ATOS 8

1- 2Saulo naâ Estevãore doke wẽhékã ĩ'yâgɨ, “Ãyuró weérã, tohô weeáma”, niî wãkûkɨ niîwĩ. Ãpêrã ɨmɨá Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peóri masa Estevãore yaákãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂re yaá, ɨpɨ́tɨ dɨhasé wã'akãrã niîwã. Estevãore naâ wẽhéka nɨmɨreta ãpêrã Jesuré ẽho peótirã Jesuré ẽho peórãre ɨpɨ́tɨ yã'âro weé nɨ'kakãrã niîwã. 3Saulo neê ni'kɨ́ Jesuré ẽho peógɨ mariáto niîgɨ naa yeé wi'seripɨ wa'â, naâre yẽ'ê, bu'îri da'rerí wi'ipɨ miáa mɨhakɨ niîwĩ. Ɨmɨá, numiâ niî pe'tirãre tohô weékɨ niîwĩ. Naâ tohô weekã́ ĩ'yârã, Jesuré ẽho peórã no'ó ɨaró du'tistéa wa'âkãrã niîwã Judéia di'tapɨ, ãpêrã Samaria di'tapɨ. Jesu kɨ̃ɨ̂ bese kũú'kãrã se'saro tohákãrã niîwã Jerusalẽ́pɨre. 4Niî pe'tirã du'tisté wã'ka'kãrã no'ó naâ wa'aró Jesu yeé kitire werê wã'kakãrã niîwã. 5Filipe kẽ'ra du'tí wã'ka'kɨta Samaria wamêtiri makapɨ wa'âkɨ niîwĩ. Toopɨ́ etâ, tookãhárã masaré Jesu Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨ niîmi niisére werêkɨ niîwĩ. 6Apêye kẽ'ra Õ'âkɨ̃hɨ tutuaró me'ra naâre ãyusé weé ĩ'yokɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ tohô weekã́ ĩ'yârã, niî pe'tirã tii makákãharã kɨ̃ɨ̂ weresére ãyuró tɨ'ó tɨ'sakãrã niîwã. 7Pãharã́ masá wãtiâ sãháa no'o'kãrã wãtiâ masapɨ́re niîmi'kãrã kõ'â wĩrokã, ɨpɨ́tɨ karíkũ wihakãrã niîwã. Ãpêrã pãharã́ sihâ masitirãre, opa yuríri siharã́re yɨ'rɨókɨ niîwĩ. 8Kɨ̃ɨ̂ tohô weekã́ ĩ'yârã, tii makákãharã pũûro e'katíkãrã niîwã. 9Samariapɨre ni'kɨ́ Simão wamêtigɨ yoakã́ yaî weeró noho niigɨ́ niîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ tohô weesére Samariakãharã ĩ'yâ maria mɨhakãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂ basi pe'e “Yɨ'ɨ̂ tutuâ yɨ'rɨagɨ niî'”, niîkɨ niîmiwĩ masaré. 10Niî pe'tirã tii makákãharã wiôrã, no'ó mehô niirã́ kɨ̃ɨ̂ weesére ĩ'yâ tɨ'sa yɨ'rɨakãrã niîwã. —Ã'rí Õ'âkɨ̃hɨ weeró noho tutuasé kɨogɨ́ niîsami, niîkãrã niîmiwã. 11Tohô weérã yaî yoakã́ siâpe me'ra pehetíri weé ĩ'yo nemokã ĩ'yâ yuurã, pãharã́ masá kɨ̃ɨ̂re ẽho peó nemokãrã niîwã. 12Filipe Samariapɨre tookãhárãre a'tîro niî werêkɨ niîwĩ: —Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ dutiró weerã́ wiôgɨ niîmi. Kɨ̃ɨ̂ makɨ́ Jesu marîre yɨ'rɨógɨ niîmi, niîkɨ niîwĩ naâre. Kɨ̃ɨ̂ werekã́ tɨ'órã, tii makákãharã Jesuré ẽho peókãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂re ẽho peókã ĩ'yâgɨ, wamê yeekɨ niîwĩ ɨmɨá, numiâre. 13Simão “Yɨ'ɨ́ kẽ'ra Jesuré ẽho peó'” niikã́ tɨ'ógɨ, Filipe kɨ̃ɨ́ kẽ'rare wamê yeekɨ niîwĩ. Be'ró Filipe no'ó wa'aró Simão siru tuúkɨ niîwĩ kɨ̃ɨ̂re. Filipe Õ'âkɨ̃hɨ tutuaró me'ra weé ĩ'yokã ĩ'yâgɨ, Simão ĩ'yâ maria mɨhakɨ niîwĩ. 14Filipe Samariapɨ tohô weerí kurareta Jerusalẽ́pɨ niirã́ Jesu kɨ̃ɨ̂ bese kũú'kãrã kití tɨ'ókãrã niîwã Samariakãharã naâ Jesuré ẽho peósere. Teeré tɨ'órã, naâ me'rakãharãre Pedro, Joãore ĩ'yâ dutirã o'ôo'kãrã niîwã. 