HEBREUS 11

1Marî ẽho peórã, a'tîro niî masi': “Õ'âkɨ̃hɨ marîre niî'kere diakɨ̃hɨ́ta weegɨ́sami”, niî'. Teeré ĩ'yâtimirã, ĩ'yârã weeró noho “Diakɨ̃hɨ́ta niî'”, niî'. 2Dɨporópɨ marî yẽkɨ sɨmɨá Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peókãrã niîwã. Naâ a'tîro niî wãkûkãrã niîwã: “Õ'âkɨ̃hɨ niî'karo nohota marîre wee tamúgɨsami”, niîkãrã niîwã. Tohô weégɨ Õ'âkɨ̃hɨ naâre “Ãyurã́ niîma”, niîkɨ niîwĩ. 3Marî Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peórã, a'tîro masî'. Kɨ̃ɨ̂ a'ti ɨmɨ́koho niî pe'tisere bahúrẽ'gɨ, kɨ̃ɨ̂ dutiró me'ra bahúrẽ'kɨ niîwĩ. Tohô weéro a'ti ɨmɨ́kohokãhase marî ni'kâroakã ĩ'yasé neê waropɨ marí'kere weé'ke niî', niî no'o'. 4Dɨporókɨ̃hɨpɨ Abel Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peógɨ, Õ'âkɨ̃hɨre ovelha wi'magɨ́re wẽhé ɨ̃hâ moro peokɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂, kɨ̃ɨ̂ ma'mi Caĩ́ o'ô'ke nemoró ãyuró o'ôkɨ niîwĩ. Õ'âkɨ̃hɨ Abel ẽho peósere ĩ'yâgɨ, kɨ̃ɨ̂ o'osére yẽ'êkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂re “Ãyugɨ́ niîmi”, niîkɨ niîwĩ. Tohô weéro Abel dɨporópɨ wẽrîka be'ro niîmikã, a'tîro niî'. Kɨ̃ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peó'ke a'tóka terore marîre bu'esé niî'. Marí kẽ'ra kɨ̃ɨ̂ ẽho peó'karo nohota Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peóro ɨá'. 5Enoque wamêtigɨ kẽ'ra Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peógɨ niîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ wẽrîtimikã, Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂re kɨ̃ɨ̂ tiropɨ miáakɨ niîwĩ. Ãpêrã kɨ̃ɨ̂re a'mâkãrã niîmiwã. Neê bokatíkãrã niîwã. Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũripɨ a'tîro ohâ no'okaro niîwɨ: “Õ'âkɨ̃hɨ Enoquere e'katíse me'ra ĩ'yâkɨ niîwĩ. Tohô weégɨ kɨ̃ɨ̂re miáakɨ niîwĩ”, niîwɨ. 6Marî Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peótirã, kɨ̃ɨ̂re e'katíkã wee masítisa'. A'tîro niî'. Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peó sĩ'rigɨ, “Diakɨ̃hɨ́ta kɨ̃ɨ̂ niîsami”, niiró ɨá'. Tohô niikã́ “Kɨ̃ɨ̂re yɨ'ɨ̂ ẽho peókã, ãyuró weegɨ́sami”, niiró ɨá'. 7Noé wamêtigɨ kẽ'ra Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peógɨ, a'tîro weékɨ niîwĩ. A'ti nukúkãre bu'îri da'reátehere Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂re werêkɨ niîwĩ. Noé “Tohô wa'ârosa'” niî masitimigɨ, Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peókɨ niîwĩ. Tohô weégɨ Õ'âkɨ̃hɨre yɨ'tígɨ, kɨ̃ɨ̂ akawerérã me'ra diâ mirikã́ yɨ'rɨ́ sĩ'rigɨ, yukɨ̂sɨ pahipɨhɨ́re da'rêkɨ niîwĩ. Tohô ẽho peógɨ, a'ti nukúkãkãharã Õ'âkɨ̃hɨ uúkũsere ẽho peótirãre a'tîro ĩ'yókɨ niîwĩ. Naâ pekâ me'epɨ wa'aátehere ĩ'yókɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂re Õ'âkɨ̃hɨ “Ãyugɨ́ niîmi”, niîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ ẽho peó yuukã, tohô niîkɨ niîwĩ. 