ATOS 13

1Antioquiapɨre Jesuré ẽho peórã wa'terore Õ'âkɨ̃hɨ yee kitire werê mɨ'tarã, tohô niikã́ Õ'âkɨ̃hɨ yeere bu'erã́ a'tikérã niîkãrã niîwã: Barnabé, ãpí Simão, kɨ̃ɨ̂reta taha “Yĩigɨ́” pisûkãrã niîwã. Ãpí Lúcio Cirene wamêtiri makakɨ̃hɨ, ãpí Manaé Herode Galiléia wiôgɨ tiro ni'kâro me'ra masá'kɨ, tohô niikã́ Saulo niîkãrã niîwã. 2Ni'kâti naâ be'tí Õ'âkɨ̃hɨre sẽrirí kura Espírito Santo naâre niîkɨ niîwĩ: —Barnabé, Saulore beseápɨ. Naâre apêropɨ wa'â dutigɨ weé'. Naâ apêye di'tapɨ kẽ'rare bu'ê kusiarã wa'ârãsama. Tohô weérã naâre o'ôo'ya, niîkɨ niîwĩ. 3Tohô niikã́ tɨ'ó, be'tí Õ'âkɨ̃hɨre sẽríka be'ro naâ me'rakãharã Saulo, Barnabére naâ dɨpopáre yãa peó, naâre we'êriti, o'ôo'kã'kãrã niîwã. 4- 5Be'ró Barnabé, Saulo Espírito Santo niî'karo nohota Selêucia wamêtiri makapɨ wa'ârã, Antioquiapɨ niî'kãrã wihá wã'kakãrã niîwã. Tookãhárã yukɨ̂sɨ me'ra wa'â ehâkãrã niîwã Chipre nɨkɨrore ni'kâ maka Salamina wamêtiri makapɨ. Tii makápɨ niîrã, Judeu masa naâ neresé wi'seripɨ Jesu yeé kitire werêkãrã niîwã. João Marco Antioquiapɨ niî'kɨ naâre wee tamú kusiagɨ naâ me'ra wa'âkɨ niîwĩ. 6Tii makápɨ wiháa, nɨkɨ̂ropɨre Jesu yeé kitire werê kusia bi'akã'kãrã niîwã. Teê apé sia' pã're Pafo wamêtiri makapɨ werê ehakãrã niîwã. Tii makápɨre ni'kɨ́ Judeu masɨ yaî weeró noho niigɨ́re boka ehákãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂ wamêtikɨ niîwĩ Barjesu. Grego yee me'ra pe'e maa kɨ̃ɨ̂re Elima pisûkãrã niîwã. “Yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti weregɨ́ niî'”, niî sookɨ niîwĩ tii makákãharãre. 7Kɨ̃ɨ̂ yaî tii nɨkɨ́ro wiôgɨ Sérgio Paulo wamêtigɨ ãyuró tɨ'o masíse kɨogɨ́ me'rakɨ̃hɨ niîkɨ niîwĩ. Sérgio Paulo Jesu yeé kitire tɨ'ó sĩ'rigɨ pihî duti o'okɨ niîwĩ Barnabé, Saulore. Tohô weérã kɨ̃ɨ̂ tiropɨ werêrã wa'âkãrã niîwã. 8Yaî pe'e Sérgio Paulo Jesuré ẽho peótikã'ato niîgɨ naâ weresére ka'mú ta'a sĩ'rimikɨ niîwĩ. 9Kɨ̃ɨ̂ tohô weekã́ ĩ'yâgɨ, neê waropɨre Saulo, Paulo pisû no'ogɨta Espírito Santore kɨó yɨ'rɨgɨ kɨ̃ɨ̂re pũûro ĩ'yâ, 10kɨ̃ɨ̂re niîkɨ niîwĩ: —Mɨ'ɨ̂ wãtî dutiro weegɨ́ niî'. Mɨ'ɨ̂ masaré ãyuró weé sĩ'rirãre ka'mú ta'a'. Diakɨ̃hɨ́ nií wee'. Weé ta'sase bɨkɨ niî'. Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ diakɨ̃hɨ́ weresére “Tohô nií wee'”, niî uúkũ maa soó'. 11Mɨ'ɨ̂re ni'kâroakã Õ'âkɨ̃hɨ bu'îri da'rêgɨsami. Mɨ'ɨ̂ kapêri ĩ'yâtigɨ tohagɨ́sa' teê Õ'âkɨ̃hɨ ɨaró põo tẽóro, niîkɨ niîwĩ Paulo. Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ta, kɨ̃ɨ̂re yamî weeró noho wa'âkaro niîwɨ. Neê kapêri ĩ'yâtigɨ tohákɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂re tohô wa'akã́ tɨ'ó yã'agɨ, kɨ̃ɨ̂re tɨ̃á wã'kakɨhɨre a'mâkɨ niîwĩ. 12Yaîre tohô wa'akã́ ĩ'yâgɨ, Sérgio Paulo Jesuré ẽho peókɨ niîwĩ. Paulo, Barnabé naâ Jesu yeé kitire bu'ê me'rikã ĩ'yâ maria tĩhagɨ, tohô ẽho peókɨ niîwĩ. 13Paulo, kɨ̃ɨ̂ me'rakãharã Pafopɨ niî'kãrã wihá pẽ'a, ni'kâ maapɨ nɨhá, ehâkãrã niîwã Perge wamêtiri makapɨre. Tii maká Panfília wamêtiri di'tapɨ niîkaro niîwɨ. Naâ Pergepɨ etakã́, João Marco naâre tootá soôkã', Jerusalẽ́pɨ mahâmi toha wa'âkɨ niîwĩ. 14Be'ró tii makápɨ niî'kãrã wa'âkãrã niîwã ape maká Antioquia wamêtiri makapɨ taha. Tii maká Pisídia wamêtiri di'tapɨ tohákaro niîwɨ. Saurú niikã́ Judeu masa naâ nererí wi'ipɨ Paulo kẽ'ra tookãhárã me'ra sãhâ nuhu duhîkãrã niîwã. 15Be'ró tií wi'i wiôrã bu'êkãrã niîwã Moisé kɨ̃ɨ̂ ohâka pũrikãhasere, be'ró taha Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tarã naâ ohâ'kere. Bu'ê toha, tií wi'i wiôrã ãpêrã toó duhirã́re “Sõharé werê dutirã wa'âya”, niî o'ôo'kãrã niîwã. Naâ pe'e wa'â, “Akawerérã, mɨsâ wãkû tutuase noho kiti kɨórã, ni'kâroakã werêya ɨ̃sâre”, niîkãrã niîwã. 16Naâ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Paulo wã'kâ nɨ'ka, naâre amûkã me'ra di'ta marí dutikɨ niîwĩ. Tohô weé toha, naâre werêkɨ niîwĩ: —Mɨsâ Judeu masa, ãpêrã naâ weeró noho Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peórã yɨ'ɨ̂ uúkũsere tɨ'oyá. 17Õ'âkɨ̃hɨ ɨ̃sâ Judeu masa ẽho peógɨ ɨ̃sâ yẽkɨ sɨmɨáre bese kũúkɨ niîwĩ. Naâ ãpêrã yee di'ta Egitopɨ niikã́, naâre pãharã́ masâ puti nemokã weékɨ niîwĩ. Be'ró naâ tií di'tapɨ niirã́re kɨ̃ɨ̂ tutuaró me'ra mii wiháakɨ niîwĩ. 18Quarenta kɨ'mari yukɨ́ mariró, masá marirópɨ niîrã yã'âro naâ kɨ̃ɨ̂re yɨ'rɨ́ nɨ'kamikã, naâ tohô weesére kɨ̃ɨ̂ nɨ'kákɨ niîwĩ. 19Be'ró naa yaá di'ta waro Canaã di'tapɨ ehakã́, tií di'takãharãre sete kurarire kõ'â õ'okɨ niîwĩ. Tií di'tare ɨ̃sâ yẽkɨ sɨmɨáre o'ôgɨtigɨ, tohô weékɨ niîwĩ. 20Be'ró taha naâ Canaã di'tapɨ niikã́, Õ'âkɨ̃hɨ naâre sɨ'orí niisétiahãre sõróokɨ niîwĩ. Naâ kɨ̃ɨ̂ sõróo'kãrã masaré beserí masa niîkãrã niîwã. Quatrocentos cinquenta kɨ'mari naâ masaré beserí masa dutîkãrã niîwã. Samuel Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tagɨ kɨ̃ɨ̂ niisé nɨmɨripɨ dutî tɨokãrã niîwã. 