JOÃO 6

1Jerusalẽ́pɨ sihâ masitigɨre yɨ'rɨóka be'ro Jesu Galiléiapɨ dahâ tohawĩ taha. Toopɨ́ niîgɨ, Galiléiakãha ditara apé pã'repɨ pẽ'âwĩ. Tii ditárata Tiberíade wamêtiwɨ. 2Masá kɨ̃ɨ̂ weé ĩ'yose me'ra do'âtirãre yɨ'rɨókã ĩ'yârã, pãharã́ siru tuúwã. 3Ɨ̃̃sâ apé pã'repɨ pẽ'atárã, ɨ̃rɨgɨ́pɨ mɨhâa, duhîwɨ. 4Tiîtare Judeu masa bosê nɨmɨ wa'aátoho Páscoa kã'roákã dɨ'sawɨ́. 5Jesu pãharã́ masá kɨ̃ɨ̂re siru tuúkã ĩ'yâgɨ, Filipere niîwĩ: —No'opɨ́ marî ã'rá pãharã́re ekaátehere ba'asé duúrã wa'ârãsari? 6Filipere de'ró yɨ'tigɨ́sari? niîgɨ, tohô sẽrí yã'awĩ. Jesu pe'e kɨ̃ɨ̂ weeátehere masî yuu tohakɨ niîwĩ. 7Filipe kɨ̃ɨ̂re yɨ'tiwĩ́: —Oito muhipũri da'rasé wapa naâre marî pãú duu ekákã, neê ba'â bokatisama. 8Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, ɨ̃sâ me'rakɨ̃hɨ André, Simão Pedro akabihí Jesuré niîwĩ: 9—A'toré ni'kɨ́ wi'magɨ́ niîmi. Kɨ̃ɨ̂ ni'kâmukãse pãú cevada me'ra weé'kepare kɨomí. Tohô niikã́ wa'î pɨárã kɨomí. A'té ba'asé ã'rá pãharã́re neê se'sâsome, niîwĩ. 10Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Jesu niîwĩ: —Naâ niî pe'tirãre duhî dutiya. Naâ duhiró ãyuró taâtiwɨ. Tohô weérã niî pe'tirã duhîwã. Ni'kâmukãsetiri mil ɨmɨá niîwã. 11Be'ró Jesu pãuré miî, Õ'âkɨ̃hɨre “Ãyú'” niîwĩ. Tu'â eha nɨ'ko, ɨ̃sâre o'ôwĩ. Be'ró ɨ̃sâ masá niî pe'tirãre etiwɨ́. Meharóta wa'î me'ra kẽ'rare weewĩ́. Ɨ̃̃sâ naâ ba'â sĩ'riro ehâ tu'aro naâre etiwɨ́. 12Naâ ba'â yapîka be'ro Jesu ɨ̃sâre niîwĩ: —Naâ ba'â dɨ'ase kõ'orí niîgɨ, teeré see sãáya, niîwĩ. 13Ni'kâmukãsepaga pãú niîmi'ke ɨ̃sâ ba'â dɨ'a'kere see sãákãpɨ maa, doze pi'seri mu'musé pi'seri wihawɨ́. 14Masá Jesu tohô weekã́ ĩ'yârã, kɨ̃ɨ̂re niîwã: —“Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tagɨ a'tiákɨhɨ niiápɨ'” niî'kɨ ã'ritá niî tɨ'sami. 15Naâ kɨ̃ɨ̂re ɨpɨ́tɨ tutuaró me'ra miáa, wiôgɨ sõróo sĩ'rimiwã. Kɨ̃ɨ̂ pe'e naâ tohô weé sĩ'risere ĩ'yâgɨ, kɨ̃ɨ̂ se'saro niî sĩ'rigɨ ɨ̃rɨgɨ́pɨ mɨhâa wa'âwĩ. 16Be'ró na'î ke'a wã'katiri kura ɨ̃sâ ditârapɨ bu'áawɨ. 17Bu'atá, Cafarnaupɨ wa'ârã yukɨ̂sɨpɨ mɨhâ sãha, tii ditárare pẽ'â nɨ'kawɨ. Na'îka be'ropɨ niîwɨ. Jesu tiîtare bahutíwĩ yuhûpɨ. 