ATOS 16

1Paulo, Sila Derbe, Listra wamêtise makaripɨre etâkãrã niîwã. Listrapɨ ni'kɨ́ Jesuré ẽho peógɨ Timóteo wamêtigɨre boka ehákãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂ pakó Judeu maso Jesuré ẽho peógo niîko niîwõ. Pakɨ́ pe'ea' grego masɨ niîkɨ niîwĩ. 2Jesuré ẽho peórã Listra, Icôniokãharã Timóteore ãyuró wãkûkãrã niîwã. “Ãyugɨ́ niîmi”, niî ĩ'yâkãrã niîwã. 3Tohô weégɨ Paulo naâre ba'pâtiato niîgɨ, kɨ̃ɨ̂re miáa sĩ'rikɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂re miáa sĩ'rigɨ, kɨ̃ɨ̂ õ'rekɨhɨ́ yapa kaserore yehê kõ'a dutikɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ tohô weé no'otigɨ Judeu masa kɨ̃ɨ̂ bu'esére ẽho peóti boosama niîgɨ, tohô weékɨ niîwĩ. Toó niirã́ niî pe'tirã Judeu masa Timóteo pakɨ grego masɨ niisére masîkãrã niîwã. Judeu masa niîtirã naâ põ'raré õ'rekɨhɨ́ yapa kaserore yehê kõ'atikãrã niîwã. 4Be'ró Timóteo Paulo kẽ'ra me'ra wa'âkɨ niîwĩ. Niî pe'tise naâ yɨ'rɨáse makaripɨre Jesuré ẽho peórãre werê yɨ'rɨa mɨhakãrã niîwã. Jerusalẽ́pɨ niirã́ Jesu kɨ̃ɨ̂ bese kũú'kãrã, kɨ̃ɨ̂re ẽho peórãre sɨ'orí niirã́ dutî o'o'kere werêkãrã niîwã. Niî pe'tirãre “Naâ dutî'kere weeyá”, niî bɨrokãrã niîwã. 5Naâ tohô werekã́ tɨ'órã, Jesuré ẽho peórã siâpe me'ra wãkû tutua nemokãrã niîwã. Neê Jesuré ẽho peó du'utikãrã niîwã. Ãpêrã kẽ'ra Jesuré ẽho peótimi'kãrã ɨmɨ̂kohori nɨkɨ pãharã́ kɨ̃ɨ̂re ẽho peó nemokãrã niîwã. 6Paulo kẽ'rare naâ Ásiapɨ Jesu yeé kitire bu'êrã wa'â boo'kãrãre Espírito Santo ka'mú ta'akɨ niîwĩ. Tohô weérã naâ apêro Frígia, Galácia tiro pe'e yɨ'rɨákãrã niîwã. 7Toopɨ́ yɨ'rɨáa, Mísia naâ di'tâ ta'â'karo sumútohopɨ ehâkãrã niîwã. Toopɨ́ ehâ, naâ Bitínia wamêtiri di'tapɨ wa'â sĩ'rimikãrã niîwã taha. Toopɨ́ wa'â sĩ'rirãre opâturi Espírito Santo naâre ka'mú ta'akɨ niîwĩ. 8Naâ toó Mísia yɨ'rɨáa, bu'áakãrã niîwã Trôade wamêtiri makapɨ. 9Toopɨ́ naâ etâka yami Paulo kẽ'esé weeró noho ni'kɨ́ Macedôniakɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ tiro sẽrí nu'kukã ĩ'yâkɨ niîwĩ. A'tîro niîkɨ niîwĩ: —A'tiá a'tó Macedôniapɨ. Ɨ̃̃sâre wee tamúgɨ a'tiá, niîkɨ niîwĩ. 