1 Xa ca'ye' chic k'ij nrajo' chi nalka ri namak'ej Pascua, y ri namak'ej antok nic'ux ri simíta ri manak levadura riq'uin. Y ri principales sacerdotes y ri achi'a' escribas niqui'an pensar ri chica maña xtiquicusaj chi nika ri Jesús pa quik'a' y niquiquimisaj. 2 Ijeje' xqui'ej chiquivach: Man nakatz'om ta chupan ri namak'ej, chi quire' man nca'palaj ta pa ri vinak chikij, nca'cha'. 3 Y ri Jesús c'o chupan ri aldea Betania, chirachuoch ri Simón ri xc'achoj riq'uin ri yab'il lepra. Ri Jesús tz'uyul chirij ri mesa, y jare' antok xalka jun ixok ruc'amun-pa jun frasco ri b'anun cha alabastro y c'o nardo puro chupan; jun jub'ul ak'uon ri altíra cara rajal. Y ri ixok xuk'umij ri rukul ri frasco y xuk'ej pa rujaluon ri Jesús. 4 Y ic'o ri xpa quiyoval antok xquitz'at ri xu'on ri ixok riq'uin ri jub'ul ak'uon y xqui'ej c'a: ¿Karruma choj xutix ri jub'ul ak'uon la? 5 Ruma xa ta xc'ayix, xyo'x ta más trescientos denarios, y ri rajal xjach ta chica ri i-puobra, xa'cha'. Y q'uiy kax ri niqui'ej-apa chirij ri ixok. 6 Pero ri Jesús xu'ej chica: ¿Karruma man nquixtanie' ta ka nquixtzijuon chirij ri ixok? Xa tiya' can. Jaja' can otz ri xu'on chuva. 7 Ri i-puobra, can siempre ic'o iviq'uin, y chica-na k'ij ri ntivajo' nqui'to', can qui'to'. Pero inre' man siempre ta xquic'ujie' iviq'uin. 8 Jaja' xu'on ri chica nitiquir nu'on. Ruma jaja' xuya' yan ri jub'ul ak'uon chirij ri nu-cuerpo richin antok xquib'amuk. 9 Can ketzij ri ni'ej chiva, chi chica-na lugar xtitzijos-ve ri evangelio, chire' je' xtitzijos-ve ri xu'on va ixok va. Can choch c'a nojiel ri roch-ulief xtitzijos-ve, y man jun b'ay xtimastaj, xcha' ri Jesús. 10 Entonces ri Judas Iscariote, jun chiquivach ri i-doce (cab'alajuj) ru-discípulos ri Jesús, x'a quiq'uin ri principales sacerdotes, chi nujach ri Jesús pa quik'a'. 11 Y antok ijeje' xca'xaj quire', xa'quicuot, y xqui'an prometer chi niquiya' miera cha. Y ri Judas ja xutz'om c'a rucanuxic chica manera nu'on chi nujach ri Jesús. 12 Chupan ri na'ay k'ij richin ri namak'ej antok nic'ux ri simíta ri manak levadura riq'uin, y antok nca'quimisas ri alaj tak ovejas richin ri Pascua, ri discípulos xquic'utuj cha ri Jesús: ¿Pache' navajo' na'an-ve ri va'en chupan ri Pascua, chi nku'a y nakachojmij nojiel ri nic'atzin? xa'cha' cha. 13 Y ri Jesús can xa'rutak-el ica'ye' chiquivach ri ru-discípulos y xu'ej-el chica: Quix'in pa tanamet Jerusalén, y chire' xtic'ul jun ache ruc'uan ya' chupan jun cántaro. Quix'in chirij; 14 y ri jay ri pache' xtuoc-ve, chire' je' quixuoc-ve ixre', y quixch'o' riq'uin ri rajaf-jay y ti'ej cha: Ri Maestro ru'e'n-pa: ¿Pache' c'o-ve ri cuarto ri pache' ni'an-ve ri va'en richin ri Pascua quiq'uin ri nu-discípulos? quixcha' cha. 15 Y ri rajaf-jay xquixruc'uaj ruca'n piso ri rachuoch. Y chire' c'o jun cuarto nem rupan ri chojmin chic ri rupan; chire' tib'ana-ve ri chica xtakac'ux richin ri Pascua, xcha-el chica. 