ATOS 9

1- 2Filipe kɨ̃ɨ̂ bu'ê sihari kurareta Saulo pe'e Jesuré ẽho peórãre “Naâre wẽhé pe'okã' sĩ'rimisa'”, niîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ yã'âro weesére neê du'utíkɨ niîwĩ. Tohô weégɨ wa'â, sacerdotea wiôgɨre “Yɨ'ɨ̂re papéra Damascopɨ wa'aátehekãhasere dutirí pũrire apo basáya. Tii pũríre Judeu masa neresé wi'serikãharã wiôrãpɨre wiagɨ́ti weé'. Jesuré ẽho peórãre ɨmɨá, numiâre no'ó yɨ'ɨ̂ boka ehárãre yẽ'ê, miítigɨti a'ti maká Jerusalẽ́pɨ bu'îri da'rerí wi'ipɨ”, niî sẽríkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ teeré sẽrikã́ tɨ'ógɨ, tii pũríre sacerdotea wiôgɨ kɨ̃ɨ̂re apo basákɨ niîwĩ. 3Kɨ̃ɨ̂ tii pũríre o'ôo'ka be'ro Saulo ãpêrã me'ra Damasco wa'arí ma'apɨ wa'â wa'âkɨ niîwĩ. Wa'â, Damascopɨ ehâgɨti weerí kura wãkûtiro ɨ'mɨ̂sepɨ bɨpô ya'baró weeró noho kɨ̃ɨ̂ tiro asisté dihati, ãyuró bo'rê yuua wa'âkaro niîwɨ. 4Tohô wa'akã́, kɨ̃ɨ yagɨ́ cavalo bu'ipɨ pesâmi'kɨ nukûkãpɨ bɨrɨ̂ diha wa'âkɨ niîwĩ. Toopɨ́ kɨ̃ɨ̂ kũyarí kura ni'kɨ́ kɨ̃ɨ̂re uúkũkã tɨ'ókɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂re a'tîro niîkɨ niîwĩ: —Saulo, de'ró weégɨ yɨ'ɨ̂re yã'âro weégɨ weetí? niî sẽrí yã'akɨ niîwĩ. 5Teeré tɨ'ó, Saulo pe'e “Noa niîti mɨ'ɨ̂?” niî yɨ'tíkɨ niîwĩ. —Yɨ'ɨ̂ Jesu niî'. Yɨ'ɨ̂reta yã'âro weégɨ weé'. Yɨ'ɨ̂re tohô weégɨ mɨ'ɨ̂ basi pe'e yã'âro weégɨ weé'. 6Wã'kâ nɨ'kaya. Wa'âya makâpɨ. Toopɨ́ mɨ'ɨ̂ ehakã́, ni'kɨ́ werêgɨsami mɨ'ɨ̂ de'ró weeátehere, niîkɨ niîwĩ Jesu. 7Saulo me'ra wa'â'kãrã kẽ'ra naâ ɨpɨ́tɨ ɨkɨá, uúkũ masitikãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂ uúkũsere tɨ'ókãrã niîwã, tɨ'órã pe'ea', mehô Jesu pe'ere ĩ'yâtikãrã niîwã. 8Be'ró Saulo wã'kâ nuha, kɨ̃ɨ̂ kapêrire ĩ'yâ pãakɨ niîmiwĩ. Neê bahú no'otikɨ niîwĩ. Tohô weérã kɨ̃ɨ̂ me'ra wa'â'kãrã Damascopɨ kɨ̃ɨ̂re tɨ̃á wã'kakãrã niîwã. 9Toopɨ́ kɨ̃ɨ̂ etâka be'ro i'tiá nɨmɨ neê kapêri ĩ'yâtikɨ niîwĩ. Neê sĩ'rití, neê ba'âtikɨ niîwĩ. 10Damascopɨre Jesuré ẽho peógɨ Anania wamêtigɨ niîkɨ niîwĩ. Saulore tohô wa'arí kurare Anania kãritímigɨ kẽ'esé weeró noho Jesu kɨ̃ɨ̂ pɨ'to a'tikã́ ĩ'yâkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂re “Anania”, pisûkɨ niîwĩ. —De'ró niîti, yɨ'ɨ̂ wiôgɨ? niî yɨ'tíkɨ niîwĩ Jesuré. 