21Samuelreta masá sẽríkãrã niîwã: “Ɨ̃̃sâ ni'kɨ́ wiôgɨ waro ɨása'.” Naâ tohô niikã́ tɨ'ó, Samuel Õ'âkɨ̃hɨre sẽríkɨ niîwĩ. Õ'âkɨ̃hɨ tohô weégɨ naâ wiôgɨ waro niiákɨhɨre Saul wamêtigɨre sõróokɨ niîwĩ. Saul Quis makɨ Benjami yaa kurakɨ̃hɨ quarenta kɨ'mari wiôgɨ niîkɨ niîwĩ. 22Saul wiôgɨ niisére Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂re wĩróoka be'ro ãpí Davi wamêtigɨre sõróokɨ niîwĩ taha. Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂re a'tîro niîkɨ niîwĩ: “Davi Jessé makɨ niî pe'tise yɨ'ɨ̂ tɨ'sasére weemí. Tohô weégɨ pũûro e'katí' kɨ̃ɨ̂ me'ra”, niîkɨ niîwĩ. 23Õ'âkɨ̃hɨ ɨ̃sâ yẽkɨ sɨmɨáre “Ni'kɨ́ Davi paramí niî turiagɨpɨ mɨsâ Judeu masare yɨ'rɨógɨ a'tîgɨsami”, niî werêkɨ niîwĩ. Jesu wamêtigɨ Õ'âkɨ̃hɨ tohô niî'kɨta niîmi. 24Neê waropɨre Jesu kɨ̃ɨ̂ masaré bu'ê nɨ'kaatoho dɨporopɨre João masaré bu'ê yuukɨ niîwĩ: “Mɨsâ yã'âro weé'kere bɨhâ wetiya. Mɨsâ niisétisere dɨka yuúya. Mɨsâ tohô dɨka yuúkã, yɨ'ɨ̂ mɨsâre wamê yeegɨsa'”, niîkɨ niîwĩ. 25João kɨ̃ɨ̂ bu'ê du'uatoho dɨporo naâre niîkɨ niîwĩ: “Mɨsâ yɨ'ɨ̂re ‘Masaré yɨ'rɨoákɨhɨ niîmi’ niî wãkûti? Yɨ'ɨ̂ nií wee'. Yɨ'ɨ̂ be'ro ãpí a'tîgɨsami masaré yɨ'rɨoákɨhɨ. Kɨ̃ɨ̂ ãyugɨ́ waro niîgɨsami. Yɨ'ɨ̂ pe'e kɨ̃ɨ yeé sapáture tuu weé masitigɨ weeró noho mehô niigɨ́ waro tɨ'ó yã'a'”, niîkɨ niîwĩ João. 26Yɨ'ɨ̂ akawerérã Abraão paramérã niî turiarã, niî pe'tirã Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peórãre werêgɨti. Õ'âkɨ̃hɨ too dɨpóropɨ “Masaré yɨ'rɨógɨti”, niîkɨ niîwĩ. Tohô niîgɨ, marîre a'te kitíre o'ôo'kɨ niîwĩ. 27Tohô weemíkã, Jerusalẽ́kãharã, naâ wiôrã kẽ'ra “Jesu marîre yɨ'rɨoákɨhɨ niîmi”, niî ĩ'yâ masitikãrã niîwã. Naâ saurú nɨkɨ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tarã naâ ohâ'kere bu'êmirã, neê tɨ'o masítikãrã niîwã. Jesu Cristore wiôrã wẽhe dutíkã, dɨporópɨ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tarã naâ ohâ'ke keoróta wa'âkaro niîwɨ. 28Jerusalẽ́kãharã Jesu Cristore bu'îri bokatímirã, Pilatore “Wẽhe dutíya”, niîkãrã niîwã. 29Naâ Jesu Cristore wẽhérã, dɨporópɨ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tarã naâ ohâ mɨ'ta'ke nɨkɨta weékãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂ wẽrîka be'ro ãpêrã kurúsapɨ niî'kɨre mii dihóo, ɨ̃tâ tutipɨ kɨ̃ɨ̂re yaárã sĩô sõro kũukãrã niîwã. 30Õ'âkɨ̃hɨ naâ wẽhemíkã, kɨ̃ɨ̂ makɨré wẽrî'kɨpɨre masókɨ niîwĩ. 