JOÃO 12

1Páscoa bosê nɨmɨ wa'aátoho seis nɨmɨri dɨ'sawɨ́. Tiîtare Jesu Efraĩ́pɨ niî'kɨ Betânia wamêtiri makapɨ wa'âwĩ. Too dɨpóro tii makápɨta Jesu Lázarore masowĩ́. 2Tookãhárã Jesuré bosê nɨmɨ wee peówã. Marta ba'asére etiwṍ. Naâ pãharã́ wa'terore Lázaro kẽ'ra Jesu me'ra ba'â duhiwĩ. 3Ɨ̃̃sâ ba'arí kura Maria pahikahá ɨ'mɨ̂tihikaha nardo wamêtise wapa bɨhɨ́sere posetíkahare Jesu tiró miítiwõ. Miíti, kɨ̃ɨ̂ dɨ'pôkãripɨ piô peowõ. Be'ró koô poâri me'ra tuu koéwõ. Tií wi'i niî pe'tiropɨ ɨ'mɨ̂tihi se'sa wa'âwɨ. 4Koô tohô weekã́ ĩ'yâgɨ, Juda Iscariote ɨ̃sâ me'rakɨ̃hɨ be'ropɨ́ Jesuré ĩ'yâ tu'tirãre o'oákɨhɨ a'tîro niîwĩ: 5—De'ró weégo a'té ɨ'mɨ̂tihisere duâtiati? Teeré duâgo, ni'kâ kɨ'ma da'rasé wapa weeró noho wapá ta'a booapã. Teé niyérure pahasé kɨorãre o'ô booapã, niîwĩ. 6Kɨ̃ɨ̂ pahasé kɨorãre ma'ígɨ meheta, tohô niîwĩ. Yahasé bɨkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ ɨ̃sâ niyérure ko'tegɨ́ niîwĩ. Tii ahúropɨ ɨ̃sâ niyéru sãâ'kere yaha mɨhákũwĩ. 7Jesu kɨ̃ɨ̂re niîwĩ: —Koô ɨaró weeáto. Koô yɨ'ɨ̂re yaátehere wãkûgo, tohô weeámo. 8Mɨsâ pahasé kɨorãre o'ô nu'kukã'rãsa'. Be'ropɨ́ yɨ'ɨ̂ pũrikãre o'ô masisome. Yɨ'ɨ̂ a'tó niî dohakɨhɨ meheta niî', niîwĩ Jesu. 9Pãharã́ Judeu masa Jesu Betâniapɨ niisé kitire tɨ'ókãrã niîwã. Tohô weérã Jesuré, kɨ̃ɨ̂ masó'kɨ Lázaro kẽ'rare ĩ'yârã a'tîkãrã niîwã. 10- 11Lázarore masó'ke bu'iri pãharã́ Judeu masa Jesuré ẽho peówã. Kɨ̃ɨ̂re ẽho peórã, sacerdotea wiôrã dutisé doka niîmi'kãrã dɨka watía wa'âwã. Naâ tohô weesé bu'iri sacerdotea wiôrã Jesuré naâ wẽhé sĩ'riro nohota Lázaro kẽ'rare wẽhé sĩ'riwã. 12Páscoa Judeu masa bosê nɨmɨre ĩ'yârã wa'ârã pãharã́ masá Jerusalẽ́pɨre wa'âkãrã niîwã. Naâ etâka nɨmɨ ape nɨmɨ́ pe'e Jesu wa'aátehe kitire masîkãrã niîwã. 13Tohô weérã pũrî opa keérire dɨtê, kɨ̃ɨ̂re põo tẽrírã a'tîkãrã niîwã. Naâ e'katíse me'ra a'tîro karíkũ wã'katiwã: —Marî wiôgɨ Õ'âkɨ̃hɨ ãyú yɨ'rɨagɨ niîmi. Ã'rí Õ'âkɨ̃hɨ o'ôo'kɨre ãyuró wa'aáto. Kɨ̃ɨ̂ marî Israel kurakãharã wiôgɨ niîmi, niîwã. 