ATOS 7

1Estevãore naâ ĩ'yarí kura sacerdotea wiôgɨ sẽrí yã'akɨ niîwĩ: —Mɨ'ɨ̂re werê sãase diakɨ̃hɨ́ta niîti? niîkɨ niîwĩ. 2Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́, Estevão yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Akawerérã, yɨ'ɨ̂re tɨ'oyá. Õ'âkɨ̃hɨ ãyuró asistégɨ, niî pe'tise masî yɨ'rɨgɨ marî yẽkɨ Abraãore uúkũkɨ niîwĩ Mesopotâmia Caldeu masa niirópɨ. Harã wamêtiri makapɨ wa'aátoho dɨporo kɨ̃ɨ̂re uúkũkɨ niîwĩ. 3A'tîro niîkɨ niîwĩ: “A'tí di'tare, mɨ'ɨ̂ akawerérãre wiháaya. Wa'âya yɨ'ɨ̂ mɨ'ɨ̂re di'tâ wereátohopɨ”, niîkɨ niîwĩ. 4Tohô niikã́ tɨ'ógɨ, kɨ̃ɨ̂ akawerérã Caldeu masa yee di'tapɨ niî'kɨ wiháa, Harãpɨ makari wa'âkɨ niîwĩ. Toopɨ́ niî, be'ró Abraão pakɨ wẽrîa wa'âkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ pakɨ́ wẽrîka be'ro Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂re wiháa dutikɨ niîwĩ taha, a'tí di'ta Judéia marî niiróre a'tî dutigɨ. 5Kɨ̃ɨ̂ a'topɨ́ etakã́, kɨ̃ɨ̂re neê kã'roákã di'ta o'ôtikɨ niîwĩ yuhûpɨ. O'ôtimigɨta, “Be'ropɨ́ mɨ'ɨ yeé, mɨ'ɨ̂ paramérã niî turiarã yee di'ta niîrosa'”, niîkɨ niîwĩ. Õ'âkɨ̃hɨ tohô niîka terore Abraão neê ni'kɨ́ põ'ra maríkɨ niîwĩ. 6Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂re apêye niî nemokɨ niîwĩ taha: “Mɨ'ɨ̂ paramérã niî turiarã apé di'tapɨ niîrãsama yuhûpɨ. Quatrocentos kɨ'mari tií di'takãharã da'rá ko'terã niîrãsama. Naâre da'ra dutí, tãrapérãsama. 7Yɨ'ɨ̂ naâre tohô weekã́, tií di'takãharãre bu'îri da'rêgɨsa'. Naâre bu'îri da'rê toha, mɨ'ɨ̂ paramérã niî turiarã tií di'tapɨ niî'kãrã wihá, yɨ'ɨ̂re yɨ'tí, ẽho peórãsama”, niîkɨ niîwĩ Õ'âkɨ̃hɨ. 8Kɨ̃ɨ̂ tohô niîka be'ro Abraãore a'tîro wee dutíkɨ niîwĩ: “Niî pe'tirã ɨmɨaré naâ õ'rekɨhɨ́ yapa kaserore yehê kõ'aya. Mɨsâ tohô weérã, yɨ'ɨ̂re ĩ'yorã́sa' mɨsâ ẽho peósere”, niîkɨ niîwĩ Õ'âkɨ̃hɨ. Tohô weégɨ Abraão kɨ̃ɨ̂ makɨ́ Isaquere ni'kâ semana kɨ̃ɨ̂ bahuáka be'ro kɨ̃ɨ̂ õ'rekɨhɨ́ yapa kaserore yehê kõ'akɨ niîwĩ. Isaque kẽ'ra kɨ̃ɨ̂ makɨ́ Jacoré tohôta weékɨ niîwĩ. Jacó meharóta weékɨ niîwĩ kɨ̃ɨ̂ põ'rá dozere. Õ'âkɨ̃hɨ dutî'karo nohota weékãrã niîwã, niî werêkɨ niîwĩ Estevão. 