31Kɨ̃ɨ̂ masáka be'ro too dɨpóro Galiléia, Jerusalẽ́pɨ kɨ̃ɨ̂ me'ra ba'pâti kusia'kãrãre pehe nɨmɨ́ri bahuákɨ niîwĩ. Ã'ratá kɨ̃ɨ̂ masakã́ ĩ'yâ'kãrã kɨ̃ɨ yeé kitire masaré werêrã weesamá. 32- 33Yɨ'ɨ̂ Barnabé me'ra mɨsâre ãyusé kitire werêgɨ a'tiápɨ. Dɨporópɨ Õ'âkɨ̃hɨ ɨ̃sâ yẽkɨ sɨmɨáre werê yuugɨ, “Yɨ'ɨ̂ makɨ wẽrî'kɨpɨre masogɨ́sa'”, niîkɨ niîwĩ. Naâre tohô niîmigɨ, naâ niîka teropɨre “Kɨ̃ɨ̂ weegɨ́ti” niî'kere weetíkɨ niîwĩ. Ɨ̃̃sâ naâ paramérã niî turiarãpɨre, ãpêrã a'tóka teropɨ niirã́re teeré weé ĩ'yokɨ niîwĩ. Niî mɨ'tari pũri be'roka Salmo Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ makɨ́ wẽrî'kɨpɨre masó'kere “Mɨ'ɨ̂ yɨ'ɨ̂ makɨ niî'. Ni'kakã́ me'ra yɨ'ɨ̂ mɨ'ɨ̂ pakɨ niisére ĩ'yó'”, niîkaro niîwɨ. 34Ape pũrí Isaía kɨ̃ɨ̂ ohâka pũripɨ kẽ'rare Õ'âkɨ̃hɨ werê yuukɨ niîwĩ kɨ̃ɨ̂ makɨré wẽrî'kɨpɨre masoátehere, kɨ̃ɨ̂ ɨpɨ́ boâ dohatiatehere. “Niî pe'tise yɨ'ɨ̂ Daviré dɨporópɨ ‘O'ôgɨti’ niî'karo nohota mɨ'ɨ̂re o'ôgɨsa'”, niîkɨ niîwĩ. 35Apêro Salmo Davi kɨ̃ɨ̂ ohâ'karopɨre taha a'tîro ohâ no'okaro niîwɨ: “Mɨ'ɨ̂, mɨ'ɨ̂ makɨre wẽrî dohakã weesomé”, niîkaro niîwɨ. 36- 37Davi Õ'âkɨ̃hɨ dutiró weégɨ, kɨ̃ɨ̂ niîka terokãharãre keoró di'akɨ̃ weékɨ niîwĩ. Be'ró kɨ̃ɨ̂ wẽrikã́ ĩ'yâ, kɨ̃ɨ̂re yaákãrã niîwã ãpêrã kɨ̃ɨ̂ yẽkɨ sɨmɨá meharãre yaá'karopɨta. Kɨ̃ɨ̂re yaáka be'ro kɨ̃ɨ yaá ɨpɨ boâ wa'âpã. Õ'âkɨ̃hɨ masó'kɨ Jesu pũríkãre kɨ̃ɨ̂ ɨpɨ́ boâtipã. Tohô weérã marî masî'. Jesu pe'ere kɨ̃ɨ yaá ɨpɨ boâ dohatiatehere ohâgɨ weepĩ́ Davi. 38- 39Yɨ'ɨ̂ mɨsâre weresére wãkûya. Jesu Cristo me'ra mɨsâ akobohóse bokarã́sa'. No'ó niî pe'tirã kɨ̃ɨ̂re ẽho peórãre yã'âro naâ weé'kere akobohó pe'okɨ̃'sami. Moisé kɨ̃ɨ̂ dutisé me'ra pũrikãre marî akobohóse neê boka masítisa'. 40- 41Dɨporókãharãpɨ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tarã a'tîro ohâkãrã niîwã: Mɨsâ Õ'âkɨ̃hɨre buhíkã'rã, kɨ̃ɨ̂re ẽho peótirã tɨ'ó yã'aya. Mɨsâ katirí ɨmɨ̂kohore yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ ãyusé weegɨ́sa'. Mɨsâre ãpêrã ãyuró werêmikã, neê ẽho peósome. Tohô weérã mɨsâ ẽho peóti'ke wapa wẽrîrãsa'. A'té naâ ohâ'kere ãyuró tɨ'ó yã'aya, mɨsâre tohô wa'âri niîrã, niî werêkɨ niîwĩ Paulo Antioquiakãharãre. 42Teeré werê toha, naâ wiháari kura Paulo kẽ'rare toó nerê'kãrã a'tîro niîkãrã niîwã: —Ɨ̃̃sâre apé saurú niikã́ werê nemoya taha teekãhásere, niîkãrã niîwã. 