14Jesu Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũripɨ niîro nohota jumentore ĩ'yâgɨ, kɨ̃ɨ̂ bu'ipɨ mɨhâ pehawĩ. Zacaria too dɨpórokɨ̃hɨ Õ'âkɨ̃hɨ yee kitire werê mɨ'tagɨ a'tîro ohâkɨ niîwĩ: 15Mɨsâ Jerusalẽ́kãharã, uîtikã'ya. Ĩ'yâya, mɨsâ wiôgɨ jumento bu'ipɨ pesâ wã'katimi, niî ohâkɨ niîwĩ. 16A'té ohâ'kere ɨ̃sâ kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ neê waro “Jesu yeé kiti niísa'”, niîtikãti. Be'ró ɨ'mɨ̂se kɨ̃ɨ̂ mɨhâka be'ropɨ ɨ̃sâ masîwɨ. “Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũripɨ niî'karo nohota kɨ̃ɨ̂re keoró wa'âwɨ”, niîwɨ. 17Jesu Lázarore masógɨ, kɨ̃ɨ̂ pihî wĩrokã ĩ'yâ'kãrã ãpêrãre werê turiakãrã niîwã. 18Tohô weérã kɨ̃ɨ̂ weé ĩ'yo'kere ẽho peórã, Jesuré põo tẽrírã a'tîkãrã niîwã. 19Fariseu masa pe'e tohô weekã́ ĩ'yârã, a'mêri niîkãrã niîwã: —Mɨsâ ĩ'yâti? Niî pe'tirã kɨ̃ɨ̂ me'ra wa'ârã weemá. Marî de'ró wee boósari? niîwã. 20Jerusalẽ́pɨ Páscoa bosê nɨmɨ niikã́, Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peórã nerê'kãrã wa'terore ni'karérã grego masa niîwã. 21Naâ Jesuré ĩ'yâ sĩ'rirã Filipe tiro a'tîwã. Filipe Betsaida Galiléia di'tapɨ niirí makakɨ̃hɨ niîwĩ. Naâ kɨ̃ɨ̂re a'tîro niîwã: —Jesuré ĩ'yâ sĩ'risa'. 22Naâ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Filipe Andrére werêgɨ wa'âwĩ. Be'ró pɨárãpɨ wa'â, Jesuré werêrã wa'âwã. 23Naâ grego masa ĩ'yâ sĩ'risere tɨ'ógɨ, Jesu niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨ wẽrî masa mɨháatoho kã'ró dɨ'sá'. 24Diakɨ̃hɨ́ta mɨsâre niîgɨti. Ni'kɨ́ otesé kapere otêti boosami. Teé otêtikã, meharóta tohása'. Tee peéri otekã́ pũrikãre, di'tâpɨ boâ wa'ása'. Be'ró pĩ'rí, pupí, pehé dɨkâtisa'. Tee peéri weeró noho yɨ'ɨ̂ wẽrîgɨsa'. Yɨ'ɨ̂ wẽrisé me'ra pãharã́ Õ'âkɨ̃hɨ põ'ra wa'ârãsama. 25No'ó a'ti ɨmɨ́kohopɨre kɨ̃ɨ̂ katirí ɨmɨ̂kohore ma'í yɨ'rɨgɨ pekâ me'epɨ bu'îri da'rê bahurió no'ogɨsami. No'ó kɨ̃ɨ̂ katirí ɨmɨ̂kohore ma'itígɨ pe'e ɨ'mɨ̂sepɨ katî nu'kugɨsami. 26Yɨ'ɨ̂ dutisére weé sĩ'rigɨ, yɨ'ɨ̂re siru tuuáto. Kɨ̃ɨ̂ yɨ'ɨ̂ niiátohopɨre yɨ'ɨ̂ me'ra niîgɨsami. Yɨ'ɨ̂ dutisére wee sirú tuugɨ nohore yɨ'ɨ̂ pakɨ ãyuró weegɨ́sami, niîwĩ Jesu. 27Jesu niîwĩ: —Ni'kâroakã yɨ'ɨ̂ pũûro bɨhâ weti'. De'ró niîgɨsari? “Pakɨ́, yɨ'ɨ̂re yã'âro wa'aátehere yɨ'rɨóya” niîgɨsari? Niîsome. Yɨ'ɨ̂ teeréta pi'etí, wẽrîgɨ a'tîwɨ. 28Pakɨ́, mɨ'ɨ̂ tutuasére ĩ'yoyá, niîwĩ Jesu. Kɨ̃ɨ̂ tohô niîka be'ro ni'kɨ́ ɨ'mɨ̂sepɨ uúkũ dihosere tɨ'owɨ́. A'tîro niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ tutuasére ĩ'yó tohawɨ. Ĩ'yo nemógɨti taha, niîwĩ. 