11- 12Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́, Jesu kɨ̃ɨ̂re niîkɨ niîwĩ: —Diakɨ̃hɨ́ wamêtiri ma'apɨ wa'âya. Tií ma'a mɨ'ɨ̂ wa'aró Juda yaá wi'i niísa'. Kɨ̃ɨ yaá wi'ipɨ sãhá, ni'kɨ́ Tarso wamêtiri makakɨ̃hɨ Saulo wamêtigɨre sẽrí yã'aya. Ni'kâroakã kɨ̃ɨ̂ yɨ'ɨ̂re sẽrígɨ weemí. Yɨ'ɨ̂ kɨ̃ɨ̂re mehêpɨ mɨ'ɨ̂ tií wi'ipɨ sãháasere ĩ'yó tohapɨ. Mɨ'ɨ̂ tií wi'ipɨ sãhá, kɨ̃ɨ̂ dɨpôare yãa peoápɨ, opâturi kɨ̃ɨ̂re kapêri ĩ'yâ dutigɨ taha. Kẽ'esé weeró noho ĩ'yoápɨ kɨ̃ɨ́ kẽ'rare mɨ'ɨ̂re weeró nohota, niîkɨ niîwĩ Jesu Ananiare. 13Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, “Yɨ'ɨ̂ wiôgɨ, pãharã́ masá kiti wereáma kɨ̃ɨ̂ Jerusalẽ́pɨ niîgɨ mɨ'ɨ̂re ẽho peórãre yã'âro weé'kere. 14A'ti maká kẽ'rare mɨ'ɨ̂re ẽho peórãre yẽ'êgɨ a'tîgɨta weeápɨ taha sacerdotea wiôrã naâ dutî o'ori pũri me'ra”, niîkɨ niîwĩ Anania. Tee kitíre tɨ'ó'kɨ niî tĩhagɨ, Anania neê wa'â sĩ'ritimikɨ niîmiwĩ. 15Jesu kɨ̃ɨ̂re niîkɨ niîwĩ: —Wa'âya. Yɨ'ɨ̂ kɨ̃ɨ̂re yee kitíre wereákɨhɨre besé tohapɨ. Kɨ̃ɨ̂ apé di'takãharãpɨre Judeu masa niîtirãre, naâ wiôrãre, Judeu masa niirã́ kẽ'rare yee kitíre werê kusiagɨsami. 16Teeré werêgɨ, ɨpɨ́tɨ pi'etígɨsami. Yɨ'ɨ̂ basi pe'e werêgɨti kɨ̃ɨ̂re, niîkɨ niîwĩ Jesu Ananiare. 17Kɨ̃ɨ̂ tohô niîka be'ropɨta Anania Juda yaá wi'ipɨ wa'âkɨ niîwĩ. Toopɨ́ ehâ, tií wi'ipɨ sãhá, Saulore boka ehákɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ dɨpôapɨre yãa peó, “Saulo, mɨ'ɨ̂re yɨ'ɨ̂ akawerégɨre weeró noho ĩ'yâ'. Jesu mɨ'ɨ̂re ma'âpɨ a'tikã́ bahuá'kɨ yɨ'ɨ̂re o'ôo'ami, opâturi mɨ'ɨ̂ kapêri ĩ'yaáto niîgɨ taha. ‘Espírito Santo tutuasére kɨoáto’ niî o'ôo'ami”, niî werêkɨ niîwĩ Saulore. 18Kɨ̃ɨ̂ tohô niirí kura maatá kɨ̃ɨ̂ kapêripɨ wa'î nɨtɨri weeró noho bahusé wã'yá'ke bɨrɨ̂ste dihakaro niîwɨ. Tohô wa'akã́, ãyuró ĩ'yâkɨ niîwĩ too dɨpóropɨ kɨ̃ɨ̂ ĩ'yâ'karo weeró nohota taha. Be'ró kɨ̃ɨ̂re wamê yeekãrã niîwã. 19Naâ tohô weéka be'ropɨta ba'â, kɨ̃ɨ̂ tutuasére kɨókɨ niîwĩ taha. Toopɨ́re pehête nɨmɨriakã Jesuré ẽho peórã me'ra Damascopɨre tohá ni'ikɨ niîwĩ yuhûpɨ. 20Damascopɨ niîgɨ, maatá Judeu masa neresé wi'seripɨ Jesu Cristo Õ'âkɨ̃hɨ makɨ niîmi niisére werê kusiagɨ wa'âkɨ niîwĩ. 21Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'órã, niî pe'tirã tɨ'o mariá wa'âkãrã niîwã. A'tîro niîkãrã niîwã: —Ã'rí Jerusalẽ́pɨ niîgɨ, Jesuré ẽho peórãre yã'âro weeséti'kɨta niîmi baa. A'ti makápɨ kẽ'rare Jesuré ẽho peórãre yẽ'êgɨ a'tîgɨ weeápɨ Jerusalẽ́pɨ naâre miáa, sacerdotea wiôrãpɨre bu'îri da'rê dutiakɨhɨ, niîkãrã niîwã. 