8Abraão kẽ'ra Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peógɨ, a'tîro weékɨ niîwĩ. Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂re apé di'tapɨ wa'â dutikã, yɨ'tíkɨ niîwĩ. Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂re o'oátohopɨ wa'âkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ yaá makare wihá wã'kagɨ, “Tií di'tapɨ wa'âgɨsa'” niiró mariró wa'âkɨ niîwĩ. 9Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂re “Tií di'tare mɨ'ɨ̂re o'ôgɨti” niî'kere ẽho peókɨ niîwĩ. Tií di'tapɨre etâkɨ niîwĩ. Etâ, kɨ̃ɨ̂ apé di'tapɨre niîgɨ, mehêkã peharo tɨ'ó yã'akɨ niîwĩ. Wa'îkɨ̃rã kaseri me'ra weéka wi'ipɨ kãhíkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ makɨ́ Isaque, tohô niikã́ kɨ̃ɨ̂ paramí Jacó meharóta niî siru tuukãrã niîwã. Õ'âkɨ̃hɨ naá kẽ'rare “Mɨsâre a'tí di'tare o'ôgɨti”, niîkɨ niîwĩ. 10Abraão Õ'âkɨ̃hɨ yaa maka pe'titiátihi maka ɨ'mɨ̂se pe'ere niî sĩ'rigɨ, tohô wee kusiákɨ niîwĩ. Tii maká Õ'âkɨ̃hɨ weéka maka niî'. 11Apêgo kẽ'ra Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peógo, Abraão nɨmo Sara a'tîro weé no'oko niîwõ. Koô bɨkɨó waro põ'rá bokatá basiótimikã, Õ'âkɨ̃hɨ koôre põ'ratíkã weékɨ niîwĩ. Koô ni'kɨ́ põ'ratíko niîwõ. Koô a'tîro wãkûko niîwõ: “Õ'âkɨ̃hɨ yɨ'ɨ̂re ‘Wi'magɨ́ wɨâgosa'’ niî'kere keoró weegɨ́sami”, niîko niîwõ. Tohô weégɨ Õ'âkɨ̃hɨ keoró weékɨ niîwĩ. 12Abraão bɨkɨ waró niîmigɨ, makɨ̂tikɨ niîwĩ. Makɨ̂ti, be'ró pãharã́ waro paramérã niî turiarã kɨókɨ niîwĩ. Naâ yõkoá, nukûpori weeró noho pãharã́ waro ba'pâ keota basiótirã niîkãrã niîwã. 13Ã'rá yɨ'ɨ̂ uúkũrã Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peó nu'kukãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂ “O'ôgɨti” niîka di'tare yẽ'êtimirã, ẽho peókãrã niîwã. Yẽ'êtimirã, wẽrîa wa'âkãrã niîwã. Naâ ẽho peóse kɨórã, kɨ̃ɨ̂ o'oátehere yẽ'ê'kãrã weeró noho niîkãrã niîwã. “Kɨ̃ɨ̂ niî'karo nohota weegɨ́sami” niî wãkûrã, e'katíkãrã niîwã. Naâ tohô weé'ke me'ra “Ɨ'mɨ̂sepɨ wa'ârãsa', a'ti nukúkãpɨre siharí masa weeró noho niî'”, niîkãrã niîwã. 14Tohô niîrã, apé di'ta naâ niiátihi di'ta warore a'mârã weékãrã niîwã. 