18Ɨ̃̃sâ pẽ'arí kura wĩ'ró ɨpɨ́tɨ wẽê tuu wã'katiwɨ. Tohô wa'akã́, pã'kôri pakasé wã'kawɨ́. 19Ɨ̃̃sâ yoaró ni'kâmukãse quilômetro wa'âka be'ro Jesu ɨ̃sâ tiropɨ a'tîgɨ, akó bu'ipɨ sihâ wã'katiwĩ. Kɨ̃ɨ̂re ĩ'yârã, ɨpɨ́tɨ ɨkɨáwɨ. 20Kɨ̃ɨ̂ ɨ̃sâre niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ niî'. Uîtikã'ya, niîwĩ. 21Ɨ̃̃sâ kɨ̃ɨ̂re mɨhâ sãha dutiwɨ. Kɨ̃ɨ̂ sãháaka be'ro ɨ̃sâ wa'aró apé pã'repɨ maatá ehâ bakeo'wɨ. 22Ape nɨmɨ́ masá apé pã'repɨ tohá'kãrã niî tɨopɨhɨ me'ra ɨ̃sâ pẽ'â'kere masîkãrã niîwã. Tohô niikã́ “Jesu kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ me'ra wa'âtiami”, niîkãrã niîwã. 23Naâ tohô niî kũyari kura apêye yukɨ̂sɨpawɨ etâkaro niîwɨ. Jesu kɨ̃ɨ̂ pakɨré “Ãyú'” niîka be'ro teepawɨ́ ɨ̃sâ ba'â'karopɨ etâkaro niîwɨ. Teé Tiberíadekãhasepawɨ niîkaro niîwɨ. 24Be'ró masá apé pã'repɨ tohá'karã Jesu, kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ marikã́ ĩ'yârã, a'tîro weékãrã niîwã. Teé yukɨ̂sɨpawɨpɨ mɨhâ sãha, Cafarnaupɨ Jesuré a'mârã a'tîkãrã niîwã. 25Naâ tií pã'repɨ pẽ'ahárã, Jesuré boka ehárã, kɨ̃ɨ̂re sẽrí yã'awã: —Wiôgɨ, de'ró niikã́ mɨ'ɨ̂ pẽ'ahaáti a'topɨ́re? 26Jesu naâre yɨ'tiwĩ́: —Diakɨ̃hɨ́ta mɨsâre niîgɨti. Mɨsâ pãú ba'â yapî'kãrã niî yuurã yɨ'ɨ̂re a'mâ'. Yɨ'ɨ̂ tutuaró me'ra weé'ke pe'ere de'ró niîro weeáti? niî tɨ'o masítisa'. 27Mɨsâ ba'asé di'akɨ̃re wapá ta'a sĩ'rirã, da'ratíkã'ya. Teé maatá pe'tisé niî'. Apêye ba'asére a'mâya. Teé katî nu'kuse o'osé niî'. Teeréta yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨ mɨsâre o'ôgɨsa'. Õ'âkɨ̃hɨ yɨ'ɨ̂ pakɨ yɨ'ɨ̂re kɨ̃ɨ̂ o'ôo'kɨ niisére mɨsâre ĩ'yó tohawĩ. 28Naâ kɨ̃ɨ̂re sẽrí yã'awã: —De'ró weerã́sari ɨ̃sâ Õ'âkɨ̃hɨ wee dutí'kere ãyuró wee yapá da'reo sĩ'rirã? 29Jesu naâre yɨ'tiwĩ́: —Õ'âkɨ̃hɨ mɨsâre wee dutí'ke a'tîro niî'. Yɨ'ɨ̂re kɨ̃ɨ̂ o'ôo'kɨre ẽho peó dutimi. 