JOÃO 7

1Jesu masaré bu'êka be'ro Galiléiapɨ ĩ'yâ kusiawĩ. Kɨ̃ɨ̂ Judeu masa wẽherí niîgɨ, Judéia di'tapɨre wa'â sĩ'ritiwĩ. 2Tiîtare Judeu masa yẽkɨ sɨmɨá wi'sêriakã naâ weé'kere wãkû siru tuurãtirã weewã́. Tohô weérã tií bosê nɨmɨ niiátoho dɨporoakã Jesu akabihírã kɨ̃ɨ̂re niîwã: 3—A'topɨ́re tohâ ke'atikã'ya. Mɨ'ɨ̂ bu'esére siru tuúrã tiro Judéiapɨ toháagɨsa'. Toopɨ́ naâpɨre weé ĩ'yogɨ wa'âya. 4Masá mɨ'ɨ̂re masî dutigɨ, naâ ĩ'yâtiropɨ weé ĩ'yotikã'ya. Mɨ'ɨ̂ teeré weé ĩ'yogɨ, niî pe'tirã ĩ'yóropɨ weé ĩ'yogɨ wa'âya, niîwã. 5Kɨ̃ɨ̂ akabihírãpɨta kɨ̃ɨ̂re ẽho peótiwã. 6Jesu naâre niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ no'ó ɨaró wa'â masitisa'. Yɨ'ɨ̂ pakɨ yɨ'ɨ̂re kũû'ke ehá wee' yuhûpɨ. Mɨsâ pũrikãre wió wee'; no'ó ɨaró wa'â masi'. 7A'ti ɨmɨ́kohokãharã yã'âro weerã́ mɨsâre ĩ'yâ tu'titima. Naâ yã'âro niiséti'kere werekã́, yɨ'ɨ̂re ĩ'yâ tu'tima. 8Mɨsâ bosê nɨmɨre ĩ'yârã wa'âya. Yɨ'ɨ̂ pakɨ yɨ'ɨ̂re kũû'karo ehá wee'. Tohô weégɨ ni'kâroakã maa yɨ'ɨ̂a' wa'á wee', niîwĩ Jesu. 9Tohô niîka be'ro Galiléiapɨta tohákã'wĩ. 10Kɨ̃ɨ̂ akabihírã Jerusalẽ́pɨ bosê nɨmɨ ĩ'yârã wa'âwã. Be'ropɨ́ Jesu kẽ'ra kɨ̃ɨ̂ akabihírãre siru tuú wã'kawĩ. Toopɨ́re neê etâgɨ, masâ ĩ'yotiwĩ. Kɨ̃ɨ̂re masikã́ ɨatíwĩ. 11Tií bosê nɨmɨ niikã́, Judeu masa wiôrã Jesuré a'mârã, “Sõ'ó niîkɨ waro no'opɨ́ niîsari?” niîkãrã niîwã. 12Jesuré pãharã́ masá a'tîro niîkãrã niîwã. Ãpêrã “Ãyugɨ́ niîmi”, niîkãrã niîwã. Ãpêrã pe'e “Niîtimi, masaré niî soogɨ yã'agɨ́ niîmi”, niîkãrã niîwã. 13Judeu masa wiôrãre uîrã, niî pe'tirã tɨ'óropɨ Jesu yeékãhasere uúkũtiwã. 14Jerusalẽ́pɨ bosê nɨmɨ dekôtiri kura Jesu Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ sãhá, masaré bu'êwĩ. 15Kɨ̃ɨ̂ bu'esére tɨ'órã, Judeu masa wiôrã tɨ'o mariáwã. —Ã'rí bu'êtimigɨ, de'ró weégɨ toô kã'ro masîti? niîwã. 16Jesu naâre niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ bu'esé, yee mehéta niî'. Yɨ'ɨ̂ pakɨ, yɨ'ɨ̂re o'ôo'kɨ yee niî'. 17No'ó Õ'âkɨ̃hɨ ɨaró weé sĩ'rigɨ noho yɨ'ɨ̂ uúkũsere “Diakɨ̃hɨ́ta niî'”, niî masîgɨsami. “Õ'âkɨ̃hɨ dutiró bu'êmi. Kɨ̃ɨ̂ ɨaró bu'êtimi”, niîgɨsami. 18Ni'kɨ́ kɨ̃ɨ̂ ɨaró uúkũ ma'agɨ “Kɨ̃ɨ̂ ãyuró uúkũ me'rimi” niikã́ tɨ'ó sĩ'risami. Ãpí Õ'âkɨ̃hɨ ɨaró weregɨ́ pe'e masá “Õ'âkɨ̃hɨre ãyú yɨ'rɨami” niikã́ ɨasamí. Kɨ̃ɨ̂ pũrikã niî sooti, diakɨ̃hɨ́ uúkũsami. 19Mɨsâre Õ'âkɨ̃hɨ dutî'kere Moisé o'ôkɨ niîwĩ. Tohô weemíkã, mɨsâ neê ni'kɨ́ teé dutisére weé wee'. De'ró weérã mɨsâ yɨ'ɨ̂re wẽhé sĩ'riti? niî sẽrí yã'awĩ. 20Masá kɨ̃ɨ̂re niîwã: —Noá mɨ'ɨ̂re wẽhé sĩ'riti? Mɨ'ɨ̂ wãtî sãháa no'o'kɨ niísa'. 21Jesu naâre niîwĩ: —Sihâ masitigɨre saurú niikã́ yɨ'rɨókã ĩ'yâ ɨkɨá tĩharã, yɨ'ɨ̂re wẽhé sĩ'ri'. 