ATOS 19

1Apolo Corintopɨ niirí kura Paulo pe'e ɨ'mɨáse bu'upare yɨ'rɨáa, Éfesopɨre ehâkɨ niîwĩ. Toopɨ́ ãpêrã Jesuré ẽho peórãre boka ehákɨ niîwĩ. 2Naâre sẽrí yã'akɨ niîwĩ: —Mɨsâ Jesuré ẽho peórã, Espírito Santore yẽ'êri? niîkɨ niîwĩ. Naâ yɨ'tíkãrã niîwã: —Yẽ'êtiwɨ. Ɨ̃̃sâ “Espírito Santo niîsami” niikã́ tɨ'otírã niîkãti, niîkãrã niîwã. 3—Too pũríkãre mɨsâ wamê yee no'orã, yẽ'e nohó me'ra wamê yee no'ori? niî, naâre sẽrí yã'a nemokɨ niîwĩ Paulo. —João kɨ̃ɨ̂ bu'ê wamê yeero nohota ɨ̃sâre wamê yeewã, niîkãrã niîwã. 4Paulo naâre niîkɨ niîwĩ taha: —João wamê yeekɨ niîwĩ masá naâ yã'âro weeséti'kere bɨhâ weti dɨka yuúka be'ro. João a'tîro niîkɨ niîwĩ: “Yɨ'ɨ̂ be'ro ni'kɨ́ a'tîgɨsami. Kɨ̃ɨ̂re ẽho peóya”, niîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ tohô niî werê'kɨta niîmi Jesu, niîkɨ niîwĩ Paulo. 5Kɨ̃ɨ̂ naâre werê tohaka be'ro naâ Jesuré ẽho peókã ĩ'yâgɨ, wamê yeekɨ niîwĩ. 6Be'ró naâ dɨpopápɨre kɨ̃ɨ yeé amûkãrire yãa peókɨ niîwĩ. Tohô weerí kurata Espírito Santo naâpɨre dihatákɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ naâre dihatákã, apêye uúkũsere uúkũ masitimi'kere uúkũ nɨ'kakãrã niîwã. Apêye kẽ'rare Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ werê dutisere kɨ̃ɨ̂ wãkusé o'oró me'ra werêkãrã niîwã. 7Naâ niî pe'tirã niîrã, doze wa'tero ɨmɨá niîkãrã niîwã. 8Paulo tii makápɨ niîgɨ, i'tiárã muhipũ Judeu masa naâ nererí wi'ipɨ wãkû tutuaro me'ra bu'ê sihagɨ wa'â mɨhakɨ niîwĩ. Õ'âkɨ̃hɨ niî pe'tirã wiôgɨ niîmi niisére naâ Jesuré ẽho peoáto niîgɨ pũûro werêkɨ niîwĩ. 9Ãpêrã ni'karérã tií wi'ipɨ niirã́ kɨ̃ɨ̂ weresére tɨ'ó tɨ'satikãrã niîwã. Neê ẽho peótikãrã niîwã. Jesu yeékãhasere masá naâ tɨ'óropɨ yã'âro buhíkã'kãrã niîwã. Tohô weégɨ Paulo naâ me'ra niîmi'kɨ kõ'â wiha wa'âkɨ niîwĩ. Niî pe'tirã Jesuré ẽho peórãre kɨ̃ɨ̂ me'ra tií wi'ipɨ niirã́re pihî wihakɨ niîwĩ. Be'ró kɨ̃ɨ̂ ɨmɨ̂kohori nɨkɨ Tirano wamêtigɨ yaá wi'i bu'erí wi'ipɨ masaré bu'êkɨ niîwĩ. 10Pɨá kɨ'ma bu'êkɨ niîwĩ. Tohô weérã tií di'ta Ásiakãharã tɨ'ó pe'tikã'kãrã niîwã Jesu yeé kitire. Judeu masa, ãpêrã Judeu masa niîtirã kẽ'ra tɨ'ókãrã niîwã kɨ̃ɨ̂ weresére. 11Paulo tii makápɨ niikã́, Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ me'rata pehé ãyusé weé ĩ'yo mɨhakɨ niîwĩ. 