨ'tagɨ Elia marikã Espírito Santo tutuasére kɨó yɨ'rɨakɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ weeró noho kɨ̃ɨ́ kẽ'ra kɨó yɨ'rɨagɨsami. A'tîro weegɨ́sami. Pakɨ sɨmɨáre naâ põ'rá me'ra kumûkã mariró niisétikã weegɨ́sami. Tohô niikã́ yɨ'rɨ́ nɨ'karãre wiôrã dutisére yɨ'tikã́ weegɨ́sami. A'tîro weé masaré marî wiôgɨre yẽ'ê dutigɨ bu'ê yuugɨsami, niîkɨ niîwĩ Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'tegɨ. 18Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́, Zacaria sẽrí yã'akɨ niîwĩ: —De'ró weé yɨ'ɨ̂ a'teré “Diakɨ̃hɨ́ta niî'” niî masi boosari? Yɨ'ɨ̂ bɨkɨ waró niî'. Yɨ'ɨ̂ nɨmo kẽ'ra bɨkɨó waro niîmo, niîkɨ niîwĩ. 19Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'tegɨ kɨ̃ɨ̂re yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨre da'rá ko'tegɨ Gabriel wamêti'. Yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ ĩ'yóropɨ niî'. Kɨ̃ɨ̂ yɨ'ɨ̂re mɨ'ɨ̂ me'ra uúkũ dutigɨ, a'te kití ãyusére werê dutigɨ o'ôo'ami. 20Ni'kâroakãre mɨ'ɨ̂ ẽho peóti'ke bu'iri uúkũtigɨ tohagɨ́sa'. Teê mɨ'ɨ̂ makɨ bahuátiro põo tẽóro neê kã'ró uúkũsome. Kɨ̃ɨ̂ bahuáka be'ropɨ Õ'âkɨ̃hɨ ɨaró nohota mɨ'ɨ̂ uúkũgɨsa' taha, niîkɨ niîwĩ. 21Kɨ̃ɨ̂ tohô weerí kura sopé pɨ'tokãharã pe'e ko'têrã weékãrã niîwã. Naâ Zacaria bahutíkã, kɨ̃ɨ̂ yogokã́ ĩ'yârã, “De'ró wa'âpari baa kɨ̃ɨ̂re?” niîkãrã niîwã. 22Zacaria naâ tiropɨ wihatágɨ, uúkũ masitikɨ niîwĩ. “Toopɨ́ta Õ'âkɨ̃hɨ apêye noho kɨ̃ɨ̂re ĩ'yoápĩ”, niîkãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂ uúkũ masiti tĩhagɨ uúkũro noho o'ôgɨ, naâre wẽhê tuu keheokɨ niîwĩ. 23Kɨ̃ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ da'rasé nɨmɨri pe'tíka be'ro kɨ̃ɨ yaá wi'ipɨ dahâ tohaakɨ niîwĩ. 24Be'ró, kɨ̃ɨ̂ nɨmó Isabel nihî pako toháko niîwõ. Ni'kâmukãse muhipũri koô neê wiháatiko niîwõ. 25Koô a'tîro wãkûko niîwõ: “Õ'âkɨ̃hɨ yɨ'ɨ̂ põ'ra marígo niî'kore wee tamuámi. Masá buhíkã'tikã'ato maha niîgɨ yɨ'ɨ̂re ãyuró weemí”, niîko niîwõ. 26Seis muhipũri Isabel nihî pako niiró yɨ'rɨ́karo niîwɨ. Tiikése muhipũri be'ro Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂re werê ko'tegɨ Gabrielre a'tîro weékɨ niîwĩ. Galiléia di'ta niirí maka Nazarépɨ o'ôo'kɨ niîwĩ taha. 27Kɨ̃ɨ̂re ni'kó numiô Mariare, neê ãpí ɨmɨ́ me'ra niîti'kore kití werê dutigɨ o'ôo'kɨ niîwĩ. Koô ni'kɨ́ Davi paramí niî turiagɨ José wamêtigɨ me'ra amûkã dɨ'tegótigo weéko niîwõ. 28Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'tegɨ koô niirópɨ sãháa, a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Maria, e'katíya. Õ'âkɨ̃hɨ mɨ'ɨ̂re ãyuró weégɨ pahá yã'ami. Kɨ̃ɨ̂ marî wiôgɨ mɨ'ɨ̂ me'ra niîmi. Niî pe'tirã numiâ yɨ'rɨóro mɨ'ɨ̂re ãyuró weé yɨ'rɨ nɨ'kagɨsami, niîkɨ niîwĩ. 29Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'ógo, tɨ'o mariá wa'âko niîwõ. —Teeré de'ró niî sĩ'rigɨ weetí yɨ'ɨ̂re? niîko niîwõ. 30Be'ró Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'tegɨ a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Maria, yɨ'ɨ̂re uîtikã'ya. Õ'âkɨ̃hɨ ĩ'yóropɨre mɨ'ɨ̂ ãyusé bokaápɨ. Mɨ'ɨ̂ me'ra e'katísami. 31Ni'kâroakãre mɨ'ɨ̂ nihî pako tohagósa'. Ni'kɨ́ põ'ratígosa'. Kɨ̃ɨ̂re Jesu wamé õ'oyá. 32Kɨ̃ɨ̂ mehô niigɨ́ meheta niîgɨsami. “Õ'âkɨ̃hɨ ɨ'mɨ̂sekɨ̃hɨ makɨ niîmi”, niî no'ogɨsami. Kɨ̃ɨ̂ yẽkɨ́ Daviré weé'karo noho Õ'âkɨ̃hɨ wiôgɨ sõróogɨsami. 33Tohô weégɨ Israel kurakãharãre dutî nu'kukɨ̃'sami. Kɨ̃ɨ̂ dutisé neê pe'tisomé. Wiôgɨ niî nu'kukɨ̃'sami, niîkɨ niîwĩ. 34Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'ógo, Maria Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'tegɨre sẽrí yã'ako niîwõ: —De'ró weé a'té tohô wa'â boosari? Yɨ'ɨ̂ neê ni'kɨ́ ɨmɨ́ me'ra nií wee', niîko niîwõ. 35Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'tegɨ koôre yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Espírito Santo mɨ'ɨ̂pɨre dihatágɨsami. Õ'âkɨ̃hɨ ɨ'mɨ̂sekɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ tutuasé mɨ'ɨ̂pɨre o'me kurá weeró noho diháti, tuú bi'arosa'. Tohô weégɨ mɨ'ɨ̂ makɨ Õ'âkɨ̃hɨ yagɨ ãyugɨ́ waro tohagɨ́sami. Kɨ̃ɨ̂ “Õ'âkɨ̃hɨ makɨ niîmi”, niî no'ogɨsami. 36Mɨ'ɨ̂ basúko Isabel kẽ'ra bɨkɨó waro niîmigo, ni'kɨ́ makɨ́ wɨâgosamo. Koô naâ “Põ'ra marímo” niî no'o'ko koô nihî pako niiró seis muhipũri yɨ'rɨ́ toha'. 37Õ'âkɨ̃hɨre niî pe'tise weetá basió', niîkɨ niîwĩ. 38Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'ógo, Maria yɨ'tíko niîwõ: —Yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨre da'rá wã'ya ko'tego niî'. Õ'âkɨ̃hɨ mɨ'ɨ̂ niî'karo nohota yɨ'ɨ̂re weeáto, niîko niîwõ. Koô tohô niî tu'a ehaka be'ro Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'tegɨ wa'â wa'âkɨ niîwĩ. 39Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'tegɨ werêka be'ro Maria yogoró mariró a'tîro weéko niîwõ. Tee nɨmɨ́rita koô basúko Isabelre opâ bu'upa niirí maka Judéia di'tapɨ ĩ'yâgo wa'âko niîwõ. 40Toopɨ́ ehâgo, Zacaria yaá wi'ipɨ sãháako niîwõ. Sãháago, Isabelre “Niîti mɨ'ɨ̂” niîko niîwõ. 41Koô tohô niikã́ta, Isabel makɨ paâ po'peapɨ sãyagɨ́ a'mé yã'akɨ niîwĩ. Isabel Espírito Santore kɨó yɨ'rɨago toháko niîwõ. 42Tohô weégo koô ɨpɨ́tɨ tutuaró me'ra uúkũko niîwõ: —Niî pe'tirã numiâ yɨ'rɨóro Õ'âkɨ̃hɨ mɨ'ɨ̂re ãyuró weé yɨ'rɨ nɨ'kami. Mɨ'ɨ̂ makɨ kẽ'rare ãyuró weemí. 