30Naâ kɨ̃ɨ̂re sẽrí yã'awã: —Yẽ'e nohó me'ra ĩ'yogɨ́sari ɨ̃sâ mɨ'ɨ̂re ẽho peókã? De'ró bahusé weegɨ́sari? 31Marî yẽkɨ sɨmɨá maná wamêtisere ba'âkãrã niîwã. Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũripɨ niîro nohota teé ba'asé ɨ'mɨ̂sekãhasere kɨ̃ɨ̂ o'ô'ke niîkaro niîwɨ, niîwã Jesuré. 32Kɨ̃ɨ̂ naâre yɨ'tiwĩ́: —Diakɨ̃hɨ́ta mɨsâre niîgɨti. Moisé ɨ'mɨ̂sekãhase ba'asére o'ôtikɨ niîwĩ naâre. Yɨ'ɨ̂ pakɨ pe'e o'ôkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ́ta masaré ba'asé ɨ'mɨ̂sekãhase, diakɨ̃hɨ́kãhasere o'ômi. 33Ba'asé ɨ'mɨ̂sekãhase ɨ'mɨ̂sepɨ diháti'ke niî'. Masaré katî nu'kukã weé'. 34Naâ kɨ̃ɨ̂re niîwã: —Wiôgɨ, teé ba'asére ɨ̃sâre o'ô nu'kukã'ya. 35Jesu naâre niîwĩ: —Yɨ'ɨ́ta ba'asé ɨ'mɨ̂sekãhase niî'. Katî nu'kukã weé'. Yɨ'ɨ̂re ẽho peó siru tuúgɨ neê ɨhá boâsome. Neê ako wɨósome. A'tîro niî'. Ba'â yapîgɨ ɨhá boâtimi. Sĩ'rí yapîgɨ ako wɨótimi. A'té weeró noho yɨ'ɨ̂re ẽho peórã yapîrã weeró noho ãyuró tɨ'ó yã'a nu'kurãsama. 36Yɨ'ɨ̂ too dɨpóro niî'karo nohota yɨ'ɨ̂re ĩ'yâmirã, mɨsâ ẽho peó wee'. 37Niî pe'tirã yɨ'ɨ̂ pakɨ o'ô'kãrã yɨ'ɨ̂re ẽho peósama. Yɨ'ɨ̂re naâ ẽho peókã, naâre yẽ'êtikã weesomé. 38Ɨ'mɨ̂sepɨ niî'kɨ yɨ'ɨ̂ ɨaró weégɨ a'tîtiwɨ. Yɨ'ɨ̂re o'ôo'kɨ dutiró pe'ere weégɨ a'tîwɨ. 39Kɨ̃ɨ̂ a'tîro ɨamí. Kɨ̃ɨ̂ yɨ'ɨ̂re o'ô'kãrãre bahuriókã ɨatími. Naâ pekâ me'epɨ wa'akã́ ɨatími. Be'ropɨ́ a'ti ɨmɨ́koho pe'tikã́, yɨ'ɨ̂ naâre masokã́ ɨasamí. 40Yɨ'ɨ̂re o'ôo'kɨ a'tîro weekã́ ɨamí. “Niî pe'tirã yɨ'ɨ̂re ẽho peórã katî nu'kukã'rãsama”, niîmi. Yɨ'ɨ̂ a'ti ɨmɨ́koho pe'tikã́, naâre masogɨ́sa', niîwĩ Jesu. 41Jesu “Yɨ'ɨ̂ ɨ'mɨ̂sepɨ diháti'kɨ ba'asé weeró noho niigɨ́ niî'” niikã́ tɨ'órã, Judeu masa wiôrã kɨ̃ɨ̂ me'ra uâ wa'âwã. 42A'tîro niîwã: —Ã'rí tohô uúkũgɨ, Jesu José makɨ́ meheta niîti? Kɨ̃ɨ̂ pakɨ́, kɨ̃ɨ̂ pakoré marî masî'. De'ró weégɨ kɨ̃ɨ̂ “Ɨ'mɨ̂sepɨ niî'kɨ dihátiwɨ”, niîti? 