ATOS 17

1Paulo, Sila Filipopɨ niî'kãrã yɨ'rɨákãrã niîwã Anfípoli, Apolônia wamêtise makarire. Toó yɨ'rɨáa, etâkãrã niîwã Tessalônica wamêtiri makapɨ. Tii makápɨre Judeu masa nererí wi'i niîkaro niîwɨ. 2- 3Paulo kɨ̃ɨ̂ weesétiro noho tií wi'ipɨ sãháakɨ niîwĩ. I'tiá semana saurú nɨkɨ Jesu yeé kitire bu'êkɨ niîwĩ. Dɨporókãharãpɨ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tarã naâ ohâ'kere bu'êkɨ niîwĩ: —“Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨ pi'etí, wẽrîgɨsami. Wẽrî'kɨpɨ niîmigɨ, masagɨ́sami”, niî ohâkãrã niîwã. Naâ tohô niî ohâ no'o'kɨreta mɨsâre ni'kâroakãre werê'. Jesutá niîmi naâ tohô niî'kɨ Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ besé'kɨ, niî werêkɨ niîwĩ Paulo. 4Tohô niî werekã́ tɨ'órã, ni'karérã Judeu masa ẽho peókãrã niîwã. Judeu masa weeró noho ẽho peósetirã kẽ'ra grego masa pãharã́ ẽho peókãrã niîwã. Wiôrã weeró noho niirã́ numia pãharã́ ẽho peókãrã niîwã. 5Ãpêrã Judeu masa Paulo kɨ̃ɨ̂ weresére ẽho peótirã noho ɨpɨ́tɨ ɨókãrã niîwã Paulore. Tohô weérã ɨmɨá nihî siharãre, yã'arã́ niî baha ke'atirãre makâ dekopɨ neêo, o'ôo'kãrã niîwã: —Niî pe'tiropɨ karíkũste sihâya, niîkãrã niîwã. Naâ tohô weekã́, tii makákãharã niî pe'tirã uâro sãhakãrã niîwã. Be'ró Paulo kẽ'rare masa dekópɨ miáarãtirã a'mârã wa'âkãrã niîwã. Naâ kãhíka wi'i Jasṍ wamêtigɨ yaá wi'ipɨ wa'âkãrã niîwã. Toopɨ́ ehâ, naâre a'mârã, tií wi'i sopere wehê pã'rekã'kãrã niîwã. 6Neê bokatíkãrã niîwã. Bokatí, tií wi'i niigɨ́ Jasṍre, ãpêrã Jesuré ẽho peórãre yẽ'ê miáakãrã niîwã wiôrã tiropɨ. Toopɨ́ ehârã, a'tîro karíkũkãrã niîwã: —Apé sia'kãharã ɨmɨá mari yaá makapɨ a'tîkãrã niiáma. Niî pe'tiro naâ siharópɨre dohórẽ' siharã weemá. 7Jasṍ naâre kɨ̃ɨ yaá wi'ipɨ kãhí o'okɨ niiámi. Naâ niî pe'tise marî wiôgɨ Romakɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ dutisére yɨ'rɨ́ nɨ'karã weeáma. Ãpí Jesu wamêtigɨ pe'ere “Wiôgɨ waro niîmi” niîrã weeáma, niî karíkũkãrã niîwã. 8Naâ tohô niikã́ tɨ'órã, tii makákãharã, tii maká wiôrã niî pe'tirã karíkũstea wa'âkãrã niîwã. 9Be'ró wiôrã Jasṍre, kɨ̃ɨ̂ me'rakãharãre a'tîro niîkãrã niîwã: —Mɨsâ ɨ̃sâre niyéru wapa yeékã, mɨsâre du'u wĩrórãti. Paulo, Sila naâ a'ti makápɨre wiháaka be'ro mɨsa yeé niyérure wiarã́ti taha, niîkãrã niîwã. Tohô niikã́ tɨ'órã, naâ wapa yeékãrã niîwã. Naâ tohô weéka be'ro naâre du'úkã'kãrã niîwã. 