15Naâ toopɨ́ etâ, Jesuré ẽho peórãre Õ'âkɨ̃hɨre sẽri basákãrã niîwã. —Pakɨ́, ã'rá kẽ'rare Espírito Santore o'ôo'ya mɨ'ɨ̂ makɨre ẽho peórãre, niî sẽríkãrã niîwã. 16Filipe kɨ̃ɨ̂ wamê yeeka terore Espírito Santore naâ moókãrã niîwã yuhûpɨ. Jesuré ẽho peóse me'ra di'akɨ̃ wamê yee no'okãrã niîwã. 17Pedro, João Õ'âkɨ̃hɨre sẽrí toharã, Jesuré ẽho peórãre naâ dɨpopápɨ yãa peókãrã niîwã. Naâre yãa peóri kurata Espírito Santo naâpɨre dihatákɨ niîwĩ. 18Pedro kẽ'ra naâ yãa peókã, Espírito Santo dihatákã weesére Simão ĩ'yâkɨ niîwĩ. Teeré ĩ'yâgɨ, naâ Espírito Santore dihatákã weé'kere duú sĩ'rigɨ, Pedro kẽ'rare niyéru o'ôkɨ niîmiwĩ. 19—Yɨ'ɨ̂re mɨsâ tutuasé kɨosére o'ôya. Yɨ'ɨ́ kẽ'ra dɨpopápɨ no'ó yãa peórãre Espírito Santore naâ kɨokã́ weegɨ́ti weé', niîkɨ niîmiwĩ. 20Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Pedro kɨ̃ɨ̂re niîkɨ niîwĩ: —Mɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ tutuasé o'osére Espírito Santo ɨ̃sâ dihatákã weesére niyéru me'ra duugɨ́ti niî wãkûmiati? Nií wee'. Mɨ'ɨ̂ me'rata niyéru boâ bata'ato. Õ'âkɨ̃hɨ mɨ'ɨ̂re bu'îri da'rêgɨsami. 21Mɨ'ɨ̂re ĩ'yâgɨ, “Mɨ'ɨ̂ wãkusé diakɨ̃hɨ́ nií wee'”, niî ĩ'yâsami. Tohô weégɨ ɨ̃sâ weeró noho Jesu yeé kitire masaré mɨ'ɨ̂ werê masitisa'. 22- 23Yɨ'ɨ̂ masî'. Mɨ'ɨ̂ ɨosé bɨkɨ, yã'asé wee poó yɨ'rɨa'kɨ niî'. Teé mɨ'ɨ̂re du'utá basiótisa'. Tohô weégɨ mɨ'ɨ̂ yã'âro wãkusére bɨhâ wetiya. Õ'âkɨ̃hɨre akobohóse sẽriyá. Apé tero weégɨ mɨ'ɨ̂ yã'âro wãkû'kere akobohógɨ akobohó boosami, niîkɨ niîwĩ Pedro. 24Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Simão naâre niîkɨ niîwĩ: —Teé mɨsâ niî'ke yɨ'ɨ̂re wa'âtikã'ato niîrã, mɨsâ yɨ'ɨ̂re Õ'âkɨ̃hɨre sẽri basáya. 25Be'ró Pedro kẽ'ra tii makákãharãre Jesu kɨ̃ɨ̂ weekã́ ĩ'yâ'kere, naâ tɨ'ó'kere werêkãrã niîwã. Naâre werê toha, Jerusalẽ́pɨ toháa wa'âkãrã niîwã. Toopɨ́ toháarã, Jesu yeé kitire pehe makári Samaria di'takãharã naâ niisé makarire werê tohaakãrã niîwã. 26Be'ró Filipere ni'kɨ́ Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'tegɨ bahuá, a'tîro niî werêkɨ niîwĩ: —Jerusalẽ́ niî wã'kari ma'a, Gaza wamêtiri maka bu'áari ma'apɨ wa'âya. Tií ma'a yukɨ́ marirópɨ niî wã'kasa', niîkɨ niîwĩ. 27- 28Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Filipe tií ma'apɨ bu'áakɨ niîwĩ. Toopɨ́ wa'âgɨ, ni'kɨ́ Etiópia wamêtiri di'takɨ̃hɨre boka ehákɨ niîwĩ. Tií di'ta dutigó Candace wamêtigo wiôgo dokakɨ̃hɨ, niî pe'tise koo yeé niyérure ko'terí masɨ niîkɨ niîwĩ. Jerusalẽ́pɨ Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peógɨ ehâ'kɨ kɨ̃ɨ yaá di'ta Etiópiapɨ dahâ tohaagɨ weékɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ yawɨ́ tũrupɨhɨ́ cavaloa naâ wehepɨhɨ́ me'ra wa'âkɨ niîwĩ. Dɨporókɨ̃hɨpɨ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tagɨ Isaía wamêtigɨ kɨ̃ɨ̂ ohâ'kere bu'ê sãyakɨ niîwĩ. 