22De'ró weérã mɨsâ ɨkɨáti? Moisé mɨsâre a'tîro dutîkɨ niîwĩ: “Mɨsâ põ'ra ɨmɨaré ni'kâ semana bahuáka be'ro naâ õ'rekɨhɨ́ yapa kaserore yehê kõ'aya”, niîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ tohô dutiátoho dɨporo mɨsâ yẽkɨ sɨmɨá maatá tohô wee mɨháti tohakãrã niîwã. Apé tero naâ saurú niikã́ bahuá boosama. Naâ bahuáka be'ro ni'kâ semana keoró saurúta niî boosa' taha. 23Mɨsâ Moisé dutî'kere keoró weé sĩ'rirã, saurú niîmikã, naâ õ'rekɨhɨ́ yapa kaserore yehê kõ'asa'. Tohô weemírã, yɨ'ɨ̂ saurú niikã́ ni'kɨré yɨ'rɨókã ĩ'yârã, yɨ'ɨ̂ me'ra tɨ'sá weeti? 24Bu'îkãhase bahû yoaropɨkãhase di'akɨ̃re ĩ'yâ besetikã'ya. Keoró ĩ'yâ toharãpɨ beseyá, niîwĩ Jesu. 25Jesu masaré bu'erí kura ãpêrã Jerusalẽ́kãharã niîwã: —Ã'ritá niîti naâ wẽhé sĩ'ri wapagɨ? 26Kɨ̃ɨ̂ niî pe'tirã ĩ'yóropɨ bu'êgɨ weemí. Naâ kɨ̃ɨ̂re neê mehêkã niîtiama. Apé tero weérã wiôrã ã'rí Õ'âkɨ̃hɨ makɨ kɨ̃ɨ̂ besé'kɨ niîmi niisére ẽho peósari? 27Ã'rí Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨ niîtisami. Kɨ̃ɨ yaá makare marî masî'. Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨ niikã́ pũrikãre, marî kɨ̃ɨ̂ a'tî'karopɨre masîti booapã, niîwã. 28Jesu kɨ̃ɨ̂ bu'erí kura naâ tohô niî uúkũkã tɨ'ógɨ, tutuaró naâre niîwĩ: —Mɨsâ yɨ'ɨ̂re masî', niîmi baa. Tohô niikã́ yɨ'ɨ̂ a'tî'karopɨre masísa'. Yɨ'ɨ̂ ɨaró me'ra a'tîtiwɨ. Yɨ'ɨ̂re o'ôo'kɨ diakɨ̃hɨ́ weegɨ́ niîmi. Mɨsâ kɨ̃ɨ̂re masí wee'. 29Yɨ'ɨ̂ kɨ̃ɨ̂ tiropɨ niî'kɨ niî'. Tohô weégɨ kɨ̃ɨ̂re masî', niîwĩ Jesu. 30Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'órã, kɨ̃ɨ̂re bu'îri da'rerí wi'ipɨ miáa sĩ'rimiwã. Õ'âkɨ̃hɨ kũû'ke ehâti yuukã, kɨ̃ɨ̂re miáatiwã. 31Masá pãharã́ kɨ̃ɨ̂re ẽho peówã. A'tîro niîwã: —Too pũríkãre Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨ Cristo a'tîgɨ, ã'rí weé ĩ'yo'ke nemoró weegɨ́sari? niîwã. 32Fariseu masa “Ã'rí Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨ niîmi” niisére tɨ'ókãrã niîwã. Tohô weérã sacerdotea wiôrã me'ra Õ'âkɨ̃hɨ wi'i ko'terã́ surárare Jesuré yẽ'ê dutirã o'ôo'kãrã niîwã. 33Jesu pe'e masaré a'tîro niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ mɨsâ me'ra yoâtikã niîgɨsa'. Be'ró yɨ'ɨ̂re o'ôo'kɨ tiropɨ wa'âgɨti. 34Yɨ'ɨ̂re a'mâ siru tuurã, mɨsâ bokasomé. Yɨ'ɨ̂ wa'arópɨre wa'â masisome. 35Judeu masa wiôrã a'mêri sẽrí yã'awã: —Ã'rí yɨ'ɨ̂re bokasomé niîgɨ, no'opɨ́ wa'âgɨsari? Kɨ̃ɨ̂ Judeu masa grego masa tiropɨ wa'âstea'kãrãre bu'ê sihagɨ wa'âgɨsari? Grego masa kẽ'rare bu'êgɨsari? 