10Be'ró kɨ̃ɨ̂ kẽ'esé weeró noho ĩ'yâ'kere werekã́, maatá ɨ̃sa yeé durê wa'â wa'âwɨ. Yɨ'ɨ̂ Luca a'ti pũríre ohâ'kɨ kẽ'ra naâ me'ra wa'âwɨ. Ɨ̃̃sâ kɨ̃ɨ̂ kẽ'esé weeró noho ĩ'yâ'kere a'tîro wãkûwɨ: “Õ'âkɨ̃hɨ marîre Macedôniakãharãre kɨ̃ɨ yeé kitire werê dutigɨ weeápĩ”, niî wãkûwɨ. 11Ɨ̃̃sâ Trôadepɨ niî'kãrã yukɨ̂sɨ me'ra pẽ'âwɨ Samotrácia wamêtiri nɨkɨropɨre. Tookãhárãta ape nɨmɨ́ wa'â nemowɨ ape maká Neápoli wamêtiri makapɨ. 12Toó maa ma'âpɨ maháa, romano masa naâ weéka maka Filipopɨre etâwɨ. Tii makáta tií di'ta Macedônia wa'teropɨre dutirí maka niîwɨ. Toopɨ́re ɨ̃sâ pehête nɨmɨri tohá ni'iwɨ. 13Saurú niikã́ Õ'âkɨ̃hɨre sẽrirã́re a'mârã wa'âwɨ. Tohô weérã makâpɨ niî'kãrã diâ sumútoho naâ nerê wɨaropɨ wa'âwɨ. Naâre boka ehá, naâ tiro ehâ nuha, toó numiâ nerê'kãrãre Jesu yeé kitire werêwɨ. 14Ni'kó toopɨ́ ɨ̃sâ weresére tɨ'ó'ko Lídia wamêtigo niîwõ. Koô Tiatira wamêtiri makakõho, su'tí wapa bɨhɨ́se sõ'â yĩi boó kuresere duagó niîwõ. Judeu maso niîtimigo, Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peógo niîwõ. Paulo kɨ̃ɨ̂ weresére ẽho peoáto niîgɨ Õ'âkɨ̃hɨ koôre tɨ'o masíse o'ôkɨ niîwĩ. 15Be'ró koôre, koo yaá wi'ikãharã niî pe'tirãre wamê yeewɨ. Koô ɨ̃sâre niîwõ: —Yɨ'ɨ̂re diakɨ̃hɨ́ta Jesuré ẽho peógo niîmo niîrã, yaá wi'ipɨ kãrirã́ wa'âya, niîwõ. Koô ɨpɨ́tɨ toha dutíkã tɨ'órã, koo yaá wi'ipɨ tohawɨ́. 16Ni'kâ nɨmɨ ɨ̃sâ Õ'âkɨ̃hɨre sẽri wɨáropɨ wa'ârã, ni'kó numiô wãtî sãháa no'o'kore ehâ pehakãti. Koô ãpêrãre da'rá ko'tego niîwõ. Wãtî wee tamú no'ogo “Be'ró tohô wa'ârosa'”, niî masisére kɨowṍ. Koô masisére ãpêrãre weresé me'ra koôre kɨorã́ pahiró niyéru wapá ta'awã. 17Ɨ̃̃sâre ĩ'yâ siru tuú, karíkũwõ: —Ã'rá Õ'âkɨ̃hɨ ɨ'mɨ̂sepɨ niigɨ́ dutisére weerã́ niîma. Mɨsâre werêrã weemá Jesuré ẽho peórã yɨ'rɨrã́sama niisé kitire, niî karíkũwõ. 18Koô pehe nɨmɨ́ri tohô niî kusiawõ. Be'ró Paulo kari butí, mahâmi ĩ'ya, wãtî koôpɨre niigɨ́re niîwĩ: —Jesu Cristo tutuaró me'ra mɨ'ɨ̂re koôpɨre niigɨ́re wiháa duti'. Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ta, maatá wiháa wa'âwĩ. 19- 20Kɨ̃ɨ̂ wiháaka be'ro koô masîmi'ke pe'tiá wa'âwɨ. Tohô weérã koôre kɨó'kãrã marî niyéru wapá ta'asome niîrã, uâ wa'âwã Paulo, Sila me'ra. Tohô weérã makâ deko wiôrã tiropɨre naâre yẽ'ê miáawã. Be'ró wiôrãpɨre koô wiôrã niîmi'kãrã werê sãawã. A'tîro niîwã: —Ã'rá Judeu masa niîma. A'ti makákãharãre kari boó siharã weemá. 21Naâ bu'esé marî romano masare dutisé meheta niî'. Tohô weérã marî naâ wee dutísere weetíkã'ro ɨá', niîwã wiôrãpɨre. 22Naâ toopɨ́ nerê'kãrã tohô niikã́ tɨ'órã, Paulo kẽ'ra me'ra uâ wa'âwã. Tohô weérã wiôrã Paulo, Silare naa yeé su'tire tuu weé duti, naa yarã́ surárare tãra dutíwã. 23Naâre ɨpɨ́tɨ tãrá toha, bu'îri da'rerí wi'ipɨ sõróowã. Be'ró tií wi'i ko'tegɨ́re du'ti wihári niîrã, ãyuró bi'ákã' dutiwã. 24Naâ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, bu'îri da'rerí wi'i ko'tegɨ́ niî tɨori tũkupɨ sõróokɨ niîwĩ naâre. Pɨá yukɨ̂ tĩa wa'teropɨ naâ dɨ'pôkãrire sĩô kũu duti, naâre dɨ'te kũúkɨ niîwĩ. 25Be'ró yamî deko Paulo, Sila Õ'âkɨ̃hɨre sẽrí, basâ peokãrã niîwã. Naâ tohô weekã́, tií wi'ipɨ niirã́ bu'îri da'rê no'o'kãrã naâre tɨ'ókãrã niîwã. 26Wãkûtiro di'tâ ɨpɨ́tɨ nara sãákaro niîwɨ. Naâ niirí wi'i kẽ'ra a'mé yã'akaro niîwɨ. Tohô weéro maatá tií wi'i bi'amí'ke soperi, niî pe'tirã bu'îri da'rerí wi'ipɨ niirã́re dɨ'te kũúmi'ke kome daári pãrîstea wa'âkaro niîwɨ. 27Tohô wa'âka be'ro tií wi'i ko'tegɨ́ wã'kákɨ niîwĩ. Wã'ká, tee sopéri susû pe'tikã ĩ'yâkɨ niîwĩ. “Niî pe'tirã du'ti wihá pe'tia wa'âpã”, niî wãkûkɨ niîmiwĩ. Tohô weégɨ uîgɨ, di'pĩhí miî kɨ̃ɨ̂ basi wẽhékã'kɨ niîmiwĩ. 28Tohô weé sĩ'rikã, Paulo kɨ̃ɨ̂re ɨpɨ́tɨ karíkũ kehokɨ niîwĩ: —Mɨ'ɨ̂ basi wẽhetíkã'ya. Ɨ̃̃sâ niî pe'tirã a'topɨ́ niî pe'tikã', niîkɨ niîwĩ. 29Paulo tohô niikã́ tɨ'ógɨ, ãpêrã surárare “Sĩ'asé miítia”, niîkɨ niîwĩ. Naâ o'ôka be'ro sĩ'ó oma sãhákɨ niîwĩ Paulo, Sila naâ niirí tũkupɨ. Uîgɨ, ɨpɨ́tɨ nara sãágɨta, naâ tiro ehâ ke'akɨ niîwĩ. 30Be'ró wã'kâ nɨ'ka, naâre pihî wĩro, sẽrí yã'akɨ niîwĩ: —De'ró weegɨ́sari yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ yɨ'ɨ̂re yɨ'rɨoáto niîgɨ? 31Naâ pe'e a'tîro yɨ'tíkãrã niîwã: —Mɨ'ɨ̂ marî wiôgɨ Jesuré ẽho peógɨ, yɨ'rɨgɨ́sa'. Mɨ'ɨ yaá wi'ikãharã kẽ'ra mɨ'ɨ̂ weeró noho ẽho peórãta, yɨ'rɨrã́sama, niîkãrã niîwã. 