43Mɨ'ɨ̂ yɨ'ɨ̂ wiôgɨ pako yɨ'ɨ̂re ĩ'yâgo a'tikã́, ãyú butia'ro wa'â'. 44Mɨ'ɨ̂ uúkũsere tɨ'okã́ta, yɨ'ɨ̂ makɨ paâ po'peapɨ sãyagɨ́ e'katíse me'ra a'mé yã'ami. 45Õ'âkɨ̃hɨ marî wiôgɨ mɨ'ɨ̂re “Tohô weegɨ́ti” niî'ke keoró wa'ârosa'. Mɨ'ɨ̂ kɨ̃ɨ̂ tohô niî'kere tɨ'ó ẽho peó'ko e'katí', niîko niîwõ Isabel. 46Be'ró Maria a'tîro niîko niîwõ: Yɨ'ɨ̂ ehêri põ'rapɨ Õ'âkɨ̃hɨ yɨ'ɨ̂ wiôgɨre “Ãyú yɨ'rɨagɨ niîmi” niî tɨ'ó yã'a'. 47Õ'âkɨ̃hɨ yɨ'ɨ̂re yɨ'rɨógɨ me'ra e'katí'. 48Yɨ'ɨ̂ mehô niigóre Õ'âkɨ̃hɨ a'tîro weékɨ niiámi. Kɨ̃ɨ̂re da'rá wã'ya ko'tegore wãkûkɨ niiámi. A'tó be'ro me'ra niî pe'tirã yɨ'ɨ̂re “Õ'âkɨ̃hɨ ãyuró weeámi koôre”, niîrãsama. 49Õ'âkɨ̃hɨ tutuâ yɨ'rɨagɨ yɨ'ɨ̂re ãyú butia'se waro weeámi. Kɨ̃ɨ̂ ãyú yɨ'rɨagɨ, yã'asé moogɨ́ niîmi. 50Niî pe'tirã kɨ̃ɨ̂re wio pesáse me'ra tɨ'ó yã'arãre pahá yã'a nu'kukɨ̃'sami. 51Kɨ̃ɨ̂ tutuaró me'ra pehé ãyusé weemí. Ãpêrã yɨ'rɨóro niî' niî tɨ'ó yã'arãre dokâ ke'akã weemí. 52Wiôrã niîmi'kãrãre mehô niirã́ tohakã́ weemí. Mehô niirã́ pe'ere wiôrã weeró noho moróomi. 53Ɨhá boarã́re pehe waró ãyusé o'ômi. Pehé kɨomí'kãrãre neê yẽ'e nohó moorã́ tohakã́ weemí. 54Israel kurakãharã kɨ̃ɨ̂re da'rá ko'terãre wee tamúmi. Neê kã'ró naâre pahá yã'atikã weetími. 55Kɨ̃ɨ̂ marî yẽkɨ sɨmɨáre “Tohô weegɨ́ti” niî'karo nohota weemí. Abraãore, tohô niikã́ kɨ̃ɨ̂ paramérã niî turiarãre pahá yã'a nu'kukɨ̃'sami, niîko niîwõ Maria. 56Maria Isabel tiropɨ i'tiá muhipũ tohá ni'iko niîwõ. Be'ró koo yaá wi'ipɨ dahâ tohaako niîwõ. 57Be'ró Isabel koô makɨré wɨarí muhipũ ehâkaro niîwɨ. Tiîtare koô makɨ́ bahuákɨ niîwĩ. 58Kɨ̃ɨ̂ bahuáka be'ro koô akawerérã, ãpêrã koo yaá wi'i pɨ'to niirã́ koôre e'katí tamurã wa'âkãrã niîwã. Õ'âkɨ̃hɨ koôre ãyú butia'se weekã́ ĩ'yârã, tohô weékãrã niîwã. 59Ni'kâ semana kɨ̃ɨ̂ bahuáka be'ro Moisé dutî'karo nohota weékãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂ õ'rekɨhɨ́ yapa kaserore yehê kõ'a dutirã wa'âkãrã niîwã. Masá kɨ̃ɨ̂re kɨ̃ɨ̂ pakɨ́ wamé weeró noho Zacaria wamê yee sĩ'rikãrã niîmiwã. 60Naâ tohô weé sĩ'rimikã, kɨ̃ɨ̂ pakó naâre niîko niîwõ: —Nií wee'. Kɨ̃ɨ̂ João wamêtigɨsami, niîko niîwõ. 61Masá pe'e “De'ró weégɨ? Mɨ'ɨ̂ akawerérã João wamêtirã marimá”, niîkãrã niîwã. 62Be'ró Zacariare “Mɨ'ɨ̂ de'ró wamé õ'ó sĩ'risari?” niîrã, wẽhê tuu kehose me'ra sẽrí yã'akãrã niîwã. 63Naâ tohô niikã́, ni'kâ pĩhi sẽríkɨ niîwĩ. Tii pĩhípɨ kɨ̃ɨ̂ “João wamêtigɨsami”, niî ohâkɨ niîwĩ. Niî pe'tirã kɨ̃ɨ̂ tohô weesére ĩ'yârã, ɨkɨá pe'tia wa'âkãrã niîwã. 