ATOS 22

1—Yɨ'ɨ̂ akawerérã, yɨ'ɨ̂re tɨ'oyá. Yɨ'ɨ̂ mɨsâre yeekãhásere werêgɨti mɨsâ yɨ'ɨ̂re “Bu'îri moomí” niiáto niîgɨ, niîwĩ. 2Be'ró Paulo naa yeé hebreu masa yee uúkũse me'ra uúkũkã tɨ'órã, nemoró di'ta mariáwã. Paulo naâre niîwĩ: 3—Yɨ'ɨ̂ Judeu masɨ niî'. Cilícia di'takɨ̃hɨ, ni'kâ maka Tarso wamêtiri makapɨ bahuákɨ niîwɨ. A'ti maká Jerusalẽ́pɨ ãyuró masá tu'â eha nɨ'kowɨ. Yɨ'ɨ̂re bu'ê'kɨ Gamaliel niîwĩ. Moisé marî yẽkɨ sɨmɨáre dutî'kere niî pe'tisere bu'ê pe'okã'wɨ. Mɨsâ a'tóka terore Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ dutî'kere ãyuró weesétiro nohota yɨ'ɨ́ kẽ'ra weewɨ́. 4Yɨ'ɨ̂ too dɨpóropɨre Jesuré ẽho peórãre yã'âro weékũkãti. Ehêri põ'ra ãyukã́ti teê no'ó ãpêrãre wẽhé tohagɨpɨ. Ɨmɨá, numiâre yẽ'ê, naâre bu'îri da'rerí wi'ipɨ sõróo mɨha dutikãti. 5Sacerdotea wiôgɨ, niî pe'tirã Judeu masa wiôrã “Kɨ̃ɨ̂ tohôta weewĩ́”, niî masisama. Naáta yɨ'ɨ̂re papéra apo basá tĩharã o'ôo'wã Damascokãharã Judeu masa marî akawerérãre. Yɨ'ɨ̂ tii pũrí me'ra Damascokãharã Jesuré ẽho peórãre yẽ'êgɨ wa'âmiwɨ. A'ti maká Jerusalẽ́pɨ naâre miíti, bu'îri da'rêgɨti niîgɨ, tohô weemíwɨ. 6Damascopɨ yɨ'ɨ̂ ehâgɨti weerí kura daharí tero niikã́ wãkûtiro ɨ'mɨ̂sepɨ bɨpô ya'baró weeró noho yɨ'ɨ̂ tiro asisté dihati bo'rê yuua wa'âwɨ. 7Tohô wa'akã́, yɨ'ɨ̂ nukûkãpɨ bɨrɨ̂ ke'a wa'âkãti. Toó be'roakã ni'kɨ́ yɨ'ɨ̂re uúkũkã tɨ'owɨ́. “Saulo, de'ró weégɨ yɨ'ɨ̂re yã'âro weégɨ weetí?” niîwĩ. 8Teeré tɨ'ó, yɨ'ɨ̂ kɨ̃ɨ̂re yɨ'tiwɨ́: “Noá niîti mɨ'ɨ̂?” niîwɨ. Kɨ̃ɨ̂ pe'e “Yɨ'ɨ̂ Jesu Nazarékɨ̃hɨ niî'. Yɨ'ɨ̂reta yã'âro weégɨ weé'”, niîwĩ. 9Yɨ'ɨ̂ me'ra wa'â'kãrã kẽ'ra teé asistésere ĩ'yâkãrã niîwã. Teeré ĩ'yârã, ɨkɨá wa'âkãrã niîwã. Yɨ'ɨ̂re kɨ̃ɨ̂ uúkũ'ke pe'ere tɨ'otíkãrã niîwã. 