ATOS 21

1Éfesokãharã Jesuré ẽho peórãre sɨ'orí niirã́re we'êriti tɨo, yukɨ̂sɨ a'mé do'kawɨhopɨ mɨhâ sãha, wa'â wa'âwɨ. Wa'â, diakɨ̃hɨ́ pẽ'a eháwɨ Cós wamêtiri makapɨ. Toopɨ́ kãrí, ape nɨmɨ́ yɨ'rɨáwɨ Rode wamêtiri makapɨ. Tii makáre yɨ'rɨáa, ehâwɨ Pátara wamêtiri makapɨ taha. 2Toopɨ́ta ɨ̃sâ apêwɨ me'ra Fenícia tiro wa'apɨhɨ́pɨ mɨhâ sãha, wa'â wa'âwɨ. 3Wa'â, Chipre nɨkɨrore ĩ'yâ wã'ka, tii nɨkɨ́ro kũûpe' pe'e tohawɨ́. Toó yɨ'rɨáa, Síria di'tapɨre etâwɨ. Etâ, Tiro wamêtiri makapɨ maháawɨ. Toopɨ́ tiwɨ́ da'rarã́ apeká naâ durê dihokã, ɨ̃sá kẽ'ra tiwɨpɨ́ sãyâ'kãrã diháawɨ. 4Toopɨ́ ɨ̃sâ Jesuré ẽho peórãre boka eháwɨ. Naâ me'ra ni'kâ semana tohá ni'iwɨ. Naâ Espírito Santo masisé o'ô no'o'kãrã Paulore “Mɨ'ɨ̂ Jerusalẽ́pɨ wa'âtikã'ya mɨ'ɨ̂re wẽherí”, niî werêwã. 5Naâ tohô niîmikã, ɨ̃sâ “Tiikése nɨmɨri toharã́ti” niîka be'ro wa'â wa'âwɨ taha. Ɨ̃̃sâre niî pe'tirã, naâ nɨmosã́ numia, naâ põ'rá ba'pâti tɨowã petâpɨ. Ɨ̃̃sâ niî pe'tirã nukûporopɨ ehâ ke'a, Õ'âkɨ̃hɨre sẽriwɨ́. 6Sẽrí toha we'êriti, ɨ̃sâ yukɨ̂sɨpɨ mɨhâ sãhawɨ. Naâ pe'e kẽ'ra naa yeé wi'seripɨ toháa wa'âwã. 7Ɨ̃̃sâ Tiro wamêtiri makapɨ niî'kãrã yɨ'rɨáa, etâwɨ taha Ptolemaida wamêtiri makapɨ. Toopɨ́ Jesuré ẽho peórãre a'mêri boka ehá uúkũwɨ. Ni'kâ nɨmɨ naâ me'ra tohawɨ́. 8Ape nɨmɨ́ yɨ'rɨáa, etâwɨ taha Cesaréiapɨre. Toopɨ́re etâ, ɨ̃sâ Filipe Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê kusiagɨ yaá wi'ipɨ kãriwɨ́. Kɨ̃ɨ̂ me'ra toopɨ́ tohákã'wɨ. Filipe too dɨpóro Jerusalẽ́pɨre ãpêrã seis me'ra ba'asé etiákɨhɨ naâ bese kũú'kɨ niîwĩ. 9Kɨ̃ɨ̂ me'ra kɨ̃ɨ̂ põ'ra numiá ba'pâritirã numia marâpɨ sɨmɨa moorã́ niîwã. Naâ Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ uúkũ'kere werê turiarã niîwã. 10Ɨ̃̃sâ pehête nɨmɨri niîka be'ro ni'kɨ́ Judéiakɨ̃hɨ Ágabo wamêtigɨ etâwĩ. Kɨ̃ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ uúkũ'kere werê turiagɨ niîwĩ. 11Ɨ̃̃sâ tiro ehâ, Paulo yaa daá ehêri turi daare miî, kɨ̃ɨ̂ basi kɨ̃ɨ yeé amûkãri, kɨ̃ɨ yeé dɨ'pôkãripɨ dɨ'tewĩ́. Dɨ'té toha, ɨ̃sâre niîwĩ: —Espírito Santo a'tîro niiámi yɨ'ɨ̂re: “Mɨ'ɨ̂ a'ti daá me'ra dɨ'té'karo weeró noho Judeu masa Jerusalẽ́pɨ a'ti daá wiôgɨre dɨ'terã́sama. Naâ Judeu masa niîtirãre o'ôrãsama kɨ̃ɨ̂re yã'âro wee dutírã”, niiámi Espírito Santo, niîwĩ Ágabo. 12Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'órã, ɨ̃sâ, ãpêrã Cesaréiakãharã Paulore “Neê Jerusalẽ́pɨ wa'âtikã'ya”, niîmiwɨ. 