ATOS 20

1Kumûkã pe'tíka be'ro Paulo Jesuré ẽho peórãre werê kasa nɨ'kogɨti pihîokɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ werêka be'ro naâre we'êriti, wa'â wa'âkɨ niîwĩ Macedônia di'tapɨ. 2Tookãháse makaripɨ yɨ'rɨágɨ, tookãhárãre kɨ̃ɨ̂ weresé me'ra nemoró wãkû tutuase o'ô nemo wã'kakɨ niîwĩ. Tohô weé wã'ka, ehâkɨ niîwĩ Grécia di'tapɨre. 3Toopɨ́ i'tiá muhipũ tookãhárã me'ra tohákɨ niîwĩ. Be'ró kɨ̃ɨ̂ Síriapɨ yukɨ̂sɨ me'ra wa'âgɨti weemígɨ, kití tɨ'ókɨ niîwĩ Judeu masa mɨ'ɨ̂re wẽherã́tirã weeáma niisé kitire. Tohô weégɨ “Meharó yɨ'ɨ̂ a'tîka ma'a Macedôniapɨta wa'âgɨti taha”, niî wãkûkɨ niîwĩ. 4Kɨ̃ɨ̂ wa'akã́, kɨ̃ɨ̂ me'ra wa'âkãrã niîwã Beréiakɨ̃hɨ Sópater wamêtigɨ, Tessalônicakãharã pɨárã Segundo, Aristarco wamêtirã. Tohô niikã́ Derbekɨ̃hɨ Gaio wamêtigɨ wa'âkɨ niîwĩ. Ãpí Timóteo, ãpêrã Ásiakãharã pɨárã Tíquico, Trófimo wamêtirã wa'âkãrã niîwã. Be'ró Filipopɨre etâwã. Yɨ'ɨ̂ Luca kẽ'ra Filipopɨ niî'kɨ wa'âwɨ taha naâ me'ra. 5Naâ ɨ̃sâ dɨporo Filipopɨ niî'kãrã wihá wã'kawã. Ɨ̃̃sâre Trôadepɨ ko'têkãrã niîwã. 6Pãú bɨkɨasé me'ra moretíka ba'arí bosê nɨmɨ be'ro ɨ̃sá kẽ'ra Paulo me'ra naâre siru tuúwɨ Filipopɨ niî'kãrã. Tohô siru tuú wã'karã, yukɨ̂sɨ me'ra naâ wa'â'karopɨta ɨ̃sá kẽ'ra wa'âwɨ. Wa'â, ni'kâmukãse nɨmɨri be'ro Trôadepɨre ehâwɨ. Toopɨ́ ɨ̃sâ me'rakãharã ɨ̃sâre põo tẽríwã. Toopɨ́re ni'kâ semana tohá ni'iwɨ. 7Soorí nɨmɨ yamîpɨ põo tẽrírãtirã nerêwɨ. Paulo põo tẽriátoho dɨporo masaré bu'êwĩ. Kɨ̃ɨ̂ ape nɨmɨ́ wa'âgɨti wee yuúgɨ, naâre yoakã́ bu'êwĩ. Teê yamî dekopɨ bu'ê du'uwĩ. 8- 9Ɨ̃̃sâ i'tiá kasâtiri wi'i bu'îkãha tũkupɨ nerêwɨ. Tii tũkúpɨre pehé sĩ'óo'sepa niîwɨ. Ni'kɨ́ ma'mɨ̂ Êutico wamêtigɨ janela sopepɨ duhîwĩ. Paulo yoakã́ uúkũ yuukã, kɨ̃ɨ̂re wɨhá ehâ yɨ'rɨakaro niîwɨ. Kɨ̃ɨ̂ kãrí yɨ'rɨ, bɨrɨ̂ diha wa'âwĩ nukûkãpɨ. Tii tũkúpɨ niî'kãrã kɨ̃ɨ̂ tiropɨ diháa, kɨ̃ɨ̂ wẽrî'kɨpɨre wehê wã'ko dɨpowã. 10Paulo kẽ'ra diháa, mu'rí ke'a, kɨ̃ɨ̂re paâ bɨ'a wehê wã'kowĩ. “Katîmi yuhûpɨ. Wãkû ke'titikã'ya”, niîwĩ. 11Paulo kɨ̃ɨ̂re masóka be'ro ɨ̃sâ opâturi mɨhâwɨ tii tũkúpɨta taha. Kɨ̃ɨ̂ ɨ̃sâre sɨ'orí põo tẽríse o'ô, uúkũ nemowĩ taha teê bo'rêa mɨhatikãpɨ. Be'ró werê toha nɨ'ko, wiháa wa'âwĩ. 12Kɨ̃ɨ̂ wa'âka be'ro Êutico wẽrî'kɨpɨ masá'kɨre toopɨ́ nerê'kãrã kɨ̃ɨ yaá wi'ipɨ miáawã. Kɨ̃ɨ̂ masakã́, naâ pũûro e'katíse me'ra tohawã́. 