10Jesu tohô niikã́ tɨ'ó, “Yɨ'ɨ̂ wiôgɨ de'ró weegɨ́sari?” niî sẽrí yã'awɨ kɨ̃ɨ̂re. Kɨ̃ɨ̂ yɨ'ɨ̂re yɨ'tiwĩ́: “Wã'kâ nɨ'kaya. Wa'âya Damascopɨ. Toopɨ́ mɨ'ɨ̂re ni'kɨ́ werêgɨsami niî pe'tise yɨ'ɨ̂ mɨ'ɨ̂re wee dutiátehere”, niî o'ôo'wĩ. 11Yɨ'ɨ̂re kɨ̃ɨ̂ asisté'ke neê kapêri bahutíkã weekã́ti. Tohô weérã yɨ'ɨ̂ me'rakãharã Damascopɨ sɨ'orí wa'ârã, yɨ'ɨ̂re tɨ̃á wã'kawã. 12Tii makápɨre ni'kɨ́ Anania wamêtigɨ, Moisé dutî'kere weé nu'kugɨ niîwĩ. Niî pe'tirã Judeu masa Damascopɨ niirã́ kɨ̃ɨ̂re “Ãyugɨ́ niîmi”, niî ĩ'yâwã. 13Yɨ'ɨ̂ tii makápɨ etâka be'roakã Anania yɨ'ɨ̂re ĩ'yâgɨ ehâwĩ. Kɨ̃ɨ̂ yɨ'ɨ̂re niîwĩ: “Saulo, mɨ'ɨ̂ opâturi ĩ'yâgɨsa' taha.” Kɨ̃ɨ̂ tohô niirí kurata yɨ'ɨ̂ opâturi ĩ'yâkãti taha. Tohô wa'akã́, kɨ̃ɨ̂re ĩ'yâwɨ yɨ'ɨ̂ tiro nu'kugɨ́re. 14Be'ró yɨ'ɨ̂re niîwĩ: “Õ'âkɨ̃hɨ marî yẽkɨ sɨmɨá ẽho peó'kɨ dɨporópɨ mɨ'ɨ̂re besékɨ niîwĩ. Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ ɨaró mɨ'ɨ̂re masiáto niî, kũûkɨ niîwĩ. Tohô niikã́ kɨ̃ɨ̂ makɨ́ Jesu yã'asé moogɨ́re ĩ'yâ, kɨ̃ɨ̂ uúkũsere tɨ'oáto niîgɨ kũûkɨ niîwĩ. 15Niî pe'tirãre niî pe'tiropɨ mɨ'ɨ̂ ĩ'yâ'kere, mɨ'ɨ̂ tɨ'ó'kere Jesu yeé kitire mɨ'ɨ̂ werê kusiagɨ wa'âgɨsa'. 16Yẽ'e nohó pe'e basió weeti mɨ'ɨ̂re? Basió' pũrikã. Wamê yee dutiya. ‘Yɨ'ɨ̂ Jesuré ẽho peó', yɨ'ɨ̂ yã'âro weé'kere akobohóya’, niî sẽriyá Õ'âkɨ̃hɨre”, niîwĩ yɨ'ɨ̂re Anania. 17Tohô wa'âka be'ro yɨ'ɨ̂ Damascopɨ niî'kɨ tohátiwɨ a'ti maká Jerusalẽ́pɨ. Tohatá, Õ'âkɨ̃hɨre sẽrígɨ wa'âwɨ Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ. 18Yɨ'ɨ̂ sẽrirí kura kãritímigɨ kẽ'esé weeró noho Jesuré ĩ'yâkãti. Jesu yɨ'ɨ̂re niîwĩ: “Keêro a'ti maká Jerusalẽ́re wiháaya. A'ti makákãharã yee kitíre mɨ'ɨ̂ werê sihakã, neê ẽho peósome”, niîwĩ. 19Yɨ'ɨ̂ teeré tɨ'ó, kɨ̃ɨ̂re niîwɨ: “Yɨ'ɨ̂ wiôgɨ, naâ ãyuró masîsama yeekãhásere. Niî pe'tise Judeu masa naâ neresé wi'seri nɨkɨ mɨ'ɨ̂re ẽho peórãre a'mâ sãha, naâre yẽ'ê, bu'îri da'rerí wi'ipɨ kũû, paâpe kũuwɨ. 20Estevão mɨ'ɨ yeé kiti werê'kɨre naâ wẽherí kurare yɨ'ɨ́ kẽ'ra toopɨ́ta ĩ'yâ nu'kuwɨ. Naa yeé su'tí bu'îkãhasere ko'tê basawɨ. ‘Ãyuró weérã, tohô weé bata'ma’, niî wãkuséti nu'kuwɨ”, niî werêwɨ Jesuré. 21Jesu yɨ'ɨ̂re niîwĩ: “Wa'âya. Yɨ'ɨ̂ apêropɨ yoarópɨ o'ôo'gɨti weé' mɨ'ɨ̂re Judeu masa niîtirã tiropɨ”, niîwĩ. 