ATOS 28

1Ɨ̃̃sâ niî pe'tirã sumútohopɨ nɨhahá, mahá nɨ'kaka be'ro ɨ̃sâ masîwɨ, tii nɨkɨ́ro Malta wamêtikaro niîwɨ. 2Tookãhárã masá akôro pehakã́ yɨsɨákã ĩ'yârã, ɨ̃sâre ãyuró pahá yã'awã. Tohô weérã pekâ me'e wĩha basá, ɨ̃sâre so'ma dutírã pihîowã. 3Paulo kẽ'ra pekâ boposé seégɨ wa'â, mii tĩáwĩ. Kɨ̃ɨ̂ tohô mii tĩári kura ãyâ pekâpɨ niî'kɨ asisé uî wihatigɨ, Paulo yaa amûkãpɨ kũ'rî doke yohawĩ. Toopɨ́ta wã'yákã'wĩ. 4Tii nɨkɨ́rokãharã ãyâ Paulo yaa amûkãpɨ wã'yakã́ ĩ'yârã, naâ a'tîro niîwã: —Ã'rí masá wẽhegɨ́ niîsami. Kɨ̃ɨ̂ diâ pahirí maapɨ yɨ'rɨ́ toha'kɨ niîmigɨ, kɨ̃ɨ̂ yã'âro weé'ke wapa wẽrîgɨsami, niîwã. 5Paulo pe'e ãyâre pekâ me'epɨ wehêste kehe sãawĩ. Kɨ̃ɨ̂re neê mehêkã wa'âtiwɨ. 6Naâ tookãhárã pe'e “Maatá kɨ̃ɨ̂re bipiá wa'ârosa'”, niîmiwã. “Bipitíkã maa, wãkûtiro bɨrɨ̂ ke'a, wẽrîa wa'âgɨsami”, niî wãkûmiwã. Naâ yoakã́ yuû kue kumí, kɨ̃ɨ̂re mehêkã wa'âtikã ĩ'yâ, mehêkã wãkûwã taha. “Ã'rí ɨmɨ mehéta niîsami. Marî ẽho peógɨ niîgɨ niîsami. Tohô weéro kɨ̃ɨ̂re ãyâ kũ'rikã́, neê mehêkã wa'á wee'”, niîwã. 7Ɨ̃̃sâre tohô wa'â'karo tii nɨkɨ́ro wiôgɨ Públio wamêtigɨ yaá di'ta pɨ'toakã niîwɨ. Kɨ̃ɨ̂ ɨ̃sâre kɨ̃ɨ yaá wi'ipɨ kãri dutígɨ pihîkã'wĩ. I'tiá nɨmɨ ɨ̃sâ kɨ̃ɨ yaá wi'ipɨ niisé nɨmɨrire ɨ̃sâre ãyuró weewĩ́. 8Tiîtare Públio pakɨ uhá'ke, yohâ do'âtigɨ kãhiwĩ́. Paulo kɨ̃ɨ̂ kãhirópɨ sãhá, Õ'âkɨ̃hɨre sẽri basá, kɨ̃ɨ̂ dɨpôapɨre yãa peówĩ. Tohô weé kɨ̃ɨ̂re yɨ'rɨkã́ weewĩ́. 9Kɨ̃ɨ̂ tohô weekã́ ĩ'yârã, tii nɨkɨ́ropɨ niirã́ do'âtirã naâ do'âtisere yɨ'rɨó dutirã kɨ̃ɨ̂ tiropɨ a'tîwã. Niî pe'tirã naâ do'âtisere yɨ'rɨó no'owã. 10Tii nɨkɨ́rokãharã ɨ̃sâre pehé apêye noho o'ôwã. Be'ropɨ́ ɨ̃sâ yukɨ̂sɨpɨ wa'ârã, pu'êtiatehe kẽ'rare o'ôwã. 11Ɨ̃̃sâ tii nɨkɨ́ropɨre i'tiá muhipũ niîwɨ. Be'ró Alexandria wamêtiri makakãhawɨ me'ra wa'âwɨ taha. Tiwɨ́ toopɨ́ pu'êkɨ tõ'ó niî ni'ikaro niîwɨ yuhûpɨ. Tiwɨ́ yukɨ̂sɨ ẽ'keapɨ ãpêrã masá ẽho peósetirã Castor, Pólu wamêtirã naâ weeró noho bahurã́ paâ tee õ'o'ke wã'yawɨ. 12Maltapɨ niî'kãrã wihá, Siracusa wamêtiri makakãha petapɨ ehâwɨ. Toopɨ́ i'tiá nɨmɨ tohá ni'iwɨ. 13Be'ró Régio wamêtiri makapɨ wa'ârã sumútohopɨ nɨháawɨ. Toopɨ́ etâ, ni'kâ nɨmɨ be'ro ɨ̃sâ wa'aró pe'eta wĩ'ró wẽéowɨ. Tohô weérã ape nɨmɨ́ pe'e ehâ bakeo'wɨ Putéoli wamêtiri makapɨre. Toopɨ́ etâ, ɨ̃sâ tiwɨpɨ́ sãyâ'kãrã diháawɨ. 