12Tohô weégɨ Paulo kɨ̃ɨ̂ basi wa'âtimikã, ãpêrã kɨ̃ɨ yeé su'tí bu'îkãhase tuu weé kũu'ke su'tire, kɨ̃ɨ yeé nesurire miáa mɨhakãrã niîwã do'âtirã tiro, wãtiâ sãháa no'o'kãrã tiropɨ. Teé me'ra do'âtimi'kãrã yɨ'rɨá mɨhakãrã niîwã. Wãtiâ sãháa no'o'kãrãre kõ'â wĩro mɨha no'okãrã niîwã. 13- 14Tiîtareta ãpêrã masá wãtiâ kõ'â wĩro sihari masa Éfesopɨre etâkãrã niîwã. Naâ sete niîkãrã niîwã. Ceva wamêtigɨ põ'ra ni'kɨ́ põ'rata niîkãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂ ni'kɨ́ Judeu masa sacerdotea wiôgɨ niîkɨ niîwĩ. Naâ Jesuré ẽho peótimirã, Paulo weeró noho naá kẽ'ra Jesu wamére pisû tĩharã, wãtiâre kõ'â wĩro sĩ'rimikãrã niîwã. Tohô weérã wãtiâ sãháa no'o'kãrãre kõ'â wĩrorãtirã a'tîro niîkãrã niîwã: —Wãtiâ mɨsâ masapɨ́re niirã́re wiháa duti' Jesu, Paulo kɨ̃ɨ̂ werê sihagɨ wamé me'ra. 15Naâ tohô niikã́, wãtî naâre yɨ'tíkɨ niîwĩ: —Yɨ'ɨ̂ Jesuré masî'. Paulo kẽ'rare masî'. Mɨsâ pũrikãre masîtisa'. Noa nohó niîti mɨsâ? niîkɨ niîwĩ. 16Naâre tohô niîka be'ro masɨ́ wãtî sãháa no'o'kɨ naâre bu'pu kehé pehakɨ niîwĩ. Naâre ɨpɨ́tɨ paâkɨ niîwĩ. Kamî da're, naa yeé su'tiré paâ tɨ̃'re pe'okã'kɨ niîwĩ. Ni'kâ pee naâre paâkã'kɨ niîwĩ. Naâ pe'e neê a'metíkãrã niîwã. Naâ su'ti marírã oma wihá wa'âkãrã niîwã tií wi'ipɨ niî'kãrã. 17Tii maká Éfesopɨ niirã́ Judeu masa, ãpêrã Judeu masa niîtirã niî pe'tirã tɨ'ó se'sa wa'âkãrã niîwã tohô wa'asére. Teeré tɨ'ó ɨkɨá, Jesuré wio pesáse me'ra wãkusétikãrã niîwã. 18Tohô weérã pãharã́ masá Jesuré ẽho peórã, masá naâ tɨ'óropɨ werê yɨ'rɨkãrã niîwã naâ too dɨpóropɨ masaré dohórẽ'seti'kere, naâ yaî weeró noho niiséti'kere. 19Pãharã́ tohô weé'kãrã papérare naâ tee nohó bu'ê'ke turirire masá naâ ĩ'yóropɨ ɨ̃hâ kõ'a pe'okã'kãrã niîwã. Naâ ɨ̃hâ'ke turiri wapatíro naâ ba'pâ keokã, cinquenta mil niyéru kuhiri wapa bɨhɨ́se kuhiri wiháakaro niîwɨ. 20Tohô weé Jesuré pãharã́ ẽho peó nemokãrã niîwã. Kɨ̃ɨ yeé kiti niî pe'tiropɨ se'sâkaro niîwɨ. 21Be'ró Paulo wãkûkɨ niîwĩ: “Yɨ'ɨ̂ Jerusalẽ́pɨ toháagɨti. Toopɨ́ wa'âgɨ, Macedônia, Acaia di'tapɨ yɨ'rɨágɨti. Jerusalẽ́re kã'ró niî keho, yɨ'rɨágɨti taha Romare ĩ'yâ sihagɨ wa'âgɨ”, niîkɨ niîwĩ Paulo. 