16 Y ri discípulos re' xa'a pa tanamet Jerusalén. Y antok xa'b'aka, can xb'anataj-na-ve inche'l ri ru'e'n-el ri Jesús chica. Y ijeje' can xquichojmij nojiel ri nic'atzin chica richin ri Pascua re'. 17 Y antok xcok'a-ka, ri Jesús y ri i-doce (cab'alajuj) ru-discípulos xa'lka chire' pa jay. 18 Y antok i-tz'uyul chic apa chirij ri mesa y nca'va', ri Jesús xu'ej: Can ketzij ni'ej chiva, chi jun chivach ixre' ri niva-pa viq'uin ri xtijacho vichin, xcha' ri Jesús. 19 Ijeje' can xa'b'isuon-ka, y chiquijunal xquic'utuj-apa cha: ¿Inre' came ri xquib'ano quire'? ncha' jun. ¿Inre' came ri xquib'ano quire'? ncha' jun chic. 20 Y ri Jesús xu'ej chica: Xa jun chivach ri ix doce (cab'alajuj), ri numub'a-pa ru-simíta viq'uin chupan ri plato. 21 Can ketzij chi ri Xtak-pa chicaj chi xalax chi'icajol can ni'a. Can xtib'anataj-na-ve inche'l ri tz'ib'an can chupan ri ruch'ab'al ri Dios. ¡Pero juye' roch ri ache ri xtijacho richin! Más otz man ta xalax ri ache re', xcha' ri Jesús. 22 Y antok c'a nca'va', ri Jesús xuc'an-apa jun simíta y xuya' tiox b'a' cha ri Dios, y xuper y xuya' chica ri ru-discípulos y xu'ej chica: Titz'ama' ri simíta; ruma jare' ri nu-cuerpo. 23 Y ri Jesús xuc'an-apa ri copa, y xuya' tiox b'a' cha ri Dios; xuya' c'a chica, y quinojiel c'a xquikun ri ruya'l ri uva. 24 Y jaja' xu'ej chica ri ru-discípulos: Jare' ri nuquiq'uiel ri xti'in antok xquiquimisas pa qui-cuenta iq'uiy vinak. Riq'uin ri nuquiq'uiel, ja xtic'achoj ri c'ac'ac' pacto ri rajo'n-pa ri Dios chi nu'on quiq'uin ri vinak. 25 Can ketzij ri ni'ej chiva chi man chic xtinkun ta ri ruya'l ri uva, hasta c'a chupan ri k'ij antok xtinkun jun c'ac'ac' ruya'l ri uva iviq'uin chupan ri ru-reino ri Dios, xcha' ri Jesús chica. 26 Y antok quib'ixan chic jun b'ix chi niquiya' ruk'ij ri Dios, ri Jesús y ri ru-discípulos xa'iel-el chire' pa jay y xa'a choch ri juyu' Olivos. 27 Y antok i-b'anak, ri Jesús xu'ej chica ri ru-discípulos: Ixvonojiel ixre' xtiquiraj-el-ivi' y xquiniya' can nuyuon chupan va ak'a' va. Ruma chupan ri ruch'ab'al ri Dios ri tz'ib'an can nu'ej: Antok inre' xtinya' lugar chi niquimisas ri nichajin quichin ri ovejas, ri ovejas xtiquiquiraj-el-qui'. Quire' ri tz'ib'an can. 28 Pero inre' xa xquic'astaj-pa. Y después xquixvoyo'iej Galilea, xcha' ri Jesús. 29 Entonces ri Pedro xu'ej cha: Mesque quinojiel xcatquiya' can ayuon, pero inre' man xtin'an ta quire', xcha' jaja'. 