JOÃO 4

1- 3Pãharã́ masá Jesuré siru tuúwã. João wamê yeegɨ yɨ'rɨóro ɨ̃sâ Jesu bu'erã́ pe'e masaré wamê yeewɨ. Jesu kɨ̃ɨ̂ basi naâre wamê yeetiwĩ. A'té, pãharã́ masá siru tuúse, wamê yeese kitire fariseu masa tɨ'ókãrã niîwã. Tee kitíre tɨ'oápã niîgɨ, Jesu Judéiapɨ niî'kɨ Galiléiapɨ wa'âwĩ. 4Toopɨ́ wa'âgɨ, kɨ̃ɨ̂ Samaria di'tapɨ yɨ'rɨ́ wã'kawĩ. 5Tií di'tapɨre Sicar wamêtiri makapɨ etâwĩ. Tii maká pɨ'to dɨporókɨ̃hɨ Jacó kɨ̃ɨ̂ makɨ́ Joseré o'ôka di'ta niîwɨ. 6Toopɨ́ akó waarí pee Jacó kɨ̃ɨ̂ weéka pee niîwɨ. Jesu toó yɨ'rɨágɨ, kari butiá wa'âwĩ. Tohô weégɨ daharí tero niikã́ tii peé sumútohopɨ soógɨ ehâ nuhawĩ. 7- 8Kɨ̃ɨ̂ toopɨ́ duhirí kura ɨ̃sâ ba'asé duúrã wa'ârã makâpɨ pi'áawɨ. Ɨ̃̃sâ toopɨ́ niirí kura ni'kó numiô Samariakõho tii peépɨre akó waágo etâko niîwõ. Jesu koôre niîkɨ niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂re akó tĩâya. 9Koô kɨ̃ɨ̂re yɨ'tíko niîwõ: —De'ró weégɨ mɨ'ɨ̂ Judeu masɨ niîmigɨ, yɨ'ɨ̂ Samariakõhore akó sẽrití? niîko niîwõ. Tiîtapɨre Judeu masa Samaria di'takãharã me'ra neê a'mé sɨ'atikũkãrã niîwã. Teé bu'iri kɨ̃ɨ̂re tohô niîko niîwõ. 10Jesu niîkɨ niîwĩ: —Mɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ masaré o'osére masîtisa'. Yɨ'ɨ́ kẽ'rare masîtisa'. Mɨ'ɨ̂ masîgo pũrikã, yɨ'ɨ̂re sẽri booápã. Mɨ'ɨ̂ sẽrikã́, yɨ'ɨ̂ pe'e akó katisé o'osére o'ô booapã. 11Koô niî nemoko niîwõ taha: —Yẽ'é me'ra mɨ'ɨ̂ akoré waa mií boosari? A'ti peé ɨ̃'kɨá niî'. No'opɨ́ mɨ'ɨ̂ akó katisé o'osére boka boósari? 12Marî yẽkɨ Jacó a'ti peékãhasere sĩ'ríkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ põ'rá, kɨ̃ɨ yarã́ ekarã́ kẽ'ra sĩ'ríkãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂ marîre a'ti peére kũûkɨ niîwĩ. Mɨ'ɨ̂ pe'e kɨ̃ɨ̂ nemoró niîti? 13Kɨ̃ɨ̂ koôre yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Niî pe'tirã a'ti peékãhase akoré sĩ'rírã, opâturi ako wɨórãsama. 14Yɨ'ɨ̂ o'osé pe'ere sĩ'rírã, neê ako wɨósome. Naâpɨre naa yeé ehêri põ'raripɨ akó a'mâ bɨro nu'kuro weeró noho niîrosa'. Naâ katî nu'kukã'rãsama. 