22Tohô weégɨ pɨárã kɨ̃ɨ̂re wee tamúrãre Timóteo, Erastore Macedôniapɨ o'ôo' yuu mɨ'takɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ pe'e Ásia di'tapɨta tohákã'kɨ niîwĩ. 23Tiîtareta Paulo kɨ̃ɨ̂ Éfesopɨ niikã́, Jesuré pãharã́ ẽho peóse bu'iri pũûro kumûkã wa'âkaro niîwɨ. 24Teé kumûkãre wã'kókɨ niîwĩ ni'kɨ́ Demétrio wamêtigɨ. Kɨ̃ɨ̂ así pa'ase prata wamêtisere da'rarí masɨ niîkɨ niîwĩ. Teé así pa'ase me'ra Diana wamêtigore naâ ẽho peóse wi'seriakãre yeê, duâ mɨhakɨ niîwĩ. Diana naâ ẽho peógo naâ yeê'ko niîko niîwõ. Teé wi'seriakãre duarã́ Demétrio, ãpêrã kɨ̃ɨ̂ me'ra da'rá ko'terã pahiró wapá ta'a mɨhakãrã niîwã. 25Be'ró pãharã́ Jesuré ẽho peókã ĩ'yâgɨ, kɨ̃ɨ̂ me'rakãharã, ãpêrã naâ weeró noho da'rasétirãre neêo kũukɨ niîwĩ. Naâ nerêka be'ro naâre niîkɨ niîwĩ: —Mɨsâ ãyuró masî'. Marî a'té da'rasétise me'ra ãyuró wapá ta'a niîkã'. 26Mɨsá kẽ'ra Paulo weresére tɨ'ó yã'aya. Marî ẽho peórã masá naâ yeê'kãrãre “katisé kɨorã́ meheta niîma. Õ'âkɨ̃hɨ weeró noho niîtima”, niî werê sihagɨ weemí. Kɨ̃ɨ̂ tohô weresére a'tokãhárã pãharã́ ẽho peórã weemá. A'tokãhárã di'akɨ̃ ẽho peósetirã weetíma. Pãharã́ ẽho peórã weemá. A'tí di'ta Ásiakãharã kẽ'ra kɨ̃ɨ̂ weresére ẽho peóma. 27Tohô weéro marîre a'té wio pesá butia'. Marî da'rasére masá yã'âro wãkûrãsama. Teeré duutírãsama. Apêye kẽ'rare marî ẽho peógo ãyú butia'go yaá wi'i mehô niirí wi'i tohákã'rosa'. A'tóka terore Ásiakãharã, niî pe'tirokãharã koôre ẽho peóma. Masá Paulo weresére ẽho peórã, siâpe me'ra koôre ẽho peó du'ukã'rãsama, niîkɨ niîwĩ Demétrio. 28Naâ kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'órã, ɨpɨ́tɨ uâ, karíkũkãrã niîwã: —Diana Éfesokãharã wiôgo ãyú butia'go niîmo. 29Ãpêrã kẽ'ra teeré tɨ'ó, toó niirã́ waroa ãyuró karíkũ se'sa wa'âkãrã niîwã. Tohô karíkũrãta Gaio, Aristarco wamêtirãre yẽ'ê, soharó me'ra wehê wã'kakãrã niîwã pahirí wi'i tii makákãharã naâ nererí wi'ipɨ. Naâ Macedôniakãharã Paulo me'ra sihâ'kãrã niîkãrã niîwã. 30Paulo kẽ'ra kɨ̃ɨ̂ basi masá pãharã́ tiropɨ naâ me'ra uúkũgɨ wa'âgɨ wa'â sĩ'rimikɨ niîwĩ. Ãpêrã Jesuré ẽho peórã pe'e kɨ̃ɨ̂re wẽhe boósama niîrã, neê du'óo'tikãrã niîwã. 31Ãpêrã kẽ'ra Ásiakãharã wiôrã Paulo me'rakãharã kití o'ôo'kãrã niîwã kɨ̃ɨ̂re: —Masá pãharã́ wa'teropɨ neê wa'âtikã'ato, niî kití o'ôo'kãrã niîwã. 