WBT
Audio:
Drama
  • Drama
  • Non-Drama
Text Size

San Mateo 21 - Cakchiquel, Santa Maria de Jesus - 2006 Edition - Bible.is - CKIWBT

  1  Y antok ri Jesús y ri ru-discípulos y ri nic'aj chic vinak ri i-b'anak quiq'uin ya xa'b'aka Betfagé, ri c'o choch ri juyu' Olivos, ri c'o cierca ri tanamet Jerusalén, ri Jesús xa'rutak-el ica'ye' ru-discípulos,   2  y xu'ej-el chica: Quix'in chupan la aldea la y xtivil jun alaj burro c'o riq'uin ri rutie' ri ximil. Tiquira-pa ri rutie' y qui'c'ama-pa viq'uin.   3  Y xa c'o jun ri c'o chica ri xtu'ej-pa chiva, ti'ej cha: Nic'atzin cha ri Ajaf, pero cha'nin xca'lrujacha' chic, quixcha' can cha, xcha-el ri Jesús chica.   4  Riq'uin re' nu'on cumplir inche'l ri tz'ib'an can ruma ri jun profeta ri xc'ujie' ojier can tiempo. Ri rutz'ib'an can jaja', nu'ej:   5  Ti'ej chica ri vinak ri ic'o pa tanamet Sion: Ri I-Rey ja patanak iviq'uin. Can manak-oc ruk'ij rub'anun-pa, ch'acol-pa chirij jun alaj burro. Ri alaj burro ral jun chicop richin aka'n. Quire' ri tz'ib'an can.   6  Y ri ica'ye' discípulos xa'a, y xqui'an ri e'n-el chica ruma ri Jesús.   7  Y xa'quic'am-pa ri burro y ri ral riq'uin ri Jesús, y ri discípulos xquiya-el ri qui-manta chiquij, y xch'oquie-el ri Jesús chirij.   8  Y can iq'uiy ri vinak ri niquilic' qui-manta pa rub'iey. Y nic'aj chic vinak xiquima-pa ch'itak ruk'a' chie' chi xquiya' pa rub'iey.   9  Y ri vinak ri i-b'anak choch ri Jesús y ri ic'o can chirij, can riq'uin nojiel quichuk'a' niqui'ej: ¡Tiox b'a' chi patanak ri Rumáma can ri rey David! ¡Bendito ri patanak pa rub'e' ri Ajaf Dios! ¡Tiox b'a' cha ri Dios ri c'o chicaj! nca'cha'.   10  Y antok ri Jesús xuoc pa tanamet Jerusalén, ri vinak ri ic'o chire' xquimol-qui' cha'nin chi niquitz'at. Y ri vinak re' niqui'ej: ¿Chica c'a ache la? nca'cha'.   11  Y ic'o ri xa'e'n: La ja ri Jesús, ri profeta, ri rutanamit Nazaret, ri c'o Galilea, nca'cha'.   12  Y ri Jesús xuoc pa ru-templo ri Dios ri c'o pa tanamet Jerusalén. Y xa'rutarariej-el quinojiel ri nca'c'ayin y ri nca'lak'o chire'. Y xupajq'uij can ri qui-mesas ri niquic'ax miera. Y quire' je' xu'on cha ri quich'acat ri niquic'ayij paluomix.   13  Ri Jesús xu'ej chica ri vinak re': Chupan ri ruch'ab'al ri Dios ri tz'ib'an can nu'ej: Ri vachuoch, jay richin oración; pero ixre' xa ib'anun cachuoch alak'oma' cha, xcha' ri Jesús chica.   14  Y antok ri Jesús c'o pa templo, ic'o muoy y ic'o nca'jacajot xa'lka riq'uin y jaja' xa'ru'on-el sanar.   15  Pero ri principales sacerdotes y ri achi'a' escribas xpa quiyoval, ruma ri Jesús q'uiy milagros ri nca'ru'on, y ruma je' ri ac'ola' riq'uin quichuk'a' niqui'ej chire' pa templo: ¡Tiox b'a' chi xalka ri Rumáma can ri rey David! nca'cha'.   16  Y xqui'ej cha ri Jesús: ¿Navaxaj ri niqui'ej ri ac'ola'? Y ri Jesús xu'ej chica ri achi'a' re': Niva'xaj. Y ixre', ¿man itz'atuon ta c'a chupan ri ruch'ab'al ri Dios ri nu'ej: Ri can ketzij nca'yo'n ruk'ij ri Dios ja ri ac'ola' y ri c'a nca'tz'uman? Quire' nu'ej ri ruch'ab'al ri Dios, xcha' ri Jesús chica.   