9- 10Jacó põ'ra marî yẽkɨ sɨmɨá naâ akabihí Joseré ɨórã, ãpêrã masaré da'rá ko'teakɨhɨ niiáto niîrã duâkãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂re duú'kãrãta taha ãpêrã Egitokãharãpɨre duâ turiakãrã niîwã. Naâ duâka be'ro kɨ̃ɨ̂ pi'etísetiri nɨkɨ Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂re wee tamú nu'kukã'kɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂re wee tamúgɨ, pehé masisé o'ôkɨ niîwĩ. Faraó Egito di'ta wiôgɨ kɨ̃ɨ̂re tɨ'sâ yɨ'rɨakɨ niîwĩ. Tohô weégɨ kɨ̃ɨ̂ dokakɨ̃hɨ wiôgɨ sõróokɨ niîwĩ. Apêyere Faraó kɨ̃ɨ yaá wi'ikãhase da'rasé wiôgɨ sõróokɨ niîwĩ. 11José toopɨ́ wiôgɨ niirí kura niî pe'tiro Egitopɨre ba'asé pe'tiá wa'âkaro niîwɨ. Kɨ̃ɨ̂ akawerérã, marî yẽkɨ sɨmɨá niirópɨ Canaãpɨ kẽ'rare pe'tiá wa'âkaro niîwɨ. Teé pe'tíka be'ro masá teé di'tapɨ niirã́ ɨpɨ́tɨ ɨhá boâkãrã niîwã. Marî yẽkɨ sɨmɨá Abraão paramérã kẽ'rare neê ba'asé maríkaro niîwɨ. 12- 13Be'ró Jacó “Egitopɨ ba'asé duasé niiápa'ro” niikã́ tɨ'ógɨ, kɨ̃ɨ̂ põ'raré “Duúrã wa'âya”, niî o'ôo'kɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'órã, Egitopɨre neê wa'ârã weékãrã niîwã. Toopɨ́ etâ, ba'asé duú, naa yaá wi'ipɨ mahâmi tohati a'tîtikãrã niîwã. Be'ró teé ba'asé naâ duú'kere ba'â pe'o, opâturi duúrã wa'âkãrã niîwã meharópɨta taha. Tiîtare maha naâ etakã́, José “Yɨ'ɨ̂ mɨsâ akabihí mɨsâ duâ'kɨ niî'”, niî werêkɨ niîwĩ kɨ̃ɨ̂ ma'mi sɨmɨáre. Be'ró Faraó kẽ'ra “Ã'rá José ma'mi sɨmɨá niiáma” niikã́ tɨ'ókɨ niîwĩ. 14Be'ró José kɨ̃ɨ̂ ma'mi sɨmɨá me'ra kití o'ôo'kɨ niîwĩ kɨ̃ɨ̂ pakɨpɨ́re. “Marî pakɨ, niî pe'tirã marî akawerérã a'topɨ́ makâri a'tiáto”, niî o'ôo'kɨ niîwĩ naâre. Kɨ̃ɨ̂ akawerérã pe'e setenta e cinco niîkãrã niîwã. 15Kɨ̃ɨ̂ ɨó'kere tɨ'ógɨ, Jacó kɨ̃ɨ̂ põ'rá me'ra José tirópɨ wa'ârã Egitopɨre bu'áakãrã niîwã. Toopɨ́ niîgɨta, naâ pakɨ́ Jacó wẽrîa wa'âkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ põ'rá marî yẽkɨ sɨmɨá kɨ̃ɨ̂ weeró nohota wẽrî pe'ti diha wa'âkãrã niîwã. 16Be'ropɨ́ naâ õ'ârire yaárã wa'ârã Siquẽ́ wamêtiri makapɨ miáakãrã niîwã. Abraão kɨ̃ɨ̂ Hamor põ'rare ɨ̃tâ tuti duúka tutipɨ kɨ̃ɨ̂ mihire yaá'karopɨta naâre sĩô sõro kũukãrã niîwã. 