29Kɨ̃ɨ̂ tohô weerí kura Espírito Santo Filipere “Tiwɨ tiró kureakãpɨ wa'âya”, niîkɨ niîwĩ. 30Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ Filipe tiwɨ tiroákãpɨ omá wã'kakɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ tiro ehâgɨ, Etiópiakɨ̃hɨ Isaía ohâ'kere bɨsɨró me'ra bu'ekã́ tɨ'ókɨ niîwĩ. Teeré tɨ'ógɨ, “Mɨ'ɨ̂ bu'esére tɨ'ó yẽ'eti?” niî sẽrí yã'akɨ niîwĩ. 31Kɨ̃ɨ̂ pe'e kɨ̃ɨ̂re yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Tɨ'ó yẽ'etisa'. Yɨ'ɨ̂re neê werêtikã, de'ró weé yɨ'ɨ̂ masî boosari? Te'á yɨ'ɨ̂ me'ra wa'âya. Mɨhâ sãhagɨ a'tiá yɨ'ɨ̂re wereákɨhɨ, niîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, tiwɨpɨ́ kɨ̃ɨ̂ me'ra mɨhâ sãhakɨ niîwĩ. Be'ró wa'â wa'âkãrã niîwã. 32Etiópiakɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ bu'ê sãya'ke Õ'âkɨ̃hɨ makɨre wa'aátehe niîkaro niîwɨ Isaía kɨ̃ɨ̂ a'tîro ohâ'ke: Masá ovelhare wẽherã́tirã, kɨ̃ɨ̂re miáasama naâ wẽhe wɨáropɨ. Ni'kɨ́ masɨ́ kẽ'rare kɨ̃ɨ̂ neê bu'îri moogɨ́ niîmikã, tohôta weerã́sama. Ovelha wi'magɨ́, yutâ weerã́tirã naâ poâri seekã́, neê utîtisami. Kɨ̃ɨ̂ masɨ́ kẽ'ra ye'sûtigɨsami kɨ̃ɨ̂re yã'âro weekã́. 33Kɨ̃ɨ̂re yã'agɨ́re weeró noho naâ yabî buhirã́sama. Ã'rí bu'îri moogɨ́ niîmi niîgɨ, neê ni'kɨ́ kɨ̃ɨ̂re uúkũ basasome. Kɨ̃ɨ yaá di'takãharã pehé yã'asé weerã́sama kɨ̃ɨ̂re. Tee pehére werê pe'o masitisa'. Kɨ̃ɨ̂ katirí ɨmɨ̂koho pe'tiá wa'ârosa' a'tí di'tapɨre. Etiópiakɨ̃hɨ a'té ohâ'kere bu'êkɨ niîwĩ. 34Kɨ̃ɨ̂ teeré bu'ê toha nɨ'ko, Filipere sẽrí yã'akɨ niîwĩ: —Isaía noaré ohâgɨ weeparí? Kɨ̃ɨ̂ basi pe'e ou ãpipɨ́re ohâgɨ weeparí tohô niîgɨ? niî sẽrí yã'akɨ niîwĩ. 35Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́, Filipe kɨ̃ɨ̂ bu'ê'ke nɨkɨ werêkɨ niîwĩ: —Teé ohâ'ke Jesu Cristore niî sĩ'riro weé', niîkɨ niîwĩ. Teeré werê toha, be'ró Jesu yeé kitire werê nemokɨ niîwĩ taha. 36Ma'âpɨ wa'ârã, akó niirópɨ etâkãrã niîwã. Teeré ĩ'yâgɨ, Etiópiakɨ̃hɨ Filipere “Sõ'ó akó niî'. Yɨ'ɨ̂re mɨ'ɨ̂ wamê yeeta basiósari?” niîkɨ niîwĩ. 37“Basiókã'sa' mɨ'ɨ̂ Jesu Cristore ãyuró ẽho peókã maa”, niî yɨ'tíkɨ niîwĩ Filipe. Etiópiakɨ̃hɨ yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ ẽho peó', Jesu Cristo Õ'âkɨ̃hɨ makɨ niîmi, niîkɨ niîwĩ. 38Be'ró Etiópiakɨ̃hɨ cavaloare tohâ nɨ'ka dutikɨ niîwĩ. Tiwɨré tũrêo kũu toha, naâ tiwɨpɨ́ sãyâ'kãrã akó niirópɨ diháakãrã niîwã. Toopɨ́ yumû wiha, Filipe kɨ̃ɨ̂re wamê yeekɨ niîwĩ. 39Kɨ̃ɨ̂re wamê yeeka be'ro naâ yumû nɨhari kura maatá Filipere Espírito Santo miáakɨ niîwĩ apé sia'pɨ. Etiópiakɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂re neê opâturi ĩ'yâ nemotikɨ niîwĩ. Be'ró pũûro e'katíse me'ra toháa wa'âkɨ niîwĩ kɨ̃ɨ yaá makapɨ. 40Filipe Espírito Santo kɨ̃ɨ̂re miáaka be'ro maatá Azoto wamêtiri makapɨ bahuá nɨ'kakɨ niîwĩ. Toopɨ́ niî, be'ró niî pe'tise makaripɨ werê kusiagɨ wa'âkɨ niîwĩ Jesu yeé kitire. Teê Cesaréia wamêtiri makapɨ werê ehakɨ niîwĩ.

will be added

X\