17  Y ri Jesús xa'ruya' can chire' ri achi'a' re'. Jaja' xiel-el pa tanamet Jerusalén y x'a chupan ri aldea Betania. Chire' x'a-ve chi xuk'asaj ri ak'a' re'.   18  Y ri mac'ajan chuca'n k'ij, antok rutz'amuon b'ay chi nitzalaj pa tanamet Jerusalén, ri Jesús xnem-pa rupan.   19  Y jaja' xutz'at jun mata víquix cierca ri b'ay. X'a-apa chuxie' chi xirucanuj roch, pero xa man jun roch c'o, xa ruyuon ruxak. Y ri Jesús xu'ej cha ri chie': Man jun chic b'ay xtaya' avach. Y ri víquix re' can cha'nin xchakej-ka.   20  Antok ri ru-discípulos xquitz'at chi xchakej-ka ri jun mata víquix, xqui'ej: ¿Che'l xu'on chi cha'nin xchakej-ka ri jun mata víquix re'? xa'cha'.   21  Y ri Jesús xu'ej chica: Can ketzij ni'ej chiva chi xa ixre' can nticukub'a' ic'u'x riq'uin ri Dios y man nu'on ta ca'ye' ic'u'x, can xquixtiquir nti'an quire' cha jun mata víquix. Y hasta c'o más ri nquixtiquir nti'an. Nquixtiquir nti'ej cha la juyu' la chi tiel-el y tak'ax chupan ri mar, y can quire' xtib'anataj.   22  Y nojiel ri xtic'utuj cha ri Dios chupan iv-oración, xa ntinimaj, can niyo'x chiva.   23  Y antok ri Jesús c'o chic pa templo y nuc'ut chic ri ruch'ab'al ri Dios chiquivach ri vinak, ri principales sacerdotes y ri mama'a' tak achi'a' ri niqui'an gobernar chiquicajol ri vinak, xa'jiel-apa riq'uin y xquic'utuj cha: ¿Chica autoridad c'o pan ak'a' chi na'an nojiel re'? ¿Y chica xyo'n autoridad chava? xa'cha' cha.   24  Ri Jesús xu'ej chica ri achi'a' re': Inre' c'o je' jun kax ri nivajo' nic'utuj chiva, y xa ixre' xti'ej-pa chuva, inre' je' xtin'ej chiva chica autoridad c'o pa nuk'a' chi ni'an nojiel re'.   25  ¿Ri Juan xtak-pa ruma ri Dios chi xa'ru'on bautizar ri vinak? ¿O xa achi'a' xa'e'n cha? xcha' ri Jesús. Entonces ri principales sacerdotes y ri mama'a' tak achi'a' ri niqui'an gobernar, xqui'ej-ka chiquivach: Xa naka'ej chi ri Juan ja ri Dios ri takayuon-pa richin, ri Jesús xtu'ej chika: ¿Karruma man xinimaj ta?   26  Y xa naka'ej chi ja ri achi'a' xa'e'n cha ri Juan chi tub'ana' quire', man otz ta, ruma ojre' nakaxi'ij-ki' chiquivach ri vinak, ruma quinojiel cata'n chi ri Juan jun profeta, xa'cha-ka chiquivach.   27  Y c'ajare' xqui'ej-apa cha ri Jesús: Ojre' man kata'n ta, xa'cha-apa. Y ri Jesús xu'ej je' chica: Inre' je' man xtin'ej ta chiva chica autoridad c'o pa nuk'a' chi nca'n'an quire', xcha' ri Jesús.   28  Ri Jesús xu'ej chica ri achi'a' re': Can tib'ana' pensar otz ri xtin'ej chiva. C'o jun ache ic'o ica'ye' ruc'ojola'. Y ri quitata' xu'ej cha ri na'ay: Nuc'ajuol, ca'in vacame y cab'asamaj pache' nuticuon-ve uva, xcha' cha.   29  Pero jaja' xu'ej cha ri rutata': Vacame man nivajo' ta nquib'asamaj, xcha'. Pero después xalka paro' chi man otz ta ri xu'ej, y ja x'a pa samaj.   30  Y ri quitata' quire' je' xu'ej cha ri jun chic ruc'ajuol, chi tisamaj. Y ri ruc'ajuol re' xu'ej cha: Otz c'a táta, ja nqui'a, xcha'. Pero xa man x'a ta.   31  Ri Jesús xuc'utuj: ¿Chica chiquivach ri ica'ye' xb'ano ri xrajo' ri quitata'? Y ri achi'a' re' xqui'ej: Ja ri na'ay, xa'cha'. Y ri Jesús xu'ej chica: Can ketzij ni'ej chiva, chi ja ri maloy-impuestos y ri rameras ri xca'uoc na'ay chivach ixre' chupan ri ru-reino ri Dios.   32  Antok ri Juan el Bautista xpa, xuc'ut jun choj b'ay chivach, pero ixre' man xinimaj ta. Jo'c ri maloy-impuestos y ri rameras ri xquinimaj. Pero ixre', mesque xitz'at re', man xtzalaj ta pa ivánima riq'uin ri Dios chi xinimaj.   