17Õ'âkɨ̃hɨ too dɨpóropɨ Abraãore niîkɨ niîwĩ: “Mɨ'ɨ̂ paramérã niî turiarãpɨ apé di'tapɨ niî'kãrã a'tí di'ta Canaãpɨ tohátirãsama taha.” Kɨ̃ɨ̂ tohô niî'ke ehaátoho dɨporoakã Egitopɨ niîrã, marî yẽkɨ sɨmɨá paramérã pãharã́ masâ puti nemokãrã niîwã. 18Egitopɨre naâ niikã́, José wẽrîka be'ropɨ Egitopɨre ãpí wiôgɨ sãháakɨ niîwĩ taha. Kɨ̃ɨ̂ Joseré neê masîtikɨ niîwĩ. 19Kɨ̃ɨ̂ marî yẽkɨ sɨmɨá pãharã́ naâ masâ putikã ĩ'yâ, naâre yã'â butia'ro weepékɨ niîwĩ. Naâ põ'rá neê bahuá'kãrã ɨmɨaré wẽriáto niîgɨ apêropɨ kõ'â duti mɨhakɨ niîwĩ. 20Kɨ̃ɨ̂ naâre tohô dutirí kura Moisé bahuákɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ ãyú butia'gɨakã niîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ pakɨ sɨmɨá i'tiárã muhipũ naa yaá wi'ipɨre kɨ̃ɨ̂re masókãrã niîwã. 21Be'ró naâ kɨ̃ɨ̂re wẽherí niîrã, diâpɨ po'ôkãrã niîwã. Naâ po'ôka be'ro Faraó mako kɨ̃ɨ̂re ĩ'yâ bokako niîwõ. Ĩ'yâ boka, mii maháko niîwõ koo yaá wi'ipɨ. Toopɨ́ koô makɨré weeró noho kɨ̃ɨ̂re masóko niîwõ. 22Kɨ̃ɨ̂ tií wi'ipɨ bɨkɨâ, niî pe'tise Egitokãharã naâ bu'esére bu'êkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ masisé me'ra uúkũ, niî pe'tisere ãyuró weékɨ niîwĩ. 23Be'ró Moisé quarenta kɨ'mari kɨógɨ, kɨ̃ɨ̂ akawerérã tiropɨ sihâgɨ wa'âkɨ niîwĩ. 24Toopɨ́ ehâgɨ, ni'kɨ́ Egitokɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ akawerégɨre paakã́ ĩ'yâkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ tohô weekã́ ĩ'yâgɨ, kɨ̃ɨ̂re a'mégɨ, Egitokɨ̃hɨre paâ wẽhekã'kɨ niîwĩ. 25Kɨ̃ɨ̂ basi Moisé pe'e a'tîro niî wãkûkɨ niîwĩ: “Yɨ'ɨ̂ me'rata Õ'âkɨ̃hɨ yɨ'ɨ̂ akawerérãre naâ a'tí di'takãharã da'rá ko'terã niisére wihakã́ weegɨ́sami. Naâ a'teré masîsama”, niî wãkûkɨ niîmiwĩ. Kɨ̃ɨ̂ akawerérã pe'e kɨ̃ɨ̂ weeró noho wãkûtikãrã niîwã. 26Ape nɨmɨ́ kɨ̃ɨ̂ naâ tiropɨ wa'âkɨ niîwĩ taha. Toopɨ́ ehâgɨ, ãpêrã pɨárã kɨ̃ɨ̂ akawerérã a'me kẽékã ĩ'yâkɨ niîwĩ. Naâre boságɨ “Akawerérã, toô kã'rota a'me kẽé du'uya. De'ró weérã toô kã'ro a'me kẽéti ni'kɨ́ akawerérã niîmirã?” niîkɨ niîwĩ. 27Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, ãpiré ɨpɨ́tɨ paâ'kɨ pe'e Moisére tuu kehé nɨ'kokɨ niîwĩ. “Noá mɨ'ɨ̂re ɨ̃sâ wiôgɨ ‘Naâre beségɨ wa'âya’, niî o'ôo'ati? 28Mɨ'ɨ̂ yɨ'ɨ̂re wẽhé sĩ'risari taha yamîka' mɨ'ɨ̂ Egitokɨ̃hɨre wẽhé'karo nohota?” niî ye'sûkɨ niîwĩ. 29Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Moisé, ã'rá yɨ'ɨ̂re teeré masî pe'ti tohasama niîgɨ, uî wã'ka wa'âkɨ niîwĩ. Be'ró apé di'tapɨ Midiã́ wamêtiropɨ du'tí wã'kakɨ niîwĩ. Toopɨ́ amûkã dɨ'té, niîkã'kɨ niîwĩ. Pɨárã ɨmɨá põ'ratíkɨ niîwĩ. 30Midiã́ di'tapɨre quarenta kɨ'mari niîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ tiikése kɨ'mari niîka be'ro ni'kâ nɨmɨ yukɨ́ mariró ɨ̃rɨgɨ́ Sinai wamêtikɨhɨ tiropɨ ĩ'yâ wã'kakɨ niîwĩ. Toopɨ́ wa'akã́, ni'kâ siti yukɨ̂ siti ɨ̃hɨkã́ ĩ'yâkɨ niîwĩ. Tií pekâ me'e ɨ̃hɨrí põ'ra dekopɨ Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'tegɨ weeró noho bahugɨ́ bahuákɨ niîwĩ. 31Kɨ̃ɨ̂ tii sití ɨ̃hɨkã́ ĩ'yâgɨ, ĩ'yâ maria wa'âkɨ niîwĩ. “De'ró weéro tohô wa'âmitito?” niî, pɨ'toákã kure ĩ'yâgɨ wa'âkɨ niîwĩ. Pɨ'toákã ehakã́, Õ'âkɨ̃hɨ tií me'e wa'teropɨ niigɨ́ kɨ̃ɨ̂re uúkũkɨ niîwĩ. 32“Yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ niî'. Mɨ'ɨ̂ yẽkɨ sɨmɨá Abraão, Isaque, Jacó naâ wiôgɨ niî'”, niîkɨ niîwĩ. Tohô uúkũkã tɨ'ógɨ, ɨpɨ́tɨ uî, nara sãákɨ niîwĩ. Uîgɨ, ĩ'yâ du'ukã'kɨ niîwĩ tií me'ere. 33Be'ró kɨ̃ɨ̂re uúkũ nemokɨ niîwĩ taha: “Yɨ'ɨ̂ a'totá niî' mɨ'ɨ̂ tirota. Tohô weégɨ mɨ'ɨ̂ sãyasé sapáture tuu weéya. Mɨ'ɨ̂ teeré tuu weégɨ, ĩ'yogɨ́sa' yɨ'ɨ̂re mɨ'ɨ̂ ẽho peósere. 34Yarã́ masá Egitopɨ niirã́re naâ ɨpɨ́tɨ pi'etíkã ĩ'yaápɨ. Naâ karíkũkã tɨ'oápɨ. Tohô weégɨ mɨ'ɨ̂re Egitopɨ o'ôo'gɨtigɨ weé' naâre yɨ'rɨoákɨhɨ”, niî werêkɨ niîwĩ Õ'âkɨ̃hɨ Moisére. 35Ã'rí Moiséreta marî yẽkɨ sɨmɨá teérã, a'tîro niîkãrã niîwã: “Noá mɨ'ɨ̂re ɨ̃sâ wiôgɨ, ‘Naâre beségɨ wa'âya’, niî o'ôo'ati?” niîkãrã niîwã. Marî yẽkɨ sɨmɨá tohô niîmikã, Õ'âkɨ̃hɨ pe'e Moisére naâre yɨ'rɨoákɨhɨ, naâre dutiákɨhɨ sõróokɨ niîwĩ. Pekâ me'e siti ɨ̃hɨ̂'karo bahuá'kɨta Moisére yɨ'rɨó tamukɨ niîwĩ marî yẽkɨ sɨmɨáre. 