ATOS 11

1Judéiapɨ niirã́ Jesu bese kũú'kãrã, tohô niikã́ Jesuré ẽho peórã toopɨ́ niirã́ Cornélio kẽ'ra Judeu masa niîtimirã naâ Jesuré ẽho peósere tɨ'ókãrã niîwã. 2Teeré tɨ'ó'kãrã niî yuurã, Pedro Jerusalẽ́pɨ tohatákã, tookãhárã Judeu masa Jesuré ẽho peórã kɨ̃ɨ̂re tu'tîkãrã niîwã: 3—Mɨ'ɨ̂ Judeu masɨ niîmigɨ, Judeu masa niîtirã yaá wi'ipɨ sãháapã. Naâ me'ra ba'âpã. Teé mɨ'ɨ̂ tohô weé'ke yã'â niî', niîkãrã niîwã. 4Naâ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, naâre niî pe'tise kɨ̃ɨ̂re toopɨ́ wa'â'kere nɨkɨ werê pe'okã'kɨ niîwĩ: 5—Ni'kâti Jopepɨ niîgɨ, yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨre sẽrirí kura kẽ'esé weeró noho ɨ'mɨ̂sepɨ apêye noho dihátikã ĩ'yâwɨ. Ni'kâro su'tîro weeró noho bahurí kaseroho dihátiwɨ yɨ'ɨ̂ tiropɨ. Toó ba'pâritise sumútohori dɨ'téka kasero niîwɨ. 6Yɨ'ɨ̂ yẽ'e nohó niîti? niîgɨ, tii kaséropɨ niisére ĩ'yâwɨ. Niirã́ nɨkɨ sãyâwã. Wa'îkɨ̃rã, nɨkɨ̂kãharã, ekarã́, pĩroâ, mirikɨ̃hɨá sãyâwã. 7Yɨ'ɨ̂ tohô ĩ'yarí kura Õ'âkɨ̃hɨ yɨ'ɨ̂re uúkũkã tɨ'owɨ́: “Pedro, naâre wẽhé ba'âya”, niîwĩ. 8Yɨ'ɨ̂ pe'e kɨ̃ɨ̂re yɨ'tiwɨ́: “Ba'á wee', yɨ'ɨ̂ wiôgɨ. Ãpêrã wa'îkɨ̃rã Judeu masa ba'âtirã noho niîma. Neê ni'kâti naâ nohore ba'âtigɨ niîkãti”, niîwɨ kɨ̃ɨ̂re. 9Õ'âkɨ̃hɨ yɨ'ɨ̂re opâturi uúkũ dihowĩ taha: “Yɨ'ɨ̂ ba'â duti'kãrã ãyurã́ niîma. ‘Ba'âtirã noho niîma’, niîtikã'ya”, niîwĩ. 10I'tiáti tohô wa'âwɨ. Be'ró Õ'âkɨ̃hɨ tii kasérore mii mɨhá wa'âwĩ ɨ'mɨ̂sepɨ. 11Tohô wa'arí kurata i'tiárã ɨmɨá Cesaréiakãharã yɨ'ɨ̂re pihirã́ yɨ'ɨ̂ niirí wi'ipɨre ehâkãrã niîwã. 12Espírito Santo yɨ'ɨ̂re naâ me'ra wa'â dutiwĩ. “Naâ Judeu masa niîtima, yɨ'ɨ̂ naâ me'ra wa'akã́, yã'â niî boosa', niî wãkû nɨrɨtigɨta wa'âya”, niîwĩ. Ã'rá seis Jesuré ẽho peórã Jopekãharã Cesaréiapɨ wa'ârã, naá kẽ'ra yɨ'ɨ̂re ba'pâti wã'kawã. Toopɨ́ ehâ, ɨ̃sâ Cornélio wamêtigɨ yaá wi'ipɨ sãháawɨ. 13Ɨ̃̃sâ toopɨ́ sãha ehákã, Cornélio ɨ̃sâre werêwĩ: “Ni'kɨ́ Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'tegɨ yaá wi'ipɨ sãhátikã ĩ'yâwɨ. Kɨ̃ɨ̂ yɨ'ɨ̂re ‘Ɨmɨá o'ôo'ya Jopepɨ. Ni'kɨ́ Simão Pedro wamêtigɨre pihî dutiya. 14Kɨ̃ɨ̂ mɨ'ɨ yaá wi'ipɨ ehâgɨ, Õ'âkɨ̃hɨ yeere mɨ'ɨ̂re werêgɨsami. Teeré ẽho peókã, mɨ'ɨ̂, mɨ'ɨ yaá wi'ikãharãre Õ'âkɨ̃hɨ yɨ'rɨógɨsami’, niî werêwĩ yɨ'ɨ̂re Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'tegɨ”, niîwĩ Cornélio. 15Yɨ'ɨ̂ naâre uúkũ nɨ'kari kurata neê waro marîre dihatá'karo nohota Espírito Santo dihatáwĩ naâpɨre. 16Tohô wa'akã́ ĩ'yâgɨ, yɨ'ɨ̂ Jesu marî wiôgɨ kɨ̃ɨ̂ niî'kere wãkûwɨ: “João mɨsâre akó me'ra wamê yeekɨ niîwĩ. Be'ró yɨ'ɨ̂ pakɨ pũrikã Espírito Santore o'ôo'gɨsami mɨsâre. Mɨsâ me'ra niî nu'kukã'gɨsami” kɨ̃ɨ̂ niî'kere wãkûwɨ. 17Tohô weégɨ yɨ'ɨ̂ tohô wa'arí kurapɨta wãkûkãti maha. Õ'âkɨ̃hɨ Espírito Santore o'ôo'kɨ niîwĩ Judeu masa niîtirãre marîre o'ôo'karo nohota naâ marî wiôgɨ Jesu Cristore ẽho peókã. Tohô weégɨ yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨre yɨ'rɨ́ nɨ'ka masitikãti. Kɨ̃ɨ̂re “Judeu masa niîtirã yaá wi'ipɨ sãhá wee'”, niî masitikãti, niîkɨ niîwĩ Pedro. 