64Kɨ̃ɨ̂ ohâka be'ro maatá Zacaria opâturi uúkũ nɨ'kakɨ niîwĩ taha. Tohô uúkũgɨ “Õ'âkɨ̃hɨ tutuâ yɨ'rɨgɨ niîmi” niî e'katíkɨ niîwĩ. 65Zacaria tohô weesé me'ra niî pe'tirã kɨ̃ɨ̂ pɨ'to niirã́ ɨkɨá pe'tia wa'âkãrã niîwã. Niî pe'tirã toó ɨ'mɨáse bu'upapɨ niirã́ Judéiakãharã tohô wa'â'kere werêste wã'kakãrã niîwã. 66Niî pe'tirã naâ tohô werê turiasere tɨ'órã, pũûro wãkûkãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ tutuaró me'ra bahuákã ĩ'yârã, a'mêri sẽrí yã'a mɨhakãrã niîwã: —Kɨ̃ɨ̂ wi'magɨ́ bɨkɨ́ ẽhágɨ, de'ró niigɨ́ noho niîgɨsari? niîkãrã niîwã. 67Wi'magɨ́ pakɨ Zacaria Espírito Santore kɨó yɨ'rɨakɨ niîwĩ. Tohô weégɨ Õ'âkɨ̃hɨ uúkũ dutisere a'tîro uúkũkɨ niîwĩ: 68Marî wiôgɨ Õ'âkɨ̃hɨ Israel kurakãharã wiôgɨre ãyuró uúkũrã. Marî tiro, kɨ̃ɨ yarã́ tiropɨ a'tîmi. Marîre wee tamúgɨ, ãyuró yɨ'rɨkã́ weegɨ́sami. 69Kɨ̃ɨ̂ marîre yɨ'rɨoákɨhɨ tutuâ yɨ'rɨagɨre o'ôo'gɨsami. Kɨ̃ɨ̂re Davi paramérã niî turiarã wa'teropɨ niigɨ́re o'ôo'gɨsami. Davi Õ'âkɨ̃hɨre da'rá wã'ya ko'tegɨ niîkɨ niîwĩ. 70A'teré neê waropɨta kɨ̃ɨ yeé kiti werê mɨ'tarã yã'asé moorã́ me'ra Õ'âkɨ̃hɨ “Tohô weegɨ́ti”, niîkɨ niîwĩ. 71Niî pe'tirã marîre wapârãtirãre, marîre ĩ'yâ tu'tirãre yɨ'rɨ wetíkã weegɨ́sami. 72Tohô niikã́ marî yẽkɨ sɨmɨáre “Mɨsâre pahá yã'agɨti. Yɨ'ɨ̂ ‘Tohô weegɨ́ti’ niî'ke ãyusére neê akobohósome”, niîkɨ niîwĩ. 73A'teré Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ basita marî yẽkɨ Abraãore “Tohô weegɨ́ti”, niîkɨ niîwĩ. 74Marîre ĩ'yâ tu'tirãre yɨ'rɨ wetíkã weegɨ́sami. Tohô niikã́ uiró mariró marîre kɨ̃ɨ̂ dutiró weekã́ weegɨ́sami. 75Niî pe'tiro marî katiró põo tẽóro ãyurã́, kɨ̃ɨ yarã́ kɨ̃ɨ̂ ɨaró weekã́ weegɨ́sami, niîkɨ niîwĩ Zacaria. 76Mɨ'ɨ̂, yɨ'ɨ̂ makɨakã, marî wiôgɨ a'tiátihi ma'are apo yuú mɨ'tagɨ niîgɨsa'. Tohô weégɨ “Õ'âkɨ̃hɨ ɨ'mɨ̂sekɨ̃hɨ yee kitire werê mɨ'tagɨ niîmi”, niî no'ogɨsa'. 77Mɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ yarãre a'tîro niîgɨsa': “Mɨsâ yã'âro weé'kere akobohóse sẽrikã́, mɨsâre akobohógɨsami. A'tîro weégɨ, mɨsâ pekâ me'epɨ wa'â boo'kãrãre yɨ'rɨógɨsami”, niîgɨsa'. 78Õ'âkɨ̃hɨ marî wiôgɨ marîre ma'í pahá yã'a tĩhagɨ, kɨ̃ɨ̂ makɨ́ marîre yɨ'rɨoákɨhɨre o'ôo'gɨsami. 79Kɨ̃ɨ̂ na'î tĩ'aropɨ niirã́re sĩ'óo'ro weeró noho marî kɨ̃ɨ̂re masîtirã, pekâ me'epɨ wa'â boo'kãrãre kɨ̃ɨ̂re masikã́ weegɨ́sami. Tohô weé marî yã'âro weé'kere akobohógɨ, marîre kɨ̃ɨ̂ me'ra ãyuró niisétikã weegɨ́sami, niîkɨ niîwĩ Zacaria. 80Wi'magɨ́ bɨkɨâ, siâpe me'ra Õ'âkɨ̃hɨre nemoró ẽho peó wã'kakɨ niîwĩ. Yukɨ́ mariró, masá marirópɨ niî baha ke'atikɨ niîwĩ. Teê Israel kurakãharãre bu'ê nɨ'kaka teropɨ toopɨ́ niî tɨokɨ niîwĩ.

will be added

X\