10Yamîka', na'î ke'ari kurapɨ ãpêrã Jesuré ẽho peórã Tessalônicakãharã Paulo, Silare Beréia wamêtiri makapɨ wiháa dutikãrã niîwã. Be'ró tii makápɨ ehâ, Judeu masa naâ nererí wi'ipɨ wa'âkãrã niîwã taha. 11Beréiakãharã pe'e Tessalônicakãharã nemoró Paulo weresére tɨ'ó tɨ'sakãrã niîwã. Paulo marîre diakɨ̃hɨ́ta bu'êgɨ weemíti? niîrã, ɨmɨ̂kohori nɨkɨ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti oharã́ naâ ohâ'kere bu'ê nu'kukã'kãrã niîwã. 12Kɨ̃ɨ̂ diakɨ̃hɨ́ta werekã́ ĩ'yârã, Judeu masa pãharã́ ẽho peókãrã niîwã. Ãpêrã pãharã́ grego masa ɨmɨá ẽho peókãrã niîwã. Numiâ kẽ'ra grego numiata pahiró niyéru kɨorã́ numia ẽho peókãrã niîwã. 13Judeu masa Tessalônicakãharã Paulo Beréiapɨ Õ'âkɨ̃hɨ yee kitire bu'ekã́ tɨ'ókãrã niîwã. Teeré tɨ'órã, naâ Beréiapɨ wa'âkãrã niîwã masaré uâro sãhakã weerã́ wa'ârã taha. 14Naâ uâro sãhakã ĩ'yârã, maatá Jesuré ẽho peórã Paulore ãpêrã me'ra diâ pahirí maapɨ o'ôo'kã'kãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂ me'rakãharã pe'e Sila, Timóteo tii makápɨta tohákã'kãrã niîwã. 15Paulo kɨ̃ɨ̂re ba'pâti wã'ka'kãrã me'ra bɨrɨ̂a, Atena wamêtiri makapɨ ehâkãrã niîwã. Toopɨ́ kɨ̃ɨ̂re sookã́, mahâmi tohati a'tîtikãrã niîwã naa yaá maka Beréiapɨ taha. Naâ me'rata Paulo kití o'ôkɨ niîwĩ. —Keêro Sila, Timóteo a'tiáto a'topɨ́, niîkɨ niîwĩ. 16Sila, Timóteore yuû kuegɨ noho Paulo Atenapɨ niîgɨ, tii makápɨ ĩ'yâ kusiakɨ niîwĩ. Toopɨ́ pãharã́ naâ ẽho peórã yeê'kãrãre ĩ'yâkɨ niîwĩ. Teeré ĩ'yâgɨ, pũûro bɨhâ wetikɨ niîwĩ. 17Tohô weégɨ Jesu yeé kitire Judeu masa naâ nererí wi'ipɨ werêkɨ niîwĩ. Judeu masare, ãpêrã naâ weeró noho ẽho peósetirãre werêkɨ niîwĩ. Tohô niikã́ ɨmɨ̂kohori nɨkɨ makâ dekopɨ wa'â mɨhakɨ niîwĩ. Toopɨ́ kɨ̃ɨ̂ boka ehárãre Jesu yeé kitire werê mɨhakɨ niîwĩ. 18Ni'karérã epicureu, estóico wamêtise kurarikãharãre bu'erã́ Paulo me'ra uúkũkãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂ Jesu yeé kitire, apêye kẽ'rare wẽrî'kãrãpɨ masasére werêkɨ niîwĩ naâre. Tohô weérã ni'karérã naâ basi a'mêri sẽrí yã'akãrã niîwã: —De'ró niî werê sĩ'rigɨ weetí toô kã'ro uúkũse pihagɨ? Ãpêrã pe'e a'tîro niîkãrã niîwã: —Apé di'takãharã naâ ẽho peórã nohore uúkũgɨ weesamí, niîkãrã niîwã. 19Be'ró kɨ̃ɨ̂re pihî wã'kakãrã niîwã wiôrã naâ uúkũ wɨaro Areópago wamêtiropɨ. Toopɨ́ kɨ̃ɨ̂re niîkãrã niîwã: —Ɨ̃̃sâ mɨ'ɨ̂ ma'makãháse bu'esére tɨ'ó sĩ'risa'. 20Ɨ̃̃sâre mehêkã warota niîkã'sa'. Teeré neê tɨ'otírã niîkãti. De'ró niî sĩ'riro weetí teé mɨ'ɨ̂ bu'esé? Werêya, niîkãrã niîwã. 21Tii maká Atenakãharã, ãpêrã toopɨ́ makâri wa'â'kãrã naâ weesétise a'tîro niîkaro niîwɨ. Ma'ma kití di'akɨ̃re tɨ'ó, uúkũ nu'kukã' sĩ'rikãrã niîwã. 22Naâ werê dutikã tɨ'ógɨ, Paulo Areópagopɨ wã'kâ nɨ'ka werêkɨ niîwĩ Atenakãharãre: —Yɨ'ɨ̂ ĩ'yakã́, mɨsâ ẽho peórã nohore ãyuró ẽho peóseti'. 