32Naâ toopɨ́ nererã́ mehêkã di'akɨ̃ no'ó naâ ɨaró karíkũ ma'akã'kãrã niîwã. Naâ de'ró weerã́tirã a'topɨ́ marî nerêti? niisére neê masîtikãrã niîwã. 33Naâ pãharã́ tií wi'ipɨ niirí kurata masá ĩ'yóropɨ Judeu masa naâ akawerégɨ Alexandre wamêtigɨre tuu kehé nɨ'kokãrã niîwã. Toó karíkũrãre wereáto niîrã tohô weékãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂ naâre di'ta marí dutigɨ amûkãre yũû morokɨ niîwĩ. Ɨ̃̃sâ Judeu masa bu'îri moó' niisére werê sĩ'rimikɨ niîwĩ. “Paulo kɨ̃ɨ̂ werê sihase ɨ̃sa yeékãhase meheta niî'”, niî sĩ'rimikɨ niîwĩ. 34Naâ kɨ̃ɨ̂re Judeu masɨ niîmi niî ĩ'yâ masirã, ã'rí kẽ'ra Dianare ẽho peótisami niîrã, maatá ni'kâro me'ra karíkũ mahakãrã niîwã: —Diana Éfesokãharã wiôgo ãyú butia'go niîmo. Pɨá hora teeré tohô karíkũ nu'kukã'kãrã niîwã. 35Be'ró ni'kɨ́ tii makákãharã wiôgɨpɨ naâre di'ta maríkã weékɨ niîwĩ. Naâre niîkɨ niîwĩ: —Marî a'ti maká Éfesokãharã Diana ãyú butia'go ẽho peóri wi'ire ko'terã́ niî'. Koô bahusé weeró noho yeê'kere ɨ'mɨ̂sepɨ diháti'kere ko'terã́ niî'. Niî pe'tirokãharã a'teré masîsama. 36Neê ni'kɨ́ “Mɨsâ teeré ko'terã́ nií wee'”, niî masitisami marîre. Tohô weérã mɨsâ uasére toô kã'rota du'uyá. Diakɨ̃hɨ́ wãkû mɨ'tatimirã, yã'âro weetíkã'ya. 37Ã'rá mɨsâ miíti'kãrã apêye nohoakã marî ẽho peóse wi'serikãhasere neê yahatíkãrã niiáma. Marî ẽho peógore yabîtikãrã niiáma. Naâ weetímikã, mɨsâ naâre mehô waro miítikãrã niiápɨ. 38Demétrio, kɨ̃ɨ̂ me'ra da'rarã́ ãpêrã masaré werê sãa sĩ'rirã, marîre bese wɨáropɨ werê sãarã wa'aáto. Teé niiáteheta na'îro beserí masa beserã́ niiáma. 39No'ó apêye noho mɨsâ ɨasére sẽrí sĩ'rirã, wiôrã naâ a'ti makákãharãre nerê dutikã, mɨsâ ɨasére uúkũya. 40Ni'kakã́ marî karíkũ'kere romano masa wiôrã “Marîre yɨ'rɨ́ nɨ'karã weesamá”, niî wãkûrãsama. Marî tohô karíkũro bahuró karíkũ ma'akãrã weeápɨ. Tohô weérã romano masa naâ werê sãakã, marîre de'ró niî yɨ'titá basiótisa', niîkɨ niîwĩ Éfesokãharã wiôgɨ. 41A'té uúkũ yapatí, “Toô kã'rota niî'”, niîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ “Mɨsa yeé wi'seripɨ wa'âya” niikã́ tɨ'órã, wiháaste pe'tia wa'âkãrã niîwã.

will be added

X\