43Tií wi'i niî'kãrã naâ wiháasteari kura pãharã́ Judeu masa, ãpêrã Judeu masa weeró noho weesétirã naâ weresére tɨ'ó tɨ'sarã, Paulo, Barnabé me'ra ba'pâti wã'kakãrã niîwã. Naâre Paulo kẽ'ra a'tîro niîkãrã niîwã: —Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ ãyuró weesére wãkû du'utikã'ya. Kɨ̃ɨ̂re ẽho peó nu'kukã'ya, niî werêkãrã niîwã. 44Ape nɨmɨ́ saurú niikã́ pãharã́ tii maká Antioquiakãharã Õ'âkɨ̃hɨ yee kitire tɨ'orã́tirã nerêkãrã niîwã taha. 45Naâ pãharã́ nerekã́ ĩ'yârã, Paulo kẽ'rare tii makákãharã Judeu masa ɨpɨ́tɨ doékãrã niîwã. Tohô weérã Paulo kɨ̃ɨ̂ weresére “Mehêkã werêmi. Diakɨ̃hɨ́ nií wee'”, niî buhíkã'kãrã niîwã. 46Naâ tohô niikã́ tɨ'órã, Paulo kẽ'ra tutuaró me'ra naâre niîkãrã niîwã: —Mɨsâ Judeu masare Jesu yeé kitire werê mɨ'taro ɨá'. Mɨsâ teeré werêmikã, neê ẽho peó wee'. Tohô weérã “Ɨ̃̃sâ katisé pe'titísere ɨatísa'”, niîrã weé'. Ɨ̃̃sâ ni'kâroakãre ãpêrã Judeu masa niîtirãre Jesu yeé kitire werê nɨ'karã wa'ârãsa'. 47A'tîrota dutîkɨ niîwĩ Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ yeé ohâ no'oka pũripɨre. A'tîro niîkɨ niîwĩ: Yɨ'ɨ̂ mɨsâre Judeu masa niîtirãre yeekãháse kitire werê kusiarã kũûgɨti. Mɨsâ me'rata niî pe'tiro a'ti nukúkãkãharãpɨ naâ yɨ'rɨátehere masîrãsama. A'té kɨ̃ɨ̂ niî'kereta Paulo kẽ'ra “Õ'âkɨ̃hɨ ɨ̃sâre dutîgɨ weemí”, niîkãrã niîwã. 48Naâ tohô niikã́ tɨ'órã, “Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ãyú butia'” niîrã, tií wi'i niirã́ Judeu masa niîtirã ɨpɨ́tɨ e'katíkãrã niîwã. Toopɨ́ niî'kãrã Õ'âkɨ̃hɨ “Yɨ'ɨ̂re a'tikérã ẽho peórãsama”, niî no'o'kãrã nɨkɨta Jesuré ẽho peókãrã niîwã. 49Tohô weé niî pe'tiro Pisídia di'tapɨre Jesu yeé kiti se'sâa wa'âkaro niîwɨ. 50Tohô weekã́ ĩ'yârã, Judeu masa Paulo kẽ'rare kõ'â sĩ'rikãrã niîwã. Tohô weérã ni'karérã niyéru pahiró kɨorã́ numiare, Judeu masa weesétisere ãyuró weé nu'kurãre uâro sãhakã weékãrã niîwã. Ɨmɨá tii maká wiôrã niirã́ noho kẽ'rare tohôta weékãrã niîwã. Tohô weérã Paulo kẽ'rare nɨrɨ́rã, pi'etíse o'ô nɨ'kakãrã niîwã. Tii makápɨ naâ niirã́re kõ'â wĩro toharãpɨ, yã'âro weé du'ukãrã niîwã. 51Paulo kẽ'ra Antioquiapɨre naâ kõ'â wĩrokã wiháarã, tii makákãhase di'tare paâste kõ'akãrã niîwã. Teeré tohô weérã mɨsâ Jesu yeé kitire teérã, ‘A'ti makákãharã bu'îri kɨó'’ niî sĩ'rirã, tohô weékãrã niîwã. Be'ró ape maká Icônio wamêtiri makapɨ wa'â wa'âkãrã niîwã taha. 52Naâ wa'âka be'ro niîmikã, Jesuré ẽho peórã Antioquiakãharã Espírito Santore kɨó yɨ'rɨa tĩharã, ɨpɨ́tɨ e'katíse me'ra tohákãrã niîwã.

will be added

X\