36Kɨ̃ɨ̂ tohô niî'ke de'ró niî sĩ'riro weeápari? niî a'mêri sẽrí yã'awã. 37Jesu bosê nɨmɨ naâ wee tɨóri nɨmɨre wã'kâ nɨ'ka, tutuaró me'ra niîwĩ: —Ako wɨórã, yɨ'ɨ̂ tiropɨ a'tî, sĩ'rírã a'tiá. 38Tohô weérã yɨ'ɨ̂re ẽho peókã, mɨsa yeé ehêri põ'raripɨ diâ akó a'mâ bɨro nu'kuro weeró noho niîrosa'. Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũripɨ niî'karo nohota niîrosa', niîwĩ Jesu. 39Kɨ̃ɨ̂ akó a'mâ bɨro nu'kusere uúkũgɨ, Espírito Santore uúkũgɨ weewĩ́. Kɨ̃ɨ́ta Jesuré ẽho peórãpɨre sãháakɨhɨ niîgɨsami niîgɨ, tohô niîwĩ. Tiîtare Espírito Santo kɨ̃ɨ̂ a'tiátoho dɨporo niîwɨ. Jesu kɨ̃ɨ̂ wẽrî masa mɨháti yuukã, Espírito Santo a'tîtiwĩ yuhûpɨ. 40Ãpêrã Jesu uúkũ'kere tɨ'órã, a'tîro niîwã: —Diakɨ̃hɨ́ta niî'. Ã'rí “Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tagɨ a'tiákɨhɨ niiápɨ'” naâ niî'kɨta niîmi. 41Ãpêrã a'tîro niîwã: —Ã'rí Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨ Cristo niîmi, niîwã. Ãpêrã pe'e “Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨ de'ró Galiléiakɨ̃hɨ niî boosabe. 42Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũripɨ a'tîro niîwɨ: ‘Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨ Davi weeró noho Belẽ́kɨ̃hɨ niîgɨsami. Kɨ̃ɨ̂ paramí niî turiagɨpɨ niîgɨsami’, niî ohâ no'owɨ”, niîwã. 43Jesuré masá ni'kâro noho wãkûtiwã. Tohô weérã dɨka watía wa'âwã. 44Ãpêrã kɨ̃ɨ̂re bu'îri da'rerí wi'ipɨ miáa sĩ'riwã. Tohô weé sĩ'rimirã, weetíwã. 45Õ'âkɨ̃hɨ wi'i ko'terã́ surára Jesuré yẽ'ê dutirã o'ôo' no'o'kãrã a'tîro weewã́. Naâ o'ôo'kãrã tiro fariseu masa, tohô niikã́ sacerdotea wiôrã tiropɨ mahâmi tohawã. Toopɨ́ naâ etakã́, wiôrã naâre sẽrí yã'akãrã niîwã: —De'ró weérã Jesuré yẽ'ê miítitiati? niîkãrã niîwã. 46Surára naâre yɨ'tíkãrã niîwã: —Neê ni'kɨ́ kɨ̃ɨ̂ weeró noho uúkũkã, tɨ'otírã niîkãti. 47Fariseu masa naâre niîkãrã niîwã: —Mɨsá kẽ'ra kɨ̃ɨ̂ bu'ê'kere tɨ'órã, ẽho peoáti? Niî soo no'oati? 48Ãyuró tɨ'o masíya. Neê ni'kɨ́ wiôgɨ, neê ni'kɨ́ fariseu masɨ kɨ̃ɨ̂re ẽho peótima. 49Sõhá pãharã́ kɨ̃ɨ̂ weresére ẽho peórã, Õ'âkɨ̃hɨ Moisére dutisé kũû'kere masîti butia'ma. Õ'âkɨ̃hɨ naâre bu'îri da'rêgɨsami, niîkãrã niîwã surárare. 50Nicodemo yamîpɨ Jesuré ĩ'yâgɨ ehâ'kɨ fariseu masɨ niîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ me'rakãharã wiôrãre a'tîro niîkɨ niîwĩ: 51—Marîre dutisé a'tîro niî': “Ni'kɨ́ kɨ̃ɨ̂ yã'âro weé'kere ĩ'yâ toharãpɨ, bu'îri da'reró ɨá'”, niî', niîkɨ niîwĩ. 52Naâ kɨ̃ɨ̂re niîwã: —Mɨ'ɨ́ kẽ'ra Galiléiakɨ̃hɨ niîti? Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũripɨ bu'êya. Neê ni'kɨ́ Õ'âkɨ̃hɨ yee kitire werê mɨ'tagɨ Galiléiakɨ̃hɨ niîtimi, niîkãrã niîwã. 53Niî pe'tirã masá Jerusalẽ́pɨ bosê nɨmɨ ehâ'kãrã naa yeé wi'seripɨ dahâ tohawã.

will be added

X\