13Kɨ̃ɨ̂ pe'e ɨ̃sâre niîwĩ: —Mɨsâ neê utîtikã'ya. Yɨ'ɨ̂re tohô weérã, ɨpɨ́tɨ bɨhâ wetise o'ôrã weé'. Naâ yɨ'ɨ̂re dɨ'té sĩ'rikã, yɨ'ɨ̂ naâre “Dɨ'tetíkã'ya”, niîsome. Jerusalẽ́pɨ naâ yɨ'ɨ̂re Jesu yeé bu'iri wẽhé sĩ'rikã, yɨ'ɨ̂ e'katíse me'ra wẽrîgɨti, niîwĩ Paulo. 14Ɨ̃̃sâ kɨ̃ɨ̂re de'ró ka'mú ta'a masiti, Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ de'ró ɨaró weeáto niîrã tohô du'úkã'wɨ. 15Be'ró ɨ̃sâ, ɨ̃sa yeé durê, Jerusalẽ́pɨ wa'â wa'âwɨ. 16Ãpêrã pehêterã toó Cesaréiakãharã, Jesuré ẽho peórã ɨ̃sâre ba'pâti wã'kawã. Ni'kɨ́ naâ me'ra Menasṍ wamêtigɨ yoakã́ Jesuré ẽho peósetigɨ Chipre nɨkɨrokɨ̃hɨ niîwĩ. Jerusalẽ́pɨre ɨ̃sâ kɨ̃ɨ yaá wi'ipɨ kãrirã́ wa'âwɨ. 17Ɨ̃̃sâ Jerusalẽ́pɨre etakã́, ɨ̃sâre Jesuré ẽho peórã e'katíse me'ra põo tẽríwã. 18Ɨ̃̃sâ etâka nɨmɨ ape nɨmɨ́ pe'e Paulo Tiagore ĩ'yâgɨ wa'âgɨ ɨ̃sâ me'ra wa'âwĩ. Toopɨ́re niî pe'tirã Jesuré ẽho peórãre sɨ'orí niirã́ kɨ̃ɨ̂ me'ra niîwã. 19Paulo naâ me'ra uúkũ toha, Judeu masa niîtirã tiropɨ niî pe'tise Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ me'ra weé'kere ni'karé tee nɨkɨ́ werê bɨrowĩ. 20Naâre tohô niî werêka be'ro Õ'âkɨ̃hɨre “Ãyú butia'gɨ niî'” niîwã. Be'ró Paulore niîwã: —Mɨ'ɨ̂ ãyuró masísa'. Pãharã́ waro Judeu masa Jesuré ẽho peórã niîma. Naâ Moisé kɨ̃ɨ̂ dutî'kere niî pe'tirãre pũûro wee dutírã weemá. 21Ãpêrã masá a'tîro niî uukaháma mɨ'ɨ̂re. “Mɨ'ɨ̂ Judeu masa niîtirã yaá di'tapɨ niîgɨ, Judeu masa toopɨ́ niirã́re Moisé dutî'kere wee dutítiapa'ro. Naâ põ'rá õ'rekɨhɨ́ yapa kaserore yehê kõ'a dutitiapa'ro. Tohô niikã́ marî Judeu masa weesétise noho kẽ'rare wee dutítiapa'ro”, tohô niî uukaháma ãpêrã mɨ'ɨ̂re. 22Naâ mɨ'ɨ̂ a'topɨ́ ehaápɨ niisé kitire tɨ'órã, nerêrãsama. Too pũríkãre de'ró weé sĩ'risari? 23Mɨ'ɨ̂ a'tîro weekã́, ãyu boósa'. Ɨmɨá ba'pâritirã niîma a'toré. Naâ Õ'âkɨ̃hɨre “Apêye noho tohô weerã́ti”, niîkãrã niiáma. 24Naâ me'ra mɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ wa'âya. Naâ Moisé dutî'karo nohota weérã weeáma. Naâ yã'âro niiséti'kere Õ'âkɨ̃hɨ naâ me'ra ãyuró e'katí dutirã dɨka yuúrã weeáma. Mɨ'ɨ́ kẽ'ra naâ weeró nohota weeyá. Niî pe'tise wa'îkɨ̃rã naâ Õ'âkɨ̃hɨre ɨ̃hâ morose wapare naâre mɨ'ɨ̂ wapa yeé basaya. Mɨ'ɨ̂ tohô weéka be'ro naâ poârire seê kõ'a dutirãsama. Niî pe'tirã Judeu masa mɨ'ɨ̂ tohô weekã́, mɨ'ɨ̂re kití “Tohô niî ma'akãrã weeápã”, niîrãsama. “Kɨ̃ɨ́ kẽ'ra Moisé dutî'kere ãyuró weegɨ́ niîmi”, niîrãsama. 