22Saulo Jesu Cristo Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨ niîmi niisére wãkû tutuaro me'ra werêkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ teeré werêgɨ, keoró Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tarã ohâ'kere bu'ê ĩ'yo, werê mɨhakɨ niîwĩ. Tohô weérã Damascokãharã Judeu masa “Tohô niî ma'akɨ weemí”, niî masitikãrã niîwã. 23Yoâ wa'âkaro niîwɨ kɨ̃ɨ̂ Jesu yeé kitire bu'ê kusiaro. Be'ró Judeu masa Saulore wẽhé sĩ'rikãrã niîmiwã. 24Kɨ̃ɨ̂ pe'e tɨ'ókã'kɨ niîwĩ kɨ̃ɨ̂re wẽhé sĩ'rise kitire. Naâ niî pe'tise yamiri, ɨmɨ̂kohori tii maká sumútoho ɨ̃tâ kuhiri me'ra weéka sã'riro wiharopɨ kɨ̃ɨ̂re wẽhé sĩ'rirã, ko'tê mɨhakũkãrã niîwã. 25Tohô weekã́ ĩ'yârã, ni'kâ yami kɨ̃ɨ̂ Saulo bu'esére ẽho peórã kɨ̃ɨ̂re wẽhetíkã'ato niîrã, pi'î me'ra tií sã'riro yɨ'rɨro o'ô dihokãrã niîwã. 26Be'ró Saulo Damascopɨ niî'kɨ Jerusalẽ́pɨ dahâ tohaa wa'âkɨ niîwĩ. Toopɨ́re etâgɨ, ãpêrã Jesuré ẽho peórã me'ra ba'pâti sĩ'rikɨ niîmiwĩ. Naâ pe'e kɨ̃ɨ̂re uî niîkãrã niîwã. —Kɨ̃ɨ́ kẽ'ra Jesuré ẽho peógɨta niîsami, niî ẽho peótikãrã niîwã. 27Be'ró kɨ̃ɨ̂re tohô weekã́ ĩ'yâgɨ, Barnabé Saulore wee tamúgɨ, Jesu kɨ̃ɨ̂ bese kũú'kãrã tiropɨ pihî wã'kakɨ niîwĩ. Toopɨ́ ehâgɨ, Barnabé naâre werêkɨ niîwĩ Damasco wa'arí ma'apɨ Saulo Jesuré ĩ'yâ'kere. Kɨ̃ɨ̂re uúkũ'ke kẽ'rare werêkɨ niîwĩ. Apêye Damascopɨ Saulo Jesu yeé kitire wãkû tutuase me'ra bu'ê'kere werêkɨ niîwĩ. 28Barnabé werekã́pɨta, Saulore “Jesuré ẽho peógɨta niîmi”, niî ẽho peókãrã niîwã. Tohô weégɨ naâ me'ra tohákã'kɨ niîwĩ. Be'ró Saulo Jerusalẽ́kãharãre bu'ê sihagɨ wa'âkɨ niîwĩ. 29Uiró mariró wãkû tutuase me'ra Jesu yeé kitire werêkɨ niîwĩ. Teeré werêgɨ, ãpêrã Judeu masa niîmirã, grego yee uúkũrã me'ra ɨpɨ́tɨ a'mé tu'ti mɨhakɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ me'ra a'mé tu'ti'kãrã Saulore wẽhé sĩ'rikãrã niîwã. 30Naâ tohô weé sĩ'rikã ĩ'yârã, ãpêrã Jesuré ẽho peórã kɨ̃ɨ̂re miáakãrã niîwã Cesaréia wamêtiri makapɨ. Toopɨ́ yukɨ̂sɨ me'ra kɨ̃ɨ yaá maka Tarsopɨ o'ôo'kãrã niîwã. 31Niî pe'tirã Jesuré ẽho peórã naâre yã'âro weé du'ukã ĩ'yârã, ãyuró ehêri põ'ratikãrã niîwã. Tohô weérã siâpe me'ra niî pe'tiro Judéia, Galiléia, Samariakãharã nemoró wãkû tutua nemokãrã niîwã. Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ dutisére ãyuró weé nu'kukã'kãrã niîwã. Espírito Santo wee tamúro me'ra pãharã́ ãpêrã Jesuré ẽho peótimi'kãrã ẽho peó nemokãrã niîwã. 