15Naâ neê waro wihá wã'ka'karopɨre wãkûrã pũrikã, dahâ boopã. 16A'tîro pe'e weékãrã niîwã. Tií di'ta nemoró ãyurí di'ta waro ɨ'mɨ̂se pe'ere niî sĩ'rikãrã niîwã. Tohô weégɨ Õ'âkɨ̃hɨ naâ “Ɨ̃̃sâ wiôgɨ niîmi” niikã́, bopôya sãatikɨ niîwĩ. Tohô bopôya sãatigɨ, naa yaá maka naâ niiátoho ɨ'mɨ̂sere apo yuú tohakɨ niîwĩ. 17Abraão Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peógɨ, a'tîro weékɨ niîwĩ. Õ'âkɨ̃hɨ diakɨ̃hɨ́ta yɨ'ɨ̂re ẽho peómiti? niîgɨ, kɨ̃ɨ̂ makɨ́ Isaquere wa'îkɨ̃re wẽhé ɨ̃hâ moro peo wɨaro noho wee dutíkɨ niîwĩ. Abraão kɨ̃ɨ̂ makɨ́ ni'kɨ́ niigɨ́re “Wẽhé ɨ̃hâ moro peo wee'”, niîtikɨ niîwĩ. 18Too dɨpóropɨre Õ'âkɨ̃hɨ Abraãore a'tîro niîkɨ niîwĩ: “Isaque mɨ'ɨ̂ makɨ me'ra pãharã́ paramérã niî turiarã kɨogɨ́sa'”, niîkɨ niîwĩ. 19Abraão a'tîro wãkûkɨ niîwĩ: “Õ'âkɨ̃hɨ niî pe'tirã wẽrî'kãrãpɨreta maso masími.” Kɨ̃ɨ̂ makɨré “Wẽhegɨ́ti” weerí kura Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂re “Wẽhetíkã'ya”, niîkɨ niîwĩ. Tohô weérã a'tîro niî masi': “Abraão kɨ̃ɨ̂ makɨré wẽrî'kɨpɨ masá'kɨre weeró noho kɨókɨ niîwĩ”, niî masi'. 20Isaque Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peógɨ, kɨ̃ɨ̂ põ'rá Jacoré, Esaúre be'ropɨ́ ãyuró wa'aátehere werê yuukɨ niîwĩ. 21Jacó Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peógɨ, kɨ̃ɨ̂ wẽriátoho dɨporoakã kɨ̃ɨ̂ paramérã José põ'ra nɨkɨre “Ãyuró wa'ârosa'”, niîkɨ niîwĩ. Tohô uúkũgɨ, kɨ̃ɨ̂ tuakɨhɨ́ me'ra yãa tuú nu'kugɨta, Õ'âkɨ̃hɨre sẽríkɨ niîwĩ. 22José Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peógɨ niîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ wẽrîgɨ, a'tîro werê yuukɨ niîwĩ: “Israel kurakãharã Egito niî'kãrã be'ropɨ́ wiháarãsama. Naâ wa'ârã, yeé õ'arire miáato”, niîkɨ niîwĩ. 23Moisé pakɨ sɨmɨá Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peókãrã niîwã. Naâ makɨ́ bahuáka be'ro “Ãyugɨ́ niîmi”, niîkãrã niîwã. Naâ i'tiá muhipũ kɨ̃ɨ̂re nɨókãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂ bahuaátoho dɨporo Egitokãharã wiôgɨ wi'marã́ ɨmɨaré Israel kurakãharãre wẽhe dutíkɨ niîwĩ. Moisé pakɨ sɨmɨá pe'e wiôgɨ dutisére uîti tĩharã, naâ makɨré nɨókãrã niîwã. 24Be'ró Egitokãharã wiôgɨ mako kɨ̃ɨ̂re masóko niîwõ. Moisé bɨkɨ́ ẽhágɨ, Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peókɨ niîwĩ. Tohô weégɨ kɨ̃ɨ̂ “Egitokãharã wiôgɨ paramí niîmi” niisére tɨ'ó sĩ'ritikɨ niîwĩ. 25A'tîro pe'e weé sĩ'rikɨ niîwĩ. Õ'âkɨ̃hɨ yarã Israel kurakãharã me'ra pe'e pi'etí tamu sĩ'rikɨ niîwĩ. Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peótigɨ weeró noho Egitokãharã wiôgɨ yaa wi'ipɨ tohá sĩ'ritikɨ niîwĩ. Naâ yã'âro weesére bu'î peha tamu sĩ'ritikɨ niîwĩ. 26Naâ kɨ̃ɨ̂re yabikã́, kɨ̃ɨ̂ Cristo Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨ pi'etiátehe weeró noho pi'etíkɨ niîwĩ. Tohô pi'etígɨ, “Niî pe'tise Egitopɨ niisére kɨoró nemoró ãyú niî'”, niîkɨ niîwĩ. Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂re be'ropɨ́ o'oátehere wãkûgɨ, tohô niîkɨ niîwĩ. 27Ẽho peóse kɨógɨ, Moisé Egitopɨ niî'kɨ wiháakɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ Egitokɨ̃hɨ wiôgɨ uasére uiró mariró wiháakɨ niîwĩ. Moisé Õ'âkɨ̃hɨ bahutígɨre ĩ'yâgɨ weeró noho kɨ̃ɨ̂ “Weegɨ́ti” niisére dɨka yuúro mariró weé nu'kukɨ niîwĩ. 28Ẽho peóse kɨógɨ, Moisé Egitopɨ wihá wã'kagɨ, Páscoa wamêtiri bosê nɨmɨre weé wã'kokɨ niîwĩ. A'tîro niî'. Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂re werê ko'tegɨ ɨ'mɨ̂sekɨ̃hɨre niî pe'tirã Egitokãharã ɨmɨá masá ma'mi sɨmɨare wẽhe dutíkɨ niîwĩ. Tohô weégɨ Moisé a'tîro weékɨ niîwĩ. Õ'âkɨ̃hɨ dutî'karo nohota Israel kurakãharãre wee dutíkɨ niîwĩ. Naâ põ'rá masá ma'mi sɨmɨare wẽhetíkã'ato niîgɨ ovelha wi'marã́re wẽhe dutí, naa yeé diî me'ra sopé sumútoho wã'yasé pĩhiripɨ wa'rê dutikɨ niîwĩ. Tohô weégɨ Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'tegɨ diîre ĩ'yâgɨ, wẽhetíkɨ niîwĩ. 29Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peó tĩharã, Israel kurakãharã diâ pahirí maa, sõ'arí maahore pẽ'âkãrã niîwã. Tii maáre pẽ'ârã, di'tâ akó mariró pẽ'âkãrã niîwã. Egitokãharã naâ siro pẽ'â sĩ'rimirã, mirî wẽrî pe'tia wa'âkãrã niîwã. 30Apêye kẽ'rare Israel kurakãharã Jericó wamêtiri maka sumútohore sete nɨmɨri sɨtɨâ sihakãrã niîwã. Naâ Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peó yuukã tii maká sumútohokãha sã'riro ɨ̃tá me'ra weéka sã'riroho bɨrɨ̂ dihakaro niîwɨ. 31Tohô niikã́ tii makákõho Raabe wamêtigo ɨmɨá me'ra a'me tãrá wapá ta'ago ẽho peóse kɨogó niîko niîwõ. Koô Israel kurakãharã ĩ'yâ du'tirãre ãyuró nɨóko niîwõ. Tohô weégo ãpêrã tii makákãharã Õ'âkɨ̃hɨre yɨ'rɨ́ nɨ'ka'kãrã me'ra wẽrîtiko niîwõ. 32Yẽ'eré niî nemogɨsari yɨ'ɨ? Niî pe'tirã yee kitire werêta basió wee'. Gideão weé'kere, Baraque weé'kere, Sansão weé'kere, Jefté weé'kere, Davi weé'kere, Samuel weé'kere, tohô niikã́ ãpêrã Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tarã weé'kere werê pe'otisa'. 