23Yɨ'ɨ̂ a'ti makápɨ sihâgɨ, mɨsâ ẽho peósere ĩ'yaápɨ. Toopɨ́ ni'kâro mɨsâ ẽho peórã nohore wa'îkɨ̃rã wẽhé ɨ̃hâ moro peoropɨ a'tîro ohâ õ'o no'o'karore boka ehá pehasɨ. “Õ'âkɨ̃hɨ masî no'oya marigɨ́re ẽho peóro niî'”, niiápɨ. Mɨsâ masîtimirã ẽho peó'kɨre mɨsâre ni'kâroakã werêgɨti. 24Õ'âkɨ̃hɨ a'ti ɨmɨ́koho niî pe'tisere weé'kɨ ɨ'mɨ̂se, a'tí di'ta wiôgɨ niîmi. Tohô wiôgɨ niî tĩhagɨ, ɨmɨá naâ weé'ke wi'seripɨ di'akɨ̃ niî masitisami. 25Neê apêye noho dɨ'satísa' Õ'âkɨ̃hɨre. Niî pe'tirãre katisé, ehêri miise, niî pe'tisere o'ôsami. Neê marî da'rasé me'ra kɨ̃ɨ̂re wee tamúta basiótisa'. 26Õ'âkɨ̃hɨ neê waropɨta ni'kɨ́ masɨ́ weékɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ me'rata niî pe'tise kurarikãharãre weékɨ niîwĩ. Naâre niî pe'tiro a'ti nukúkãpɨre niî bɨroato niîgɨ dɨka waákɨ niîwĩ. Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ dutiró me'ra marî põo tẽóro katiátohore, marî niiátohore kũûkɨ niîwĩ. 27Kɨ̃ɨ̂ weé'kere ĩ'yârã, yɨ'ɨ̂re masî sĩ'rirã a'maáto niîgɨ teeré weékɨ niîwĩ Õ'âkɨ̃hɨ. Kɨ̃ɨ̂re a'maáto niîmigɨ, yoarópɨ niîtisami. Marî tiroakã niîsami. 28Õ'âkɨ̃hɨ wee tamúro me'rata marî katî', da'rá'. Ni'karérã mɨsa yaá kurakãharã papéra oharã́ a'tîro niî ohâkãrã niîwã: “Marí kẽ'ra Õ'âkɨ̃hɨ weé'kãrã kɨ̃ɨ̂ põ'rá niî'.” 29Marî Õ'âkɨ̃hɨ põ'ra niî' niîrã, kɨ̃ɨ̂re “Ouro, prata wamêtise me'ra yeê'kɨ niîmi”, niî wãkûtikã'ro ɨá'. Tohô niikã́ “Ɨ̃̃tâga me'ra weé'kɨ niîmi”, niîtikã'ro ɨá'. “Masá naâ wãkuró me'ra yeê me'ri'kɨ niîmi Õ'âkɨ̃hɨ”, niîtikã'ro ɨá'. 30Dɨporókãharãpɨre naâ masîtirã yeê ẽho peó'kere Õ'âkɨ̃hɨ tohô ĩ'yâkã'kɨ niîwĩ. A'tóka terore marî niî pe'tirokãharãre a'tîro ɨasamí. Marî yã'âro weesétisere bɨhâ weti, du'u dutísami. 31Õ'âkɨ̃hɨ a'ti nukúkã niî pe'tirokãharãre beseátihi nɨmɨre ĩ'yâ kasa nɨ'kokɨ niîwĩ. Tii nɨmɨ́ niikã́, keoró niisé me'ra besegɨ́sami. Kɨ̃ɨ̂ besé'kɨ Jesu me'ra tohô weegɨ́sami. Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂re ã'ritá mɨsâre beseákɨhɨ niîmi niîgɨ, wẽrî'kɨpɨre masókɨ niîwĩ, niîkɨ niîwĩ Paulo. 32Paulo “Ni'kɨ́ masɨ́ wẽrî'kɨpɨ masákɨ niîwĩ” niikã́ tɨ'órã, ãpêrã ni'karérã mehô buhíkã'kãrã niîwã. Ãpêrã pe'e “Mɨ'ɨ̂ apé tero teeré uúkũkã, tɨ'o nemó sĩ'risa' taha”, niîkãrã niîwã. 33Be'ró Paulo naâ nererópɨ niî'kɨ wiháa wa'âkɨ niîwĩ. 34Ni'karérã kɨ̃ɨ̂re siru tuú wiha, kɨ̃ɨ̂ weresére tɨ'órã, Jesuré ẽho peókãrã niîwã. Ni'kɨ́ Dionísio wamêtigɨ Areópagopɨ ãpêrã wiôrã me'ra nerê wɨagɨ niîkɨ niîwĩ. Apêgo Dâmari wamêtigo, tohô niikã́ ãpêrã Jesuré ẽho peókãrã niîwã.

will be added

X\