36Kɨ̃ɨ̂ Egitopɨ niîgɨ, pahirí maa akó sõ'arí maapɨ niîgɨ, Õ'âkɨ̃hɨ tutuaró me'ra pehé weé ĩ'yokɨ niîwĩ. Tohô weégɨ kɨ̃ɨ̂ akawerérã Egitopɨ niî'kãrãre apêye di'tapɨ sɨ'orí mii wiháakɨ niîwĩ. Quarenta kɨ'mari yukɨ́ mariró, masá marirópɨ naâ wa'akã́, Õ'âkɨ̃hɨ tutuaró me'ra weé ĩ'yo nu'kukã'kɨ niîwĩ. 37Moiséta marî yẽkɨ sɨmɨáre a'tîro werêkɨ niîwĩ: “Õ'âkɨ̃hɨ be'ropɨ́ ni'kɨ́ o'ôo'gɨsami kɨ̃ɨ yeé kiti wereákɨhɨre. Yɨ'ɨ̂re o'ôo'karo weeró nohota kɨ̃ɨ̂re o'ôo'gɨsami. Kɨ̃ɨ́ kẽ'ra marî akawerégɨ niîgɨsami”, niîkɨ niîwĩ. 38Marî yẽkɨ sɨmɨá naâ yukɨ́ marirópɨ niikã́, Moisé naâ me'ra niîkɨ niîwĩ. Toopɨ́ ɨ̃rɨgɨ́ Sinai wamêtikɨhɨpɨ Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'tegɨ bahuá, kɨ̃ɨ̂re werê'kere naâre werê turiakɨ niîwĩ. Marí kẽ'ra kɨ̃ɨ̂ werê turia'kepɨreta kɨó'. Teé tohô niî nu'kukã'rosa'. Neê pe'tisomé. 39Moisé teeré werêmikã, marî yẽkɨ sɨmɨá neê ẽho peótikãrã niîwã. Naâ kɨ̃ɨ̂ weresére tɨ'ó sĩ'ritirã, “Mahâmi toha wa'ârãti Egitopɨ taha”, niî wãkûkãrã niîwã. 40Tohô wãkûrã, Moisé opâturi kɨ̃ɨ̂ ɨ̃rɨgɨ́pɨ mɨhâaka be'ro kɨ̃ɨ̂ ma'mí Arãore a'tîro niîkãrã niîwã: “Sõ'ó niîkɨ marîre Egitopɨ niî'kãrãre miíti'kɨ waro quarenta nɨmɨri yɨ'rɨ́' kɨ̃ɨ̂ bahutíro. De'ró wa'âpari kɨ̃ɨ̂re? Marî neê masîtisa'.” Tohô weérã kɨ̃ɨ̂ ma'mí Arãore niîkãrã niîwã: “Ɨ̃̃sâre ẽho peoátehere yeê basaya. Marî dɨporo wɨâ mɨ'tarãsama. Naâ marî wa'aátihi ma'are ĩ'yorã́sama”, niîkãrã niîwã. 41Naâ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Arão naâ dutî'karo nohota ni'kɨ́ wekɨ̂ wi'magɨ́ weeró noho bahugɨ́ ouro me'ra yeêkɨ niîwĩ. Be'ró kɨ̃ɨ̂re ẽho peórã, ekarã́re wẽhé ɨ̃hâ moro peokãrã niîwã. Tohô niikã́ naâ yeê'kɨreta bosê nɨmɨ weé, e'katí peokãrã niîwã. 42Naâ tohô weekã́ ĩ'yâgɨ, Õ'âkɨ̃hɨ naâ ɨaró weeáto niîgɨ naâ me'ra niî'kɨ kõ'âkã'kɨ niîwĩ. Tohô weérã naâ no'ó ɨaró yõkoáre, muhîpũare ẽho peókãrã niîwã. Tohô naâ weé'kere Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tarã a'tîro niî ohâkãrã niîwã: Õ'âkɨ̃hɨ a'tîro niîkɨ niîwĩ: “Mɨsâ yɨ'ɨ̂ pe'ere yukɨ́ marirópɨre quarenta kɨ'mari niîrã, neê ekarã́re wẽhé ɨ̃hâ moro peotiwɨ. 