25Ɨ̃̃sâ sõ'ó niîka teropɨ Jesuré ẽho peórã Judeu masa niîtirãre papéra dutirí pũri ohâ tohawɨ naâ weeátehere. Wa'îkɨ̃ di'i ãpêrã nohore Õ'âkɨ̃hɨ mehereta ẽho peórã naâ wẽhé ɨ̃hâ moro'kere ba'â dutitiwɨ. Niî pe'tirã wa'îkɨ̃rã yee diîre, wa'îkɨ̃rã naâ wamɨ̂taha ãrɨá sure'kãrã nohore ba'â dutitiwɨ. Ãpêrãre a'me tãrá dutitiwɨ naâ nɨmosã́ numia, naâ marapɨ́ sɨmɨa niîtirãre, niî ohâ o'owɨ Judeu masa niîtirãre, niîwã Jesuré ẽho peórãre sɨ'orí niirã́ Paulore. 26Paulo pe'e “Aɨ”, niîwĩ. Tohô weégɨ sõ'ó niîkãrã ba'pâritirãre miáa, ape nɨmɨ́ pe'e naâ yã'âro niiséti'kere du'ú dɨka yuúrã wa'ârã Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ wa'âwã. Tií wi'i Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ sãháa, Paulo sacerdotere werêkɨ niîwĩ: —Ni'kâ semana dɨ'sá' ã'rá yã'âro niiséti'kere du'ú dɨka yuuátoho. Niî tɨori nɨmɨre naâ masá nɨkɨ ovelhare wẽhé o'ôrãsama Õ'âkɨ̃hɨre, niîkɨ niîwĩ Paulo. 27Naâ yã'âro niiséti'kere dɨka yuú, naâ ãyuró tu'â eha boro ãpêrã Judeu masa Ásiakãharã Paulore kɨ̃ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ niikã́ ĩ'yâkãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂re ĩ'yârã, ãpêrã masá tií wi'ipɨ niirã́re uâro sãhakã weékãrã niîwã. Naâ kɨ̃ɨ̂re yẽ'êa, karíkũkãrã niîwã: 28—Ɨ̃̃sâ akawerérã, ɨ̃sâre wee tamúrã a'tiá. Ã'ritá niîmi niî pe'tiro marîre yã'âro uúkũse me'ra dohórẽ' kusia'kɨ. Kɨ̃ɨ̂ “Judeu masa yã'â niîma”, niî kusiami. “Moisé kɨ̃ɨ̂ dutî'ke wapa marí'”, niîmi. A'tí wi'i Õ'âkɨ̃hɨ wi'i kẽ'rare “Yã'â niî'”, niî bu'ê kusiagɨ weemí. Apêye maa taha grego masare a'tí wi'ipɨre mii sãhátiapĩ. Judeu masa niîtirã grego masa a'tí wi'ipɨre de'ró sãhátita basió wee'. Kɨ̃ɨ̂ a'tîro weégɨ, a'tí wi'i yã'asé marirí wi'ire dohórẽ'gɨ weeápĩ, niî werê sãakãrã niîwã. 29Naâ too dɨpóro Éfesokɨ̃hɨ Judeu masɨ niîtigɨ Trófimo wamêtigɨre Paulo me'ra niikã́ ĩ'yâkãrã niîwã makâpɨ. Tohô ĩ'yâ'kãrã niî tĩharã, naâ “Kɨ̃ɨ̂re Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ mii sãhápĩ”, niî wãkûkãrã niîmiwã. 30Naâ tohô niikã́ tɨ'órã, tii makákãharã niî pe'tirã uâro sãhawã. Tohô weérã soharó me'ra naâ oma sãhá, Paulo tiropɨ ehâ, kɨ̃ɨ̂re yẽ'ê, Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ niigɨ́re wehê wihawã teé sopé pɨ'topɨ. Be'ró maatá tií wi'i sopêrire ãyuró bi'ákã'wã kɨ̃ɨ̂ tií wi'ipɨ du'ti sãhári niîrã. 