33  Tivaxaj jun chic parábola (c'amb'al-tzij), xcha' ri Jesús chica ri vinak: Xc'ujie' jun ache tata'j; xpa jaja', xutic uva pa rulief, xuc'ajuoj rij, xu'on inche'l jun ch'iti pila chupan ri ulief chi niyitz' ri uva chupan, y xu'on je' jun torre. C'ajare' xuya' can pa kajic chica nic'aj aj-samajiel, y jaja' x'a naj.   34  Y antok xalka ri tiempo richin ri cosecha, ri rajaf ri ulief xa'rutak-pa ri rusamajiel quiq'uin ri i-kajayuon ri rulief richin chi nalquima' ri uva kajb'al richin ri ulief.   35  Pero ri achi'a' ri i-kajayuon ri rulief xa man xa'quic'ul ta otz ri aj-samajiel ri i-takuon-pa ruma ri rajaf ri ulief. Jun xquich'ey, jun xquic'ak cha ab'aj y jun chic xquiquimisaj.   36  Ri rajaf ri ulief xa'rutak-pa nic'aj chic rusamajiel. Can más iq'uiy ri xa'rutak-pa. Pero ri achi'a' ri i-kajayuon ri ulief ja mismo xqui'an chica.   37  Y pa ruq'uisb'al, ri rajaf ri ulief xutak-pa ri ruc'ajuol y xu'ej: Ri achi'a' re' can xtiqui'an respetar antok xtiquitz'at chi ja ri nuc'ajuol ri xti'ka quiq'uin, xcha'.   38  Pero ri achi'a' re', antok xquitz'at chi ja ri ruc'ajuol ri rajaf ri ulief ri xalka, xqui'ej-ka chiquivach: Jare' ri xtuoc can rajaf nojiel ri ulief ri kakajuon, quixam-pa, kaquimisaj, chi quire' pa kak'a' ojre' nic'ujie' can ri ulief, xa'cha'.   39  Y ja xquitz'om, y juviera ri ulief ri ticuon uva choch, xb'aquic'aka' y xquiquimisaj.   40  Antok xtipa ri rajaf ri ulief ri ticuon uva choch, ¿chica came xtu'on chica ri achi'a' ri i-kajayuon ri ulief? xcha' ri Jesús.   41  Y ri vinak xqui'ej: Ri rajaf ri ulief man xtujoyovaj ta quivach ri itziel tak achi'a' ri i-kajayuon, can xca'ruquimisaj; y ri rulief xtuya' chic pa kajic chica nic'aj chic aj-samajiel ri can xtiquiya' ri uva kajb'al richin ri ulief antok nalka ri tiempo, xa'cha'.   42  Ri Jesús xu'ej chica: ¿Can man jun b'ay c'a itz'atuon ri tz'ib'an can chupan ri ruch'ab'al ri Dios? Ri nu'ej: Ri Ab'aj ri man xka ta chiquivach ri achi'a' ri i-b'anoy-jay, xa jare' ri xyo'x ri lugar ri más nic'atzin chi quire' ri jay man nitzak ta. Ja ri Ajaf ri xb'ano quire' cha, y ojre' man jun b'ay katz'atuon chi nib'anataj quire'. Quire' nu'ej ri ruch'ab'al ri Dios.   43  Y ruma c'a re' ni'ej chiva chi ri ru-reino ri Dios xa xtalasas pan ik'a'. Xa xtiyo'x chica nic'aj chic vinak ri quic'uan jun utzulaj c'aslien choch ri Dios.   44  Chica-na vinak ri xtitzak choch va Ab'aj va, can xtimulumu'. Y chica-na vinak ri xtika va Ab'aj va chirij, can xtuyitz' c'a, xcha' ri Jesús.   45  Y antok ri principales sacerdotes y ri achi'a' fariseos caxan chic ri parábolas (c'amb'al-tzij) ri xa'rutzijuoj ri Jesús, can xi'ka pa quive' (xqui'an entender) chi xa chiquij ijeje' xch'o-ve.   46  Y jare' antok ijeje' xcajo' ta xquitz'om yan el. Pero man xqui'an ta, ruma niquixi'ij-qui' chiquivach ri vinak; ruma chiquivach ri vinak, ri Jesús can jun profeta.