43Ãpí Moloque wamêtigɨ ẽho peórã su'ti kaséri wi'i me'ra yoô wã'kawɨ. Ãpí Refã́ yõkoáwɨ̃ mɨsâ yeê'kɨ kẽ'rare ẽho peórã tohôta weewɨ́. Ã'raré mɨsâ basita yeê ẽho peówɨ. Yɨ'ɨ̂ pe'ere neê ẽho peótiwɨ. Mɨsâ yɨ'ɨ̂re ẽho peóti'ke bu'iri ãpêrã masaré mɨsâre yẽ'ê miáa dutikã weegɨ́ti yoaró Babilônia wamêtiri maka yɨ'rɨrópɨ”, niîkɨ niîwĩ Õ'âkɨ̃hɨ, niî ohâkãrã niîwã Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti wererã́. 44Estevão wiôrãre werê nemokɨ niîwĩ apêye Õ'âkɨ̃hɨ wi'ikãhasere: —Marî yẽkɨ sɨmɨá naâ yukɨ́ marirópɨ niîrã, ni'kâ wi'i Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peóri wi'i, kɨ̃ɨ̂ pɨámukãse dutî'kere nɨrorí wi'ire kɨókãrã niîwã. Tií wi'i wa'îkɨ̃rã kaseri me'ra naâ weéka wi'i niîkaro niîwɨ. “Tohô bahurí wi'i weeyá”, Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ Moisére dutî'karo nohota keoró weékãrã niîwã. 45Naâ wẽrîka be'ro ãpêrã kɨo turiá siru tuukãrã niîwã tií wi'ire taha. No'ó naâ wa'aró miáa mɨhakãrã niîwã. Be'ró Josué Moisé wẽrîka be'ro a'tí di'ta Canaãpɨ a'tîgɨ, naâre tií wi'ire sɨ'orí miítikɨ niîwĩ. Naâ a'topɨ́ a'tikã́, Õ'âkɨ̃hɨ a'tí di'takãharãre Judeu masa niîtirãre kõ'â mɨhakɨ niîwĩ. Naâ wa'â we'o'kepɨre niîkãrã niîwã. Yoakã́ tií wi'ipɨ Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peókãrã niîwã teê Davi kɨ̃ɨ̂ wiôgɨ sãháaka be'ropɨ. 46Davi apé wi'i weé sĩ'rimikɨ niîwĩ. Õ'âkɨ̃hɨ tɨ'sâ yɨ'rɨa no'ogɨ a'tîro niîkɨ niîwĩ: “Mɨ'ɨ̂ yɨ'ɨ̂ yẽkɨ Jacó ẽho peó'kɨ niî'. Mɨ'ɨ̂re ãyurí wi'i, pahirí wi'i wee basá sĩ'risa' mɨ'ɨ̂ niiátihi wi'ire”, niîkɨ niîwĩ Õ'âkɨ̃hɨre. Kɨ̃ɨ̂ tohô weé sĩ'ri'kɨ niîmigɨ, tií wi'ire weetíkɨ niîwĩ. 47Kɨ̃ɨ̂ makɨ́ Salomão pe'e weékɨ niîwĩ tií wi'ire. 48Õ'âkɨ̃hɨ tutuâ yɨ'rɨgɨ ni'kâ wi'i, masá weéka wi'ipɨ di'akɨ̃ niî masitisami. Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tagɨ dɨporókɨ̃hɨpɨ a'tîro niî ohâkɨ niîwĩ Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ uúkũ'kere: 49“Yɨ'ɨ̂ niî pe'tiropɨ niî'. Ɨ'mɨ̂se, a'tí di'ta yɨ'ɨ̂ weé'kere yɨ'ɨ́ta dutî'. Tohô weégɨ yɨ'ɨ̂ masá weéka wi'ipɨ di'akɨ̃ niî masitisa'. 