13Be'ró Paulo ɨ̃sâre Trôadepɨ niirã́re diâpɨ wa'â yuu dutiwĩ Assô wamêtiri makapɨ. Tohô weérã toopɨ́ wa'âwɨ. Paulo kɨ̃ɨ̂ wa'â sĩ'ri'karo nohota ma'âpɨ wa'âkɨ niîwĩ. 14Ɨ̃̃sâ kɨ̃ɨ̂re Assôpɨ boka ehá, kɨ̃ɨ̂ ɨ̃sâ me'ra diâpɨ wa'âwĩ. Be'ró taha ɨ̃sâ Mitilene wamêtiri makapɨ wa'âwɨ. 15Toopɨ́ ehâ, ape nɨmɨ́ yɨ'rɨáwɨ Quio wamêtiri nɨkɨro pɨ'topɨ. Toopɨ́ kãrí, ape nɨmɨ́ yɨ'rɨáwɨ taha. Yɨ'rɨáa, ehâwɨ Samo wamêtiri nɨkɨropɨre. Toó yɨ'rɨáa, ehâwɨ Trogílio wamêtiri makapɨ taha. Toopɨ́ kãriwɨ́. Ape nɨmɨ́ wa'â, ehâwɨ Mileto wamêtiri makapɨ. 16Ásiapɨre yoakã́ niî sĩ'ritigɨ, “Éfesore diakɨ̃hɨ́ yɨ'rɨrã́”, niîwĩ Paulo. Kɨ̃ɨ̂ sohâ yɨ'rɨawĩ. Apé tero weégɨ kɨ̃ɨ̂re basiókã maa, Pentecoste bosê nɨmɨ dɨporo maatá Jerusalẽ́pɨre niî yuu sĩ'ri tohawĩ. 17Miletopɨ niîgɨta, Éfesokãharã Jesuré ẽho peórãre sɨ'orí niirã́re Paulo kití o'ôo'wĩ: —Toopɨ́re wa'á wee'. A'topɨ́ yɨ'ɨ̂re põo tẽrí uúkũrã a'tiá, niî o'ôo'wĩ. 18Naâ etakã́ ĩ'yâ, naâre niîwĩ: —Mɨsâ ãyuró masî' yɨ'ɨ̂ mɨsâ wa'teropɨre weeséti'kere. Yɨ'ɨ̂ neê waro Ásiapɨ etâgɨ weeséti nɨ'ka'kere, teê yɨ'ɨ̂ niî tɨogɨpɨ wee yapá da'reo'kere mɨsâ ãyuró masísa'. 19Yɨ'ɨ̂ marî wiôgɨ dutiró weegɨ́ niîgɨ, “Yɨ'ɨ̂ masiró me'ra uúkũ'”, neê niîtiwɨ. Masá Jesuré ẽho peótikã utîkãti. Yɨ'ɨ̂re Judeu masa naâ wẽhé sĩ'ri wapakã́, yɨ'ɨ̂ pi'etíkãti. 20Yɨ'ɨ̂ mɨsâ nerê wɨaropɨ, no'ó mɨsa yeé wi'seripɨ mɨsâre wee tamúse nohore ya'yiótiwɨ. Werê pe'okã'wɨ. 21Judeu masare, Judeu masa niîtirã kẽ'rare a'tîro werêwɨ: “Mɨsâ yã'âro weesétisere bɨhâ weti dɨka yuúya. Jesu marî wiôgɨre ẽho peóya”, niîwɨ. 22Yɨ'ɨ̂ ni'kâroakã Jerusalẽ́pɨ wa'âgɨ weé' Espírito Santo yɨ'ɨ̂re dutî'karo nohota. Toopɨ́ yɨ'ɨ̂re de'ró wa'aró wa'ârosa'. Masîtisa'. 23A'té di'akɨ̃re masî'. Niî pe'tise makaripɨ yɨ'ɨ̂ wa'asétiri nɨkɨ Espírito Santo yɨ'ɨ̂re werêwĩ: “Masá mɨ'ɨ̂re bu'îri da'rerí wi'ipɨ sõróo, mɨ'ɨ̂re pi'etíkã weerã́sama”, niî werê yuuwĩ. 24Naâ yɨ'ɨ̂re tohô weerã́sama niîmigɨ, wãkû ke'ti wee'. Yɨ'ɨ̂ katirí ɨmɨ̂kohore ma'í wee'. Marî wiôgɨ Jesu kɨ̃ɨ̂ da'rasé kũû'ke pũrikãre pe'ó sĩ'risa'. Õ'âkɨ̃hɨ masá niî pe'tirãre ma'imí niisé kitire werê dutiwĩ yɨ'ɨ̂re. 25Yɨ'ɨ̂ mɨsâ tiropɨ niîgɨ, Õ'âkɨ̃hɨ niî pe'tirã wiôgɨ niîmi niisé kitire werê sihawɨ. Ni'kâroakãre “Mɨsâ neê ni'kɨ́ yɨ'ɨ̂re ĩ'yâ nemosome maha”, niî tɨ'ó yã'asa'. 