14Toopɨ́re ãpêrã Jesuré ẽho peórãre boka eháwɨ. Naâ ɨ̃sâre “Ni'kâ semana ɨ̃sâ me'ra tohá ni'iya”, niîwã. Tohô weérã ɨ̃sâ ni'kâ semana toó niî, be'ró Romapɨ wa'ârã ma'âpɨ yɨ'rɨáwɨ taha. 15Ãpêrã Romakãharã Jesuré ẽho peórã ɨ̃sâ Romapɨ wa'asé kitire tɨ'ó tohakãrã niîwã. Teeré tɨ'ó, ɨ̃sâre põo tẽrírã etâwã ma'âpɨ praça de Ápio wamêtiri makapɨ. Ãpêrã kẽ'ra apêropɨ siharã́ naâ kãrirópɨ Três Venda wamêtiropɨ ɨ̃sâre põo tẽríwã. Paulo naâre ĩ'yâgɨ, Õ'âkɨ̃hɨre “Ãyú'” niî, kɨ̃ɨ̂ basi kẽ'ra nemoró e'katí, wãkû tutuase boka nemówĩ. 16Ɨ̃̃sâ Romapɨ etâka be'ro surára wiôgɨ Júlio a'tîro weewĩ́. Bu'îri kɨorã́ kɨ̃ɨ̂ miáa'kãrãre tookãhárã bu'îri kɨorã́re ko'terã́ wiôgɨpɨre wiawĩ́. Paulo pe'ere apé wi'ipɨ ni'kɨ́ surára kɨ̃ɨ̂re du'tirí niîgɨ ko'teákɨhɨ me'ra kũûwĩ. 17I'tiá nɨmɨ ɨ̃sâ Romapɨ etâka be'ro Paulo tii makákãharã Judeu masa wiôrãre pihîowĩ. Be'ró kɨ̃ɨ̂ tiropɨ naâ ehakã́ ĩ'yâ, naâre a'tîro niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ akawerérã, neê kã'roákã mehêkã weetíwɨ marî akawerérãre. Neê marî yẽkɨ sɨmɨápɨ weeséti'kere “Tohô nií wee'”, niîtiwɨ. Tohô weetímikã, marî akawerérã Jerusalẽ́pɨ yɨ'ɨ̂re yẽ'ê, romano masa wiôrãpɨre o'ôwã. 18Naâ romano masa wiôrã yɨ'ɨ̂re sẽrí yã'a', kɨ̃ɨ̂re wẽheró ɨá' niisé bu'irire bokatí tĩharã, du'ú sĩ'rimiwã. 19Naâ Judeu masa pe'e pũrikã yɨ'ɨ̂re neê du'u wĩróro ɨatíwã. Tohô weégɨ yɨ'ɨ̂ “Wiôgɨ Augusto Romakɨ̃hɨpɨta beseáto”, niîwɨ. Neê yɨ'ɨ̂ akawerérãre werê sãagɨ meheta yɨ'ɨ̂ ɨaró me'ra a'tiápɨ. 20Yɨ'ɨ̂ tohô wee tĩhágɨ, mɨsâ me'ra uúkũgɨti niîgɨ, diakɨ̃hɨ́ masiáto niîgɨ mɨsâre pihîoapɨ. Marî Judeu masa yoakã́ yuû kue'kɨ a'tî tohakɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ Jesu Cristo wamêtimi. Yɨ'ɨ̂ kɨ̃ɨ̂re ẽho peóse bu'iri a'te daári kome daári me'ra dɨ'té no'o'kɨ niî', niîwĩ Paulo. 21Naâ kɨ̃ɨ̂re niîwã: —Ɨ̃̃sâ neê ni'kâ papéra pũri Judeu masa Judéiakãharã naâ ohâ o'oka pũrire yẽ'é wee'. Mɨ'ɨ yeékãhasere tɨ'ó wee'. Toó Judéiakãharã a'topɨ́ siharã́ etârã, neê yã'âro uúkũ werê sãatiwã mɨ'ɨ̂re. 22Ɨ̃̃sâ a'té di'akɨ̃re masî'. Niî pe'tirokãharã “Jesuré ẽho peóse yã'â niî'”, niî uúkũma. Tohô weérã ɨ̃sâ mɨ'ɨ̂ ẽho peósere tɨ'ó sĩ'risa', niîwã. 