50Yɨ'ɨ̂ basita niî pe'tise a'teré weewɨ́, niîkɨ niîwĩ Õ'âkɨ̃hɨ”, niî ohâkɨ niîwĩ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tagɨ. 51Be'ró Estevão naâre niîkɨ niîwĩ taha: —Mɨsâ Õ'âkɨ̃hɨ dutisére yɨ'rɨ́ nɨ'ka yɨ'rɨa'. Kɨ̃ɨ̂re masîtirã weeró noho kɨ̃ɨ̂ weresére neê tɨ'ó sĩ'ri wee'. Mɨsâ yẽkɨ sɨmɨá weé'karo nohota Espírito Santo dutisére weé sĩ'ri wee'. 52Naâ niî pe'tirã Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tarãre pi'etíse o'ôkãrã niîwã. Ãpêrãre marîre yɨ'rɨógɨ a'tiátehere werê mɨ'tarãre wẽhékã'kãrã niîwã. Naâ tohô niî no'o'kɨreta kɨ̃ɨ̂ a'tikã́, mɨsâ ãpêrãre wiá, kɨ̃ɨ̂re wẽhe dutíwɨ. 53Mɨsâre Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂re werê ko'terã me'ra kɨ̃ɨ̂ dutisére o'ôo'kɨ niîwĩ. Teeré o'ôo' no'o'kãrã niîmirã, mɨsâ yɨ'rɨ́ nɨ'ka yɨ'rɨa', niî tu'tîkɨ niîwĩ naâre Estevão. 54Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'órã, wiôrã ɨpɨ́tɨ uâ yɨ'rɨa wa'âkãrã niîwã. 55Estevão pe'e Espírito Santore kɨó yɨ'rɨa tĩhagɨ, ɨ'mɨ̂sepɨ ĩ'yâ moro, Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ ãyuró asistésere ĩ'yâkɨ niîwĩ. Jesu kẽ'rare ĩ'yâkɨ niîwĩ kɨ̃ɨ̂ pakɨ́ diakɨ̃hɨ́ pe'e nu'kugɨ́re. 56Kɨ̃ɨ̂ naâre ĩ'yâgɨ, “Ĩ'yâya. Ɨ'mɨ̂se pãrikã́ ĩ'yâ'. Jesu, Õ'âkɨ̃hɨ makɨ masɨ́ weeró noho ɨpɨtígɨ kɨ̃ɨ̂ diakɨ̃hɨ́ pe'e nu'kugɨ́re ĩ'yâ'”, niîkɨ niîwĩ Estevão. 57- 58Naâ kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'órã, ɨpɨ́tɨ karíkũ tɨ'ó sĩ'ritirã, o'mê peeri da'rá bi'akãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂ pɨ'tó ni'kâro me'ra oma ehá, yẽ'ê, kɨ̃ɨ̂re miáakãrã niîwã tii maká sumútohopɨ. Kɨ̃ɨ̂re doke wẽhérãti niîrã, su'tí bu'îkãhase naâ sãyâ'kere tuu weé, Saulo wamêtigɨre ko'tê dutirã o'ôkãrã niîwã. Teeré tuu weé o'ô toha nɨ'ko, kɨ̃ɨ̂ Estevãore ɨ̃tâ peeri me'ra dokékãrã niîwã. 59Naâ tohô weekã́, a'tîro niî sẽríkɨ niîwĩ: —Jesu, yɨ'ɨ̂ wiôgɨ, yɨ'ɨ̂ wẽrîgɨti weé'. Yɨ'ɨ̂ ehêri põ'rare yẽ'êya, niîkɨ niîwĩ. 60Be'ró bɨrɨ̂ ke'a, pũûro karíkũro me'ra niîkɨ niîwĩ taha: —Wiôgɨ, akobohóya ã'raré yɨ'ɨ̂re naâ tohô weesére. Kɨ̃ɨ̂ tohô niîka be'ro wẽrîa wa'âkɨ niîwĩ.

will be added

X\