29Masá toopɨ́ niirã́ kɨ̃ɨ̂ uúkũ'kere tɨ'órã, “Bɨpô bɨsɨámi”, niîwã. Ãpêrã “Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'tegɨ ɨ'mɨ̂sekɨ̃hɨ Jesuré uúkũami”, niîwã. 30Jesu naâre niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂re tɨ'o dutígɨ meheta uúkũami. Mɨsâ pe'ere tɨ'o dutígɨ uúkũami. 31Ni'kâroakãre Õ'âkɨ̃hɨ a'ti ɨmɨ́kohokãharãre besé, bu'îri da'rêgɨsami. Tohô niikã́ a'ti ɨmɨ́kohokãharãre dutigɨ́ wãtî kõ'â wĩro no'ogɨsami. 32Apêye kẽ'rare yɨ'ɨ̂re naâ ɨ'mɨáropɨ tuu moró nɨ'kokã, niî pe'tirãre yɨ'ɨ̂ tiropɨ a'tikã́ weegɨ́ti, niîwĩ Jesu. 33Tohô niîgɨ, yɨ'ɨ̂ kurúsapɨ wẽrîgɨsa' niîgɨ, tohô niîwĩ. 34Masá teeré tɨ'órã, a'tîro niîwã: —Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũripɨ naâ bu'ekã́, a'tîro tɨ'ó no'owɨ: “Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨ Cristo katî nu'kukɨ̃'sami.” De'ró weeákɨhɨ mɨ'ɨ̂ pe'e taha “Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨ ɨ'mɨáropɨ tuu moró nɨ'ko no'ogɨsami”, niîti? Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨ noa nohó niîti? niî sẽrí yã'awã. 35Jesu naâre niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ a'ti nukúkãkãharãre sĩ'óo'se weeró noho niî'. Yɨ'ɨ̂ masaré Õ'âkɨ̃hɨ yeere ãyuró masikã́ weé'. Yoâtikã mɨsâ me'ra niîgɨsa'. Yɨ'ɨ̂ a'topɨ́ niirí kurare mɨsâ yɨ'ɨ̂ bu'esére ẽho peóya. Tohô weérã mɨsâ wãkûtiro na'î tĩ'aropɨ sihârã weeró noho wa'âsome. Yɨ'ɨ̂re ẽho peótirã na'î tĩ'aropɨ niirã́ weeró noho niîma. Naâ weesére “A'tîro pe'e ɨá'”, niî masitisama. 36Yɨ'ɨ̂ sĩ'óo'se weeró noho niigɨ́ mɨsâ tiropɨ niî'. Yɨ'ɨ̂ mɨsâ tiropɨ niirí kurare yɨ'ɨ̂re ẽho peóya. Tohô weérã mɨsá kẽ'ra sĩ'óo'rã weeró noho niîrãsa'. Õ'âkɨ̃hɨ yeere ãyuró masîrãsa'. Ãpêrã kẽ'rare masikã́ weerã́sa', niîwĩ Jesu. Jesu naâre tohô niîka be'ro du'tí wã'ka wa'âwĩ. 37Jesu pehé weé ĩ'yomikã, Judeu masa wiôrã kɨ̃ɨ̂re ẽho peótiwã. 