32Pedro niî pe'tiropɨ Jesuré ẽho peórã niisé makaripɨre ĩ'yâ kusiagɨ, Lida wamêtiri makapɨ etâkɨ niîwĩ. 33Toopɨ́ etâgɨ, ni'kɨ́ Enéia wamêtigɨre boka ehákɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ oito kɨ'mari kɨ̃ɨ yaá wi'ipɨ sihâ masitigɨ kũyákɨ niîwĩ. 34Pedro kɨ̃ɨ̂re niîkɨ niîwĩ: —Enéia, Jesu Cristo mɨ'ɨ̂re yɨ'rɨógɨsami. Wã'kâ nɨ'kaya. Mɨ'ɨ̂ kũyaróre tuu tõré, nɨrôya, niîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ta, maatá Enéia wã'kâ nɨ'kakɨ niîwĩ. 35Niî pe'tirã Lida, Sarona wamêtise makarikãharã kɨ̃ɨ̂re tohô weekã́ ĩ'yârã, naá kẽ'ra Jesuré ẽho peókãrã niîwã. 36Ape maká Jope wamêtiri makapɨ ni'kó numiô Jesuré ẽho peógo Tabita wamêtigo niîko niîwõ. Grego yee me'ra pe'e maa Dorca wamêtiko niîwõ. Dorca niîro, “Yamâ” niî sĩ'riro weésa'. Koô ãyuró weé nu'kukã'ko niîwõ. Pahasé kɨorãre ãyuró wee tamúko niîwõ. 37Pedro kɨ̃ɨ̂ Lidapɨ niirí kura koô pe'e Jopepɨ niîgo, do'âti, wẽrîa wa'âko niîwõ. Koô wẽrîka be'ro naâ weeséti'karo nohota ãpêrã koô ɨpɨré koékãrã niîwã. Koôre koé toha nɨ'ko, ni'kâ tũku ɨ'mɨárokãha tũkupɨ peôkãrã niîwã. 38Jope Lida pɨ'toakã tohákaro niîwɨ. Tohô weérã Pedro Lidapɨ niikã́ tɨ'órã, ɨmɨá pɨárã Jopekãharã Jesuré ẽho peórãre pihî dutirã o'ôo'kãrã niîwã. —Keêro a'tiáto, niî werê duti o'okãrã niîwã. 39Naâ Lidapɨ etakã́, maatá Pedro naâ me'ra Jopepɨre wa'âkɨ niîwĩ. Dorca niirí wi'ipɨre ehârã, koô wẽrî'ko pesarí tũkupɨ kɨ̃ɨ̂re pihî mɨhakãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂ tii tũkúpɨ sãhatákã, wapê wi'ia numia Pedro sumútoho nerê nɨ'kakãrã niîwã. Naâ utîrãta, ĩ'yókãrã niîwã camisari, apêye su'tí koô katîgo naâre dero basá'kere. 40Be'ró Pedro masá toó niirã́ niî pe'tirãre wiháa dutikɨ niîwĩ. Naâ wiháaka be'ro Pedro ehâ ke'a, Õ'âkɨ̃hɨre sẽríkɨ niîwĩ. Sẽrí toha, wẽrî'kore ĩ'yâ, koôre niîkɨ niîwĩ: —Tabita, wã'kâ nɨ'kaya. Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ta, koô kapêrire ĩ'yâ pãako niîwõ. Pedrore ĩ'yâgota, wã'kâ nuhako niîwõ. 41Koo yaá amûkãpɨ yẽ'ê, koôre wehê wã'ko nɨ'kokɨ niîwĩ. Be'ró wapê wi'ia numiare, ãpêrã Jesuré ẽho peórãre pihî mɨha, koôre wiákɨ niîwĩ. 42Niî pe'tirã Jopekãharã tɨ'ó se'sakãrã niîwã tohô weé'kere. Tohô weérã pãharã́ Jesuré ẽho peó nemokãrã niîwã taha. 43Pedro pehe nɨmɨ́ri tohákɨ niîwĩ Jopepɨre. Ni'kɨ́ Simão wamêtigɨ wa'îkɨ̃rã kaseri apogɨ́ yaá wi'ipɨ kãhíkɨ niîwĩ.

will be added

X\