43Naâ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Jesu niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂re uukahátikã'ya. 44Neê ni'kɨ́ naâ ɨaró yɨ'ɨ̂re siru tuú masitisama. Yɨ'ɨ̂re o'ôo'kɨ yɨ'ɨ̂ pakɨ naâ yɨ'ɨ̂re ẽho peókã ɨa sãámi. Kɨ̃ɨ̂ ɨa sãá'kãrã di'akɨ̃ siru tuú masisama. Yɨ'ɨ̂re siru tuúrãre a'ti ɨmɨ́koho pe'tikã́, masogɨ́sa'. 45Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tarã a'tîro ohâkãrã niîwã: “Õ'âkɨ̃hɨ niî pe'tirãre bu'êgɨsami.” Tohô weérã niî pe'tirã yɨ'ɨ̂ pakɨ weresére tɨ'ó ẽho peórã yɨ'ɨ̂re siru tuúrãsama. 46Neê ni'kɨ́ masɨ́ Õ'âkɨ̃hɨ yɨ'ɨ̂ pakɨre ĩ'yâtimi. Yɨ'ɨ̂ kɨ̃ɨ̂ me'ra niî'kɨ di'akɨ̃ ĩ'yâwɨ. 47Diakɨ̃hɨ́ta mɨsâre niîgɨti. Yɨ'ɨ̂re ẽho peógɨ katî nu'kugɨsami. 48Yɨ'ɨ̂ ɨ'mɨ̂sekãhase ba'asé niî'. Katî nu'kusere o'ô'. 49Mɨsâ yẽkɨ sɨmɨá yukɨ́ mariró, masá marirópɨ manáre ba'âkãrã niîwã. Teeré ba'â'kãrã niîmirã, wẽrîa wa'âkãrã niîwã. 50Yɨ'ɨ̂ pe'e ba'asé ɨ'mɨ̂sekãhase pe'ere uúkũ'. Teeré ba'ârã, katî nu'kukã'rãsama. 51Teé ba'asé ɨ'mɨ̂sepɨ diháti'kɨ yɨ'ɨ́ta niî'. Teeré ba'ârã, katî nu'kukã'rãsama. Yɨ'ɨ̂ ba'asé o'osé yɨ'ɨ̂ ɨpɨ́ niî'. Yɨ'ɨ̂ ɨpɨré a'ti ɨmɨ́kohokãharãre katî nu'ku dutigɨ o'ôgɨti, niîwĩ Jesu. 52Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'órã, Judeu masa wiôrã a'mêri uúkũwã: —De'ró weé marîre ã'rí kɨ̃ɨ̂ ɨpɨré ba'â duti boosari? 53Jesu naâre niîwĩ: —Diakɨ̃hɨ́ta mɨsâre niîgɨti. Mɨsâ yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨ yeé ɨpɨré ba'âtirã, yeé diîre sĩ'ritírã, katî nu'kusome. 54Yɨ'ɨ̂ ɨpɨré ba'arã́, yeé diîre sĩ'rirã́ pe'e katî nu'kukã'rãsama. Naâ wẽrîka be'ro a'ti ɨmɨ́koho pe'tikã́, naâre masogɨ́sa'. 55Yeé ɨpɨ́ ba'asé waro niî'. Yeé diî sĩ'risé waro niî'. 56Yeé ɨpɨré ba'agɨ́, yeé diîre sĩ'rigɨ́ yɨ'ɨ̂ me'ra niîmi. Yɨ'ɨ́ kẽ'ra kɨ̃ɨ̂ me'ra niî'. 