15Koô kɨ̃ɨ̂re niîko niîwõ: —Too pũríkãre yɨ'ɨ̂re teé akoré o'ôya. Mɨ'ɨ̂ yɨ'ɨ̂re o'okã́, yɨ'ɨ̂ ako wɨósome. Tohô niikã́ a'ti peépɨre akó waá sĩ'rigo ĩ'yâ nu'kusome, niîko niîwõ. 16Jesu koôre niîkɨ niîwĩ: —Mɨ'ɨ̂ marapɨre pihîgo wa'âya. 17Koô kɨ̃ɨ̂re yɨ'tíko niîwõ: —Yɨ'ɨ̂ marâpɨ marigó niî'. Jesu koôre niîkɨ niîwĩ: —Mɨ'ɨ̂ “Marapɨ́ moó'” niîgo, diakɨ̃hɨ́ta yɨ'tiápɨ. 18Mɨ'ɨ̂ ni'kâmukãrã ɨmɨá me'ra marâpɨti yã'ako niîmiwɨ. Ni'kâroakã mɨ'ɨ̂ kɨogɨ́ mɨ'ɨ̂ marapɨ diakɨ̃hɨ́ niîtimi. Mɨ'ɨ̂ uúkũse diakɨ̃hɨ́ta niî'. 19Tohô niikã́ tɨ'ógo, Jesuré niîko niîwõ: —Mɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tagɨ niísa'. 20Ɨ̃̃sâ yẽkɨ sɨmɨá Samariakãharã sikɨ́ ɨ̃rɨgɨ́pɨ Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peókãrã niîwã. Mɨsâ Judeu masa pe'e “Jerusalẽ́pɨ Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peóro ɨá'”, niî wãkû', niîko niîwõ. 21Jesu koôre niîkɨ niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ uúkũsere tɨ'oyá. Kã'roákã dɨ'sá' sikɨ́ ɨ̃rɨgɨ́pɨ wa'âtimirã, Jerusalẽ́pɨ wa'âtimirã mɨsâ Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peoátoho. 22Mɨsâ Samariakãharã mɨsâ ẽho peósere ãyuró tɨ'o masítisa'. Ɨ̃̃sâ pũrikã ɨ̃sâ ẽho peósere masî'. A'tîro niî'. Masaré yɨ'rɨoákɨhɨ Judeu masɨ niîgɨsami. 23Ẽho peóri kura etârosa'. Ni'kâroakãre niî toha'. Masá Õ'âkɨ̃hɨre diakɨ̃hɨ́ta ẽho peórã naa yeé ehêri põ'raripɨ ẽho peórãsama. Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂re ẽho peórãre tohô ẽho peókã ɨasamí. 24Õ'âkɨ̃hɨ bahutígɨ niîmi. Kɨ̃ɨ̂re ẽho peórã ehêri põ'raripɨ diakɨ̃hɨ́ta ẽho peóro ɨá'. 25Koô kɨ̃ɨ̂re niîko niîwõ: —Yɨ'ɨ̂ masî'. Messia, Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ besé'kɨ Cristo, a'tîgɨsami. Kɨ̃ɨ̂ a'tîgɨ, marîre niî pe'tisere werêgɨsami, niîko niîwõ. 26Tohô niikã́ tɨ'ógɨ, koôre niî bahurẽ'kɨ niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ mɨ'ɨ̂ me'ra uúkũgɨ Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨta niî'. 27Naâ a'tîro niirí kura ɨ̃sâ ba'asé duúrã ehâ'kãrã Jesu tirópɨre etâwɨ. Ɨ̃̃sâ Jesu numiô me'ra uúkũkã ĩ'yârã, ĩ'yâ maria wa'âkãti. Neê ni'kɨpéta kɨ̃ɨ̂re “Yẽ'e nohóre ɨágo weeáti? ou yẽ'e nohókãhasere uúkũrã weeáti?” niî sẽrí yã'atiwɨ. 