38Naâ ẽho peótikã, Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũripɨ Isaía ohâ'karo nohota keoró wa'âwɨ. Kɨ̃ɨ̂ a'tîro ohâkɨ niîwĩ: Neê ni'kɨpéta ɨ̃sâ weresére tɨ'otími. Õ'âkɨ̃hɨ tutuasé me'ra weé ĩ'yokã ĩ'yâmirã, neê ẽho peótima, niî ohâkɨ niîwĩ Isaía. 39Naâ neê ẽho peó masiti'ke kẽ'rare Isaía apêropɨ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũripɨre a'tîro ohâkɨ niîwĩ: 40Õ'âkɨ̃hɨ naâre kapêri bahutírã weeró noho weékɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ yeére tɨ'o masítikã weékɨ niîwĩ. Tohô weérã ãyuró kɨ̃ɨ̂ weesére ĩ'yâmirã, ĩ'yâ masitikãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂ bu'esére tɨ'omírã, tɨ'o masítikãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂ bu'esére ẽho peórã, naâ yã'âro weé'kere du'ú, akobohóse sẽri boópã. Kɨ̃ɨ̂ naâre yɨ'rɨó boopĩ, niîkɨ niîwĩ Isaía. 41Isaía Jesu tutuasére, kɨ̃ɨ̂ asistésere ĩ'yâgɨ, kɨ̃ɨ yeékãhasere tohô uúkũkɨ niîwĩ. 42Pãharã́ Judeu masa Jesuré ẽho peówã. Ni'karérã wiôrã waropɨta ẽho peówã. Fariseu masare uîrã, bahû yoaropɨ Jesuré ẽho peósere uúkũtiwã. Ɨ̃̃sâre Judeu masa naâ nererí wi'ipɨ niirã́re kõ'â wĩrori niîrã, tohô weewã́. 43Wiôrã Jesuré ẽho peómirã, masá pe'ere Õ'âkɨ̃hɨ nemoró ãyuró wãkukã́ ɨawã́. 44Jesu niî pe'tirã tɨ'oáto niîgɨ, tutuaró uúkũwĩ: —Yɨ'ɨ̂re ẽho peógɨ yɨ'ɨ̂ se'sarore ẽho peótimi. Yɨ'ɨ̂ pakɨ yɨ'ɨ̂re o'ôo'kɨ kẽ'rare ẽho peómi. 45Yɨ'ɨ̂re ĩ'yâgɨ yɨ'ɨ̂re o'ôo'kɨ kẽ'rare ĩ'yâmi. 46Yɨ'ɨ̂ sĩ'óo'se weeró noho niî'. A'ti nukúkãpɨre yɨ'ɨ̂re ẽho peórã na'î tĩ'aropɨ tohatíkã'ato niîgɨ a'tîwɨ. Naâ yɨ'ɨ̂ bu'esére masîrãsama. Masîrã, ãyuró weerã́sama. 47Yɨ'ɨ̂ bu'esére tɨ'omírã, teeré weetírã, bu'îri kɨorã́sama. Yɨ'ɨ̂ naâre bu'îri da'rêsome. Yɨ'ɨ̂ bu'îri da'rêgɨ meheta a'tîwɨ. Naâre yɨ'rɨógɨ a'tîwɨ. 48Yɨ'ɨ̂re ɨatírã noho, yɨ'ɨ̂ bu'ê'kere weetírã noho Õ'âkɨ̃hɨre bu'îri da'rê no'oahãpɨ niî tohama. Yɨ'ɨ̂ bu'ê'kere weetíse bu'iri naâ a'ti ɨmɨ́koho pe'tikã́, bu'îri da'rê no'orãsama. 49Yɨ'ɨ̂ se'saro yɨ'ɨ̂ ɨaró bu'é wee'. Yɨ'ɨ̂ pakɨ yɨ'ɨ̂re o'ôo'kɨ tohô niî bu'êya niiró bu'ê'. 50Yɨ'ɨ̂ masî', yɨ'ɨ̂ pakɨ dutisére ẽho peórã katî nu'kukã'rãsama. Tohô weégɨ kɨ̃ɨ̂ bu'ê duti'karo nohota masaré bu'ê', niîwĩ Jesu.

will be added

X\