57Yɨ'ɨ̂ pakɨ katî nu'kugɨ yɨ'ɨ̂re o'ôo'wĩ. Yɨ'ɨ̂ kɨ̃ɨ̂ me'ra katî'. Tohô weégɨ yɨ'ɨ̂ ɨpɨ́ ba'agɨ́re katî nu'kukã weegɨ́ti. 58Yɨ'ɨ̂ ɨ'mɨ̂sepɨkãhase ba'asé diháti'kere uúkũ'. A'té ba'asé maná mɨsâ yẽkɨ sɨmɨá ba'â'ke weeró noho nií wee'. Naâ teeré ba'âmirã, wẽrîa wa'âkãrã niîwã. Yeé ɨpɨré ba'arã́ pũrikã katî nu'kukã'rãsama, niîwĩ Jesu. 59Jesu naâre a'teré Cafarnaupɨ Judeu masa nererí wi'ipɨ bu'êwĩ. 60Jesuré siru tuúrã kɨ̃ɨ̂ bu'esére tɨ'órã, a'tîro niîwã: —Kɨ̃ɨ̂ weresé diâsa yɨ'rɨa'. Noá teeré tɨ'o masí boosari? 61Tohô uúkũsere tɨ'ógɨ, Jesu naâre niîwĩ: —Mɨsâ yɨ'ɨ̂ tohô uúkũsere tɨ'sâtisari? 62De'ró wa'â boosari yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨ opâturi too dɨpóro yɨ'ɨ̂ niî'karopɨ mɨhâakã taha? Mɨsâ teeré ĩ'yârã, de'ró tɨ'ó yã'a boosari? 63Espírito Santo katisére o'ômi. Marî ɨpɨ́ marîre katisé o'ó wee'. Yɨ'ɨ̂ ba'asé, sĩ'risére uúkũgɨ, po'peápɨ ehêri põ'rakãhasere uúkũgɨ weé'. Yɨ'ɨ̂ uúkũsere ẽho peórã katî nu'kukã'rãsama. 64Ãpêrã mɨsâ tiropɨre yɨ'ɨ̂ werêmikã, yɨ'ɨ̂re ẽho peótima yuhûpɨ, niîwĩ Jesu. Jesu kɨ̃ɨ̂re ẽho peótiahãre neê waropɨta masî tohakɨ niîwĩ. Tohô niikã́ kɨ̃ɨ̂re ãpêrãre wẽhe dutígɨ o'oákɨhɨ kẽ'rare masî tohawĩ. 65Jesu masaré niîwĩ: —Tohô weégɨ yɨ'ɨ̂ mɨsâre mehêpɨ niî'karo nohota neê ni'kɨ́ kɨ̃ɨ̂ ɨaró yɨ'ɨ̂re siru tuú masitisami. Yɨ'ɨ̂ pakɨ o'ô no'orã di'akɨ̃ siru tuú masisama, niîwĩ Jesu. 66Tiîta pãharã́ kɨ̃ɨ̂re siru tuúmi'kãrã siru tuú du'ukã'wã. 67Naâ tohô weekã́ ĩ'yâgɨ, Jesu ɨ̃sâ kɨ̃ɨ̂ bu'erã́re sẽrí yã'awĩ: —Mɨsá kẽ'ra wa'â sĩ'risari? 68Simão Pedro kɨ̃ɨ̂re yɨ'tiwĩ́: —Wiôgɨ, ɨ̃sâ noá pe'ere siru tuú boosari? Mɨ'ɨ̂ uúkũse katî nu'kusere o'ô'. 69Ɨ̃̃sâ mɨ'ɨ̂re ẽho peó toha'. Ɨ̃̃sâ masî', mɨ'ɨ̂ ãyugɨ́ Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨta niî'. 70Jesu ɨ̃sâre niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ mɨsâ dozere besewɨ́. Yɨ'ɨ̂ tohô weéka be'ro niîmikã, ni'kɨ́ mɨsâ me'rakɨ̃hɨ wãti yagɨ́ niîmi. 71Jesu tohô niîgɨ, Juda Iscariotere, Simão makɨre niîgɨ weewĩ́. Juda ɨ̃sâ me'rakɨ̃hɨ niîmiwĩ. Tohô niîmigɨ, be'ropɨ́re Jesuré ĩ'yâ tu'tirãpɨre o'ôwĩ.

will be added

X\