28Ɨ̃̃sâ naâ tiropɨ etakã́ ĩ'yâgo, koô akó waatɨhɨ́re toopɨ́ta dɨpókã', makâpɨ wa'â wa'âwõ. Toopɨ́re etâgo, masaré werêko niîwõ: 29—Mɨsá kẽ'ra ĩ'yârã a'tiá. Sõ'ó, ni'kɨ́ ɨmɨ́ niiámi. Kɨ̃ɨ̂ yɨ'ɨ̂ de'ró weé'kere masî pe'okã'mi. Kɨ̃ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨta niîsari baa?, niîko niîwõ. 30Be'ró koô tohô werekã́ tɨ'órã, naâ Jesu tirópɨ ĩ'yârã a'tîkãrã niîwã. 31Naâ a'tirí kura ɨ̃sâ Jesuré ba'asé ekárã weemíwɨ. 32Kɨ̃ɨ̂ ɨ̃sâre niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ ba'asé kɨosére mɨsâ masîtisa'. 33Tohô niikã́ tɨ'órã, ɨ̃sâ kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ “Ãpêrã kɨ̃ɨ̂re ba'asé eká tohapari?” niî a'mêri sẽrí yã'awɨ. 34Jesu ɨ̃sâre niîwĩ: —Õ'âkɨ̃hɨ yɨ'ɨ̂re o'ôo'wĩ. Yɨ'ɨ̂ kɨ̃ɨ̂ ɨaró weégɨ weé'. Kɨ̃ɨ̂ wee dutí'kere weé pe'ogɨ, yɨ'ɨ̂ ba'âgɨ weeró noho tɨ'ó yã'a'. 35Mɨsâ a'tîro niî wãkû': “Ba'pâritise muhipũri dɨ'sá' otesé dɨkâtiatoho.” Yɨ'ɨ̂ pe'e ĩ'yakã́ maa, pupí yãîropɨ weé'. Jesu a'tîro uúkũgɨ, masaré uúkũgɨ weewĩ́. Naâ kɨ̃ɨ̂ uúkũsere ẽho peoátoho kã'ró dɨ'sá' niîgɨ, tohô niîwĩ. 36Otê'kere tɨ̃'rerí masɨ kɨ̃ɨ̂ da'rá'ke wapa wapa yeé no'osami. Ã'rí da'ragɨ́ weeró noho masaré ẽho peókã weegɨ́ kẽ'rare yɨ'ɨ̂ wapa yeégɨsa'. Ẽho peórã, naâ katî nu'kukã'rãsama. Neê waro werê mɨ'ta'kɨ, ãpí werê nemo turia wã'kagɨ naâ weresére ẽho peókã ĩ'yârã, naâ pɨárãpɨta e'katírãsama. 37Masá uúkũ wɨaro noho a'tîro niî': “Ni'kɨ́ neê waro otêsami. Be'ró tee dɨkáre miirí masɨ ãpí niîsami taha.” 38Mɨsâ yɨ'ɨ̂ bu'erã́ teé weeró noho niî'. Ãpêrã Õ'âkɨ̃hɨ yeekãhasere werê mɨ'takãrã niîwã. Ni'kâroakãre yɨ'ɨ̂ mɨsâre naâ werê mɨ'ta'kere werê nemo dutigɨ o'ôo'. Mɨsâ weresé me'ra naâre yarã́ wa'akã́ weerã́sa', niîwĩ Jesu. 39Samariakõho koo yaá makakãharãre a'tîro niîko niîwõ: —Sõ'ó niîkɨ niî pe'tise yɨ'ɨ̂ weé'kere masî pe'okã'mi. Koô tohô niikã́ tɨ'órã, pãharã́ kɨ̃ɨ̂re ẽho peówã. 40Tohô weérã Jesu tirópɨ a'tî, kɨ̃ɨ̂re naâ tiropɨ toha dutíwã. Kɨ̃ɨ̂ naâ tiropɨre pɨá nɨmɨ tohâ ke'awĩ. 41Be'ró Jesu kɨ̃ɨ̂ weresére tɨ'órã, pãharã́ ẽho peó nemowã. 