33Naâ Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peórã ãpêrã yee di'takãharã me'ra a'mê wẽherã, naâre dokâ ke'akã weékãrã niîwã. Wiôrã niirã́ noho masaré keoró dutîkãrã niîwã. Tohô weégɨ Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ “Ãyuró weegɨ́ti” niî'kere naâre ãyuró weékɨ niîwĩ. Yaîwa niirópɨ bi'a dɨpómikã, naâre ba'âtikãrã niîwã. 34Masaré bu'îri da'rêrã, asipó ɨ̃hâ wɨaropɨ sõróokã kẽ'rare, neê ɨ̃hɨ̂tikãrã niîwã. Ãpêrã naâre di'pĩhí me'ra wẽhé sĩ'rikã, yɨ'rɨ wetíkã'kãrã niîwã. Tutuâtimi'kãrã, tutuarã́ wa'âkãrã niîwã. Apé di'takãharã me'ra a'mê wẽherã naâre dokâ ke'akã weérã, nemoró tutuâ yɨ'rɨarã wa'âkãrã niîwã. Naâre ĩ'yâ tu'tirãre dokâ ke'akã weékãrã niîwã. 35Ni'karérã numia naâ akawerérãre wẽrîka be'ro masó no'o'kãrãpɨre wiá no'okãrã niîwã taha. Ãpêrã pe'e Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peóse kɨomírã, ɨpɨ́tɨ pi'etíkãrã niîwã. Naâ pi'etíse me'ra wẽhé no'okãrã niîwã. Naâ ẽho peó du'ukã, bu'îri da'rerí wi'ipɨ niirã́re du'u wĩró boopã. Naâ pe'e ɨ'mɨ̂sepɨ katî nu'kusere kɨó sĩ'rirã, ẽho peó du'utikãrã niîwã. 36Ãpêrã kẽ'ra Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peórã yabî buhíkã' no'okãrã niîwã. Naâ wekɨ̂ kasero me'ra weé'ke daari me'ra tãrá no'okãrã niîwã. Ãpêrã kome daári me'ra dɨ'té no'okãrã niîwã. Ãpêrã bu'îri da'rerí wi'ipɨ dɨpó no'okãrã niîwã. 37Ãpêrã ɨ̃tâ peeri me'ra doke wẽhé no'okãrã niîwã. Ãpêrã naâ ɨpɨ́ dekô me'ra yehê sure no'okãrã niîwã. Ãpêrã di'pĩhí me'ra dɨtê wẽhe no'okãrã niîwã. Ãpêrã su'tí moorã́ ovelha kaseri, cabra kaseri me'ra di'akɨ̃ ka'mú ta'a'kãrã, uî kusiakãrã niîwã. Naâ pahasé kɨorã, yã'âro weé no'o'kãrã, kamî da're no'o'kãrã niîkãrã niîwã. 38Naâ masá marirópɨ, ɨ̃rɨpagɨ́pɨ, ɨ̃tâ tutiripɨ, di'tâ se'tê'ke tɨ'rɨripɨ niisé koperipɨ sihâ baha ke'atikãrã niîwã. Teeré tohô weé no'orã ãyurã́ niîkãrã niîwã. Ãpêrã pe'e yã'â yɨ'rɨakãrã niîwã. Neê kã'ró Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peórã me'ra niîta basiótikaro niîwɨ naâre. 39Õ'âkɨ̃hɨ niî pe'tirã kɨ̃ɨ̂re ẽho peórãre “Ãyurã́ niîma”, niî ĩ'yâkɨ niîwĩ. Ẽho peórã niîmirã, niî pe'tise kɨ̃ɨ̂ naâre “Ãyuró weegɨ́ti” niî'ke pe'ere ĩ'yâtikãrã niîwã. 40Tiîtare Õ'âkɨ̃hɨ naâre “Ãyuró weegɨ́ti” niî'kere weetíkɨ niîwĩ. A'tîro pe'e wãkûkɨ niîwĩ: “Be'rokãhárã yɨ'ɨ̂re ẽho peórã me'ra ã'rá yarã́re ãyurã́ wa'akã́ weegɨ́ti”, niîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ wãkû'karo nohota weemí. Tohô weéro kɨ̃ɨ̂ too dɨpóro weé'ke nemoró kɨ̃ɨ̂ ni'kâroakã Jesu Cristo masaré yɨ'rɨóse pe'e ãyú yɨ'rɨ nɨ'ka'.

will be added

X\