23Tohô niîka be'ro naâ ni'kâ nɨmɨ teeré uúkũatihi nɨmɨre besewã́. “Tii nɨmɨ́ a'tîrãti” niî, wa'â wa'âwã. Tii nɨmɨ́ niikã́ pãharã́ masá Paulo kãhirí wi'ipɨ etâwã. Naâ nerê pe'tika be'ro bo'reakã́ bu'ê nɨ'ka'kɨ, teê yamîka' bu'ê na'î tõ'oa wa'âwĩ. Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ niî pe'tirã wiôgɨ niisé kitire bu'êwĩ. Jesu Cristore ẽho peoáto niîgɨ, Moisé kɨ̃ɨ̂ ohâ'kere, Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tarã naâ ohâ'kere naâre pũûro ẽho peókã ɨágɨ bu'ê ĩ'yowĩ. 24Ni'karérã kɨ̃ɨ̂ bu'esére ẽho peówã. Ãpêrã neê ẽho peótiwã. 25Naâ ni'kâro noho wãkûti, ni'karérã toopɨ́ duhî'kãrã wã'kâ nɨ'ka wihari kura Paulo naâre niîwĩ: —Espírito Santo diakɨ̃hɨ́ta uúkũpĩ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tagɨ Isaía me'ra uúkũgɨ marî yẽkɨ sɨmɨápɨre. A'tîro niî werê dutikɨ niîwĩ: 26- 27Ã'rá masaré a'tîro niî werêgɨ wa'âya: “Mɨsâ Õ'âkɨ̃hɨ yeekãhasere teérã, ĩ'yâ sĩ'ritirãsa'. Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peó sĩ'ritirã, diakɨ̃hɨ́kãhasere tɨ'ó sĩ'ritirãsa'. Tohô ẽho peóti tĩharã, yɨ'ɨ̂re akobohóse sẽrisomé. Tohô weérã mɨsâre werekã́, tɨ'orã́sa', tɨ'órã pe'ea'. Mehô de'ró niîro weesarí, niî tɨ'o masísome. Mɨsâ ãyuró yɨ'ɨ̂ weesére ĩ'yâmirã, ĩ'yâ masisome”, niîkɨ niîwĩ Õ'âkɨ̃hɨ. 28Tohô weérã mɨsâ tɨ'ó sĩ'ritise bu'iri Õ'âkɨ̃hɨ masaré yɨ'rɨóse kitire ni'kakã́ me'ra Judeu masa niîtirãre werê no'orosa'. Naâ pe'e ãyuró tɨ'ó tɨ'sarãsama, niîwĩ. 29Paulo teeré niîka be'ro Judeu masa toopɨ́ niirã́ naâ basi a'mé tu'ti wihawã. 30Pɨá kɨ'ma Paulo tií wi'i naâ wasó, wapa yeé dutika wi'ipɨre surára kɨ̃ɨ̂re ko'tegɨ́ me'ra niîwĩ. Niî pe'tirã kɨ̃ɨ̂re ĩ'yâ siharãre e'katíse me'ra naâre põo tẽríwĩ. 31Uiró mariró, wãkû tutuaro me'ra masaré Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ wiôgɨ niisére, tohô niikã́ Jesu Cristo yeekãhasere bu'ê nu'kukã'wĩ. Ãpêrã neê ka'mú ta'aro mariró tohô weewĩ́. Teófilo, mɨ'ɨ̂re toô kã'rota ohâ'. Luca

will be added

X\