42Be'ró numiôre niîwã: —Ɨ̃̃sâ mɨ'ɨ̂ werê'ke me'ra di'akɨ̃ kɨ̃ɨ̂re ẽho peó wee'. Ɨ̃̃sâ basi kɨ̃ɨ̂ uúkũsere tɨ'oápɨ. Tohô weérã kɨ̃ɨ̂re ẽho peó'. Ɨ̃̃sâ masî'. Diakɨ̃hɨ́ta niiápã. Kɨ̃ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨ a'ti nukúkãkãharã masaré yɨ'rɨógɨ niîmi, niîwã koôre. 43Pɨá nɨmɨ Samariakãharã me'ra niîka be'ro Jesu Galiléia di'tapɨ wa'âwĩ. 44Too dɨpóro a'tîro niîwĩ Jesu: —Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tagɨre kɨ̃ɨ yaá di'takãharã ẽho peótisama. 45Tohô niîmikã, kɨ̃ɨ yaá di'ta Galiléiapɨ etakã́, masá tookãhárã pe'e kɨ̃ɨ̂re ãyuró yẽ'êwã. Naá kẽ'ra Jerusalẽ́pɨ Judeu masa bosê nɨmɨ Páscoa ĩ'yârã ehâkãrã niîwã. Toopɨ́ Jesu kɨ̃ɨ̂ weé ĩ'yo'kere ĩ'yâkãrã niîwã. Tohô weérã kɨ̃ɨ̂re ẽho peówã. 46Jesu Galiléiapɨ ehâgɨ, Canápɨ akó niî'kere kɨ̃ɨ̂ vinho weéka makapɨ opâturi dahâwĩ. Tii makápɨre ni'kɨ́ Galiléia di'ta wiôgɨ dokakɨ̃hɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂, kɨ̃ɨ̂ makɨ́ do'âtigɨre Cafarnaupɨ kɨókɨ niîwĩ. 47Kɨ̃ɨ̂, Jesu Judéiapɨ niî'kɨ Galiléiapɨ etaápɨ' niisé kitire tɨ'ógɨ, Jesu tirópɨ a'tîkɨ niîwĩ. —Yɨ'ɨ̂ makɨre yɨ'rɨógɨ a'tiá. Kɨ̃ɨ̂ wẽrigɨ́pɨ niiámi, niîwĩ. 48Jesu kɨ̃ɨ̂re niîwĩ: —Mɨsâ yɨ'ɨ̂ weé ĩ'yotikã maa, ẽho peó wee'. 49Kɨ̃ɨ̂ do'âtigɨ pakɨ pe'e Jesuré niîwĩ: —Wiôgɨ, pahá yã'aya. Te'á keêro yɨ'ɨ̂ makɨ wẽriátoho dɨporo. 50Jesu kɨ̃ɨ̂re niîwĩ: —Mɨ'ɨ yaá wi'ipɨ toháagɨsa'. Mɨ'ɨ̂ makɨ katîsami, niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ Jesu tohô niisére tɨ'ógɨ, kɨ̃ɨ yaá wi'ipɨ toháa wa'âwĩ. 51Kɨ̃ɨ̂ ehâgɨti weerí kura kɨ̃ɨ̂re da'rá ko'terã ma'âpɨ põo tẽrí, kɨ̃ɨ̂re werêkãrã niîwã: —Mɨ'ɨ̂ makɨ katiámi. 52Naâ werekã́, “De'ró niikã́ kɨ̃ɨ̂ ãyú nɨ'kati?” niî sẽrí yã'akɨ niîwĩ. Naâ “Yamîka' daharí tero be'ro uhá'ke surû no'oami”, niîkãrã niîwã. 53Naâ werekã́, kɨ̃ɨ̂ “Jesu yɨ'ɨ̂re tií horata ‘Mɨ'ɨ̂ makɨ katîsami’, niiámi”, niîkɨ niîwĩ. Tohô weérã niî pe'tirã kɨ̃ɨ̂, kɨ̃ɨ yaá wi'ikãharã Jesuré ẽho peókãrã niîwã. 54Tií di'ta Galiléiapɨre akó niî'kere vinho kɨ̃ɨ̂ dɨka yuúka be'ro wiôgɨ makɨre yɨ'rɨógɨ, Jesu pɨáti kɨ̃ɨ̂ tutuasé me'ra weé ĩ'yogɨ weewĩ́. Judéia di'tapɨ niî'kɨ dahâgɨ, teeré weewĩ́.

will be added

X\