26- 27Yeé bu'îri meheta niîrosa' mɨsâ ɨ'mɨ̂sepɨ wa'âtikã. Yɨ'ɨ̂ mɨsâre teé niiátehereta werê pe'okã'wɨ. Niî pe'tise Õ'âkɨ̃hɨ mɨsâre werê duti'kere neê kã'roákã ya'yiótiwɨ. 28Mɨsâ basi pe'e ko'têya. Éfesopɨ toháarã, ãpêrã Espírito Santo mɨsâre ko'tê duti no'o'kãrã kẽ'rare ko'têya. Õ'âkɨ̃hɨ makɨ wẽrisé me'ra naá kẽ'ra marî weeró nohota kɨ̃ɨ̂ põ'rá niîma. Tohô weérã naâre ovelha ko'terã́ naa yarã́ ovelhare ãyuró ko'terã́ weeró nohota ãyuró ko'têya. 29Yɨ'ɨ̂ wa'âka be'ro ãpêrã niî soorã a'tîrãsama. Yaîwa ovelhare ba'â'karo weeró noho mɨsâ Jesuré ẽho peómi'kere pe'tikã́ weé sĩ'rirãsama. 30Mɨsâ tiro niirã́ kẽ'ra Jesuré ẽho peórãre naâ bu'esé pe'ere siru tuuáto niîrã niî soose wã'korã́sama. 31Tohô weérã mɨsâ naâ niî soori niîrã, ãyuró ko'têya. Wãkûya. I'tiá kɨ'ma ɨmɨ̂kohori, yamîri niî pe'tirã mɨsâ nɨkɨre utisé me'ra bu'êwɨ. 32Ni'kâroakãre maha mɨsâre ko'teáto niîgɨ yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨre sẽri basá kũugɨti. Kɨ̃ɨ yeékãhase kitire tɨ'órã, mɨsâ masîrãsa' Õ'âkɨ̃hɨ masaré ma'isére. Kɨ̃ɨ̂ mɨsâre tutuakã́ weegɨ́sami. Õ'âkɨ̃hɨ “Niî pe'tirã yɨ'ɨ̂ besé'kãrãre ãyusé o'ôgɨti”, niîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ niî'karo nohota mɨsâre o'ôgɨsami. 33Yɨ'ɨ̂ neê ɨotíwɨ ãpêrã yee niyérure, naa yeé su'tiré. 34Mɨsâ ãyuró masî'. Yɨ'ɨ̂ basi da'rasé wapa me'ra niî pe'tise yɨ'ɨ̂, yɨ'ɨ̂ me'rakãharã ɨasé nohore bokawɨ́. 35Yɨ'ɨ̂ tohô weégɨ, ãpêrãre wee tamúsere mɨsâre ĩ'yowɨ́. Marî tohô da'ra tĩhárãta, pahasé kɨorãre wee tamúro ɨá'. Wãkûya Jesu marî wiôgɨ kɨ̃ɨ̂ niî'kere. “Apêye noho o'ogɨ́ pe'e yẽ'egɨ́ nemoró e'katísami”, niîkɨ niîwĩ Jesu, niî werê tɨowĩ Paulo Éfesokãharã Jesuré ẽho peórãre sɨ'orí niirã́re. 36A'teré tohô niî toha nɨ'ko, Paulo naâ niî pe'tirã me'ra ehâ ke'a, Õ'âkɨ̃hɨre sẽriwĩ́. 37Õ'âkɨ̃hɨre sẽrí toha, naâ niî pe'tirã utî tĩharã, pũûro ma'isé me'ra kɨ̃ɨ̂re paâ bɨ'a, we'êriti tɨowã. 38Naâ “Mɨsâ yɨ'ɨ̂re ĩ'yâ nemosome maha” niikã́ tɨ'ó'kãrã niî tĩharã, pũûro bɨhâ wetirã tohawã́. Be'ró kɨ̃ɨ̂re petâ yukɨ̂sɨpɨ tuu soówã.

will be added

X\