18Kɨ̃ɨ̂ teeré tohô niî werê tohaka be'ro Judeu masa di'ta marí pe'tia wa'âkãrã niîwã. —Õ'âkɨ̃hɨ Judeu masa niîtirã kẽ'rare naâ yã'âro weé'kere bɨhâ wetikã ɨasamí naâ ɨ'mɨ̂sepɨ katî nu'kuato niîgɨ, niî e'katí peokãrã niîwã Õ'âkɨ̃hɨre. 19Estevãore naâ wẽhéka terore Jesuré ẽho peórãre yã'âro weékãrã niîwã. Tohô weekã́, naâ no'ó ɨaró du'tistéa wa'âkãrã niîwã. Ãpêrã Feníciapɨ, ãpêrã Chipre nɨkɨropɨ, ãpêrã Antioquiapɨ wa'âkãrã niîwã. Naâ teepɨ́ etârã, Judeu masa di'akɨ̃re Jesu yeé kitire werêkãrã niîwã. 20Ni'karérã Antioquiapɨ du'tí wã'ka'kãrã Chipre, Cirenekãharã niîkãrã niîwã. Naâ pũrikã Judeu masa niîtirãre Jesu yeé kitire werêkãrã niîwã. —Jesu niî pe'tirã wiôgɨ niîmi. Kɨ̃ɨ̂re ẽho peókã, marî yã'âro weé'kere akobohógɨsami, niî werêkãrã niîwã. 21Õ'âkɨ̃hɨ naâ tohô wererã́re ãyuró wee tamúkɨ niîwĩ. Naâ werekã́ tɨ'órã, pãharã́ tookãhárã Jesuré ẽho peókãrã niîwã. Naâ too dɨpóropɨ ẽho peómi'kere ẽho peó du'ukã'kãrã niîwã. 22Jerusalẽ́kãharã Jesuré ẽho peórã Antioquiakãharã kɨ̃ɨ̂re ẽho peóse kitire tɨ'ókãrã niîwã. Teeré tɨ'ó, Barnabére Antioquiapɨ ĩ'yâgɨ wa'âya de'ró wa'âmitito? niîrã, o'ôo'kãrã niîwã. 23Kɨ̃ɨ̂ tii makápɨ ehâ, ĩ'yâkɨ niîwĩ Õ'âkɨ̃hɨ naâre wee tamú'kere. Teeré ĩ'yâgɨ, ɨpɨ́tɨ e'katí, naâre werêkɨ niîwĩ. A'tîro niîkɨ niîwĩ: —Jesuré mɨsâ neê wãkû du'utikã'ya. Kɨ̃ɨ̂ dutisére ãyuró weé nu'kukã'ya, niî werêkɨ niîwĩ. 24Barnabé Espírito Santore kɨó yɨ'rɨ tĩhagɨ, ãyuró Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peó nu'kugɨ niîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ tii makákãharãre werekã́, pãharã́ masá Jesuré ẽho peókãrã niîwã. 25Barnabé Antioquiapɨ niî'kɨ wa'â, Saulo Tarsopɨ niigɨ́re a'mâgɨ wa'âkɨ niîwĩ. 26Kɨ̃ɨ̂re boka ehá, Antioquiapɨ mii mahámi tohakɨ niîwĩ. Naâ tii makápɨre Jesuré ẽho peórã me'ra ni'kâ kɨ'ma niîkãrã niîwã. Toopɨ́re pãharã́ masaré bu'êkãrã niîwã. Tiîtareta tookãhárã Jesuré ẽho peórãre “Cristão, Jesu Cristo yarã niîma”, niî pisû nɨ'kakãrã niîwã. 27Barnabé, Saulo Antioquiapɨ niirí kura Jerusalẽ́kãharã Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tarã naâ tiropɨ etâkãrã niîwã. 28Naâ me'ra wa'â'kɨ ni'kɨ́ Ágabo wamêtigɨ niîkɨ niîwĩ. Toopɨ́ ehâ, Espírito Santo tutuaró me'ra tookãhárãre werêkɨ niîwĩ. —Niî pe'tiropɨ ba'asé pe'tiá wa'ârosa', niî werê yuukɨ niîwĩ naâre. Kɨ̃ɨ̂ tohô niî'ke keoró wa'âkaro niîwɨ Cláudio romano masa wiôgɨ kɨ̃ɨ̂ sãháaka be'ropɨ. 29Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'órã, Antioquiakãharã Jesuré ẽho peórã a'tîro niî wãkûkãrã niîwã: “Marî Judéia di'tapɨ niirã́ Jesuré ẽho peórãre niyéru o'ôrã marî kɨoró ehâ tu'aro.” 30Tohô weérã Saulo, Barnabé me'ra naâre wee tamúrã niyéru neêo, o'ôo'kãrã niîwã. —O'ôya a'teré Jesuré ẽho peórãre sɨ'orí niirã́pɨre, niî o'ôo'kãrã niîwã.

will be added

X\