31Naâ Paulore wẽherã́tirãpɨ weemíwã. Naâ wẽhé sĩ'riri kura ãpêrã masá surára wiôgɨpɨre werêrã wa'âkãrã niîwã. A'tîro niîkãrã niîwã: —Niî pe'tirã a'ti maká Jerusalẽ́kãharãre kumûkã wa'âro weeápɨ, niî werêkãrã niîwã surára wiôgɨpɨre. 32Kɨ̃ɨ̂ tee kitíre tɨ'ógɨ, kɨ̃ɨ yarã́ surárare nerê duti, ãpêrã kɨ̃ɨ̂ me'rakãharã wiôrã kẽ'rare neêo, omá wã'katikãrã niîwã naâ tiropɨ. Be'ró naâ tohô a'tikã́ ĩ'yârã, Paulore paâmi'kãrã paâ du'ukã'wã. 33Be'ró surára wiôgɨ Paulo tiropɨ wa'â, kɨ̃ɨ yarã́ surárare yẽ'ê duti, pɨá daa kome daári me'ra dɨ'te dutíwĩ. Tohô weé tohaka be'ro masaré “Noá niîti ã'rí? De'ró weeáti?” niî sẽrí yã'awĩ. 34Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́, masá pe'e ãpí mehêkã, ãpêrã kẽ'ra mehêkã no'ó ɨaró karíkũ ma'akã'wã. Tohô weégɨ surára wiôgɨ pe'e tɨ'ó su'ria wa'âwĩ. “Ã'rí a'tîro weeámi” niisére keoró masîtiwĩ. Tohô masîti, kɨ̃ɨ yarã́ surárare miáa dutiwĩ naâ surára niirí wi'ipɨ. 35- 36Naâ toopɨ́ kɨ̃ɨ̂re miáakã, pãharã́ masá naâre siru tuúwã. Siru tuú, pũûro karíkũwã: —Kɨ̃ɨ̂re wẽheyá, niîwã. Tohô weérã surára naa yaá wi'i sopé pɨ'to mɨhârotiro ehârã, masá “Kɨ̃ɨ̂re wẽheyá” niikã́ tɨ'órã, surára Paulore mii wɨá mɨhâawã. 37Tií wi'ipɨ ehâ, kɨ̃ɨ̂re o'ô sõrorãtirã weerí kura Paulo surára wiôgɨre grego yee me'ra “Yɨ'ɨ̂ mɨ'ɨ̂ me'ra uúkũ sĩ'risa'”, niîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ uúkũkã tɨ'ógɨ, surára wiôgɨ pe'e “Mɨ'ɨ̂ grego yeere masîti? 38Too pũríkãre kãrɨ̂ sõ'ó niîkɨ Egitokɨ̃hɨ masaré neêo kũu wee tĩhágɨ, romano masa wiôrã me'ra a'me kẽé'kɨ meheta niîti? Pãharã́ wẽherã́re ba'pâritisetiri mil niî'kãrãre kɨ̃ɨ̂ yukɨ́ marirópɨ miáakɨ niîwĩ. Mɨ'ɨ̂ kɨ̃ɨ̂ meheta niîti? niî sẽrí yã'akɨ niîwĩ Paulore. 39Paulo kɨ̃ɨ̂re yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Nií wee'. Yɨ'ɨ̂ Judeu masɨ, Tarso wamêtiri makakɨ̃hɨ niî'. Tarso mehô niirí maka meheta niî' Cilícia di'tapɨre. Yɨ'ɨ̂ ã'rá masá me'ra uúkũ sĩ'risa', niîkɨ niîwĩ. 40Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, surára wiôgɨ “Aɨ. Uúkũya”, niî yɨ'tíkɨ niîwĩ. Tohô weégɨ Paulo mɨhâaropɨ nu'kúgɨta, amûkã me'ra masaré di'ta marí dutiwĩ. Naâ di'ta maríkã ĩ'yâ, Paulo masaré naa yeé hebreu masa yee uúkũse me'ra uúkũwĩ.

will be added

X\