22A'totá Paulo uúkũsere tɨ'o tɨówã. Kɨ̃ɨ̂ “Yɨ'ɨ̂re ‘Judeu masa niîtirã tiropɨ wa'âya’ niîwĩ” niikã́ tɨ'órã, ɨpɨ́tɨ karíkũwã: —Kɨ̃ɨ̂re wẽheyá, niî karíkũwã. 23Karíkũ nemo, naâ uasére ĩ'yórã, naa yeé su'tí bu'îkãhasere dokêo mɨha, di'tâ mararire õrê dokesté moro mɨhawã. 24Naâ tohô weekã́ ĩ'yâgɨ, surára wiôgɨ Paulore o'ô sõrokã' dutiwĩ naa yaá wi'i po'peapɨ. Sõróo toha nɨ'ko, “De'ró weérã toô kã'ro karíkũti?” niî masî sĩ'rigɨ Paulore tãragɨ́tigɨ dɨ'te dutíkɨ niîwĩ. 25Naâ dɨ'téka be'ro Paulo surára wiôgɨ toó ko'tegɨ́re niîkɨ niîwĩ: —Mɨsâ romano masare bu'îri besé mɨ'tatimirã, tãratá basióti? Basiótisa'. Romano masare dutisé tohô wee dutítisa', niîkɨ niîwĩ. 26Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, surára kɨ̃ɨ̂re dutî butia'gɨ pe'ere werêgɨ wa'âkɨ niîwĩ: —Mɨ'ɨ̂ ãyuró weeápa sĩ'iré. Romano masɨta niiámi kɨ̃ɨ̂, niîkɨ niîwĩ kɨ̃ɨ̂ wiôgɨpɨre. 27Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́, surára wiôgɨ Paulo tiropɨ wa'â, kɨ̃ɨ̂re “Niiróta romano masɨ niîti?” niî sẽrí yã'akɨ niîwĩ. Paulo yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Ɨ̃̃ɨ̂, romano masɨta niî', niîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, 28surára wiôgɨ pe'e niîkɨ niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂a' niyéru pahiró wapa yeéwɨ romano masɨ niisére sãhagɨ́tigɨ, niîkɨ niîwĩ. Paulo pe'e “Yɨ'ɨ̂ pũrikã maatá wi'magɨ́pɨta bahuá'kɨ niîwɨ romano masɨ niisére”, niîkɨ niîwĩ. 29Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́, kɨ̃ɨ̂re tãra boó'kãrã uî wiha wa'âkãrã niîwã. Naâ surára wiôgɨ kẽ'ra “Romano masɨre dɨ'te dutiásɨ” niî tĩhagɨ, uîa wa'âkɨ niîwĩ. 30Surára wiôgɨ ape nɨmɨ́ pe'e de'ró weérã kɨ̃ɨ̂re werê sãapari? niî masî sĩ'rigɨ, sacerdotea wiôrã, ãpêrã niî pe'tirã Judeu masa wiôrãre nerê dutikɨ niîwĩ. Tohô weégɨ Paulore naâ dɨ'té'ke kome daárire pãâ, naâ wiôrã tiropɨ pihî wã'kakɨ niîwĩ.

will be added

X\