32Be'ró kɨ̃ɨ̂re, kɨ̃ɨ yaá wi'ikãharãre Jesu yeé kitire bu'êkãrã niîwã. 33Surára bu'îri da'rerí wi'i ko'tegɨ́ Paulo kẽ'rare yamî dekota naâ tãrá'ke kamîre koékɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ koéka be'ro Paulo kẽ'ra kɨ̃ɨ̂re, kɨ̃ɨ yaá wi'ikãharãre wamê yeekãrã niîwã. 34Be'ró tií wi'i ko'tegɨ́ kɨ̃ɨ yaá wi'ipɨ pihî wã'ka, naâre sɨ'orí ba'âkɨ niîwĩ. Naâ Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peóka be'ro kɨ̃ɨ̂, kɨ̃ɨ̂ akawerérã ɨpɨ́tɨ e'katíkãrã niîwã. 35Ape nɨmɨ́ bo'reakã́ tii makákãharã romano masa wiôrã surárare tií wi'i ko'tegɨ́pɨre werê dutikãrã niîwã. A'tîro niî o'ôo'kãrã niîwã: —“Naâ toó pɨárã ɨmɨá niirã́re du'u wĩró dutiama”, niî werêrã wa'âya, niîkãrã niîwã. 36Surára toopɨ́ ehâ, wiôrã naâ werê duti'kere tií wi'i ko'tegɨ́pɨre werêkãrã niîwã. Teeré tɨ'ó toha, kɨ̃ɨ̂ pe'e kẽ'ra werê turiakɨ niîwĩ Paulo, Silare taha. —Mɨsâre a'ti makákãharã wiôrã “Du'u wĩroáto”, niîkãrã niiáma. Tohô weérã mɨsâ wiháaya. Ãyuró e'katíse me'ra wa'âya, niîkɨ niîmiwĩ tií wi'i ko'tegɨ́ pe'e. 37Kɨ̃ɨ̂ tee kitíre werekã́ tɨ'ógɨ, Paulo surárare niîkɨ niîwĩ: —A'ti makákãharã wiôrã ɨ̃sâre bu'îri bokatiáma. Bokatímirã, masa tirópɨ miáa, tãrá, a'tí wi'i bu'îri da'rerí wi'ipɨ ɨ̃sâre sõróoama. Ɨ̃̃sâ romano masa niîmikã, tohô weeáma. Ni'kâroakãre ɨ̃sâre masá ĩ'yâtiropɨ nɨo wĩró sĩ'risama. Basió wee'. Naâ basita a'tî tĩharã, ɨ̃sâre wĩrórã a'tiáto, niîkɨ niîwĩ surárare. 38Surára kɨ̃ɨ̂ tohô niî'kere tɨ'órã, wiôrãpɨre werêrã wa'âkãrã niîwã. Paulo kẽ'ra “Romano masa niî'” niiáma niisé kitire werekã́ tɨ'órã, wiôrã ɨkɨá wa'âkãrã niîwã. 39Naâ tií wi'ipɨ wa'â, Paulo kẽ'rare akobohóse sẽríkãrã niîwã. Sẽrí toha, naâre bu'îri da'rerí wi'ipɨ niî'kãrãre mii wihá, “Neê a'ti makáre niîtikã'ya, wiháaya”, niîkãrã niîwã. 40Naâ tohô niikã́ tɨ'órã, Paulo, Sila bu'îri da'rerí wi'ipɨ niî'kãrã wihá wã'ka, Lídia yaá wi'ipɨ wa'âkãrã niîwã taha. Toopɨ́ Jesuré ẽho peórãre wãkû tutua nemokã weékãrã niîwã. Be'ró tii makápɨ niî'kãrã wa'â wa'âkãrã niîwã.

will be added

X\