30 Y ri Jesús xu'ej cha: Inre' can ketzij ni'ej chava, chi atre' vacame, chupan va ak'a' va, xa c'a maja' titzirin-pa ri mama' ca'ye' mul, antok oxe' yan mul ta'ej chica ri nca'c'utun chava, chi man avata'n ta noch, xcha' ri Jesús. 31 Pero ri Pedro nu'ej cha y man nitanie' ta: Xa nic'atzin chi junan nquicon aviq'uin, pero man xtin'ej ta chi man vata'n ta avach, xcha' ri Pedro. Y quinojiel ri ru-discípulos quire' je' xqui'ej. 32 Ri Jesús y ri ru-discípulos xa'b'aka chupan ri lugar rub'inan Getsemaní. Y ri Jesús xu'ej chica ri ru-discípulos: Quixtz'uye' can vave', inre' nib'ana' orar. 33 Y jaja' jo'c ri Pedro, ri Jacobo y ri Juan ri xa'ruc'uaj riq'uin, y chirij jaja' xpa jun nem b'is, ruma xuna' yan ri sufrimiento ri xtuk'asaj. 34 Y xu'ej chica ri iyoxe' ru-discípulos: Ri vánima altíra nib'isuon; can nquiruquimisaj nina'. Quixc'ujie' can vave' y quixc'asie', xcha' chica. 35 Jaja' x'in chic apa jub'a' y chire' xxuquie-ka, y xukasaj-ka ri rujaluon c'a pan ulief y xu'on orar. Jaja' xuc'utuj xa c'o ta che'l, choj ta nak'ax ri huora re', chi quire' man ta nuk'asaj ri sufrimiento. 36 Y quire' ri tzij ri xu'ej chupan ri ru-oración: Nata', inre' vata'n chi atre' ncatiquir na'an nojiel. Tab'ana' chi man ta nik'asaj ri sufrimiento. Pero man ta'an ri nivajo' inre', xa ja ri navajo' atre', xcha'. 37 Y antok jaja' xtanie' riq'uin ri oración, xpa c'a quiq'uin ri iyoxe' ru-discípulos, y xa'lrila' xa nca'var. Xpa jaja' xu'ej cha ri Pedro: Simón, ¿xa xavar-ka? ¿Can man xatiquir ta xac'asie' jun huora? 38 Quixc'asie' y tib'ana' orar richin chi man quixtzak chupan ri tentación. Inre' vata'n chi ri iv-espíritu nrajo' nu'on ri nrajo' ri Dios. Pero ri i-cuerpo manak ruchuk'a', xcha' chica. 39 Y ri Jesús x'a chic apa jun b'ay chi xirub'ana' orar. Y ja mismo xuc'utuj chupan ri oración. 40 Y antok xpa chic jun b'ay quiq'uin ri iyoxe' ru-discípulos, xa'lrila' xa nca'var ruma man chic niquicoch' ta quivaran. Y ijeje' man niquil ta chica niqui'ej cha. 41 Pero antok xpa chi oxe' mul, jaja' xu'ej chica ri iyoxe' ru-discípulos: Vacame quixvar y quixuxlan. Pero ya otz cala. Ruma ja xalka ri huora chi ri Xtak-pa chicaj chi xalax chi'icajol can xtijach-el pa quik'a' ri pecadores. 42 Quixpalaj. Jo'. Ja patanak ri xtijacho vichin, xcha' ri Jesús chica. 43 Y ri Jesús c'a nitzijuon, antok xalka ri Judas, ri jun chiquivach ri doce (cab'alajuj) discípulos; riq'uin jaja' i-patanak iq'uiy vinak ri quic'amun-pa chie' y espadas. Quinojiel i-takuon-el cuma ri principales sacerdotes, cuma ri achi'a' escribas y cuma je' ri mama'a' tak achi'a' ri niqui'an gobernar. 44 Ri Judas ri nijacho richin ri Jesús, can ru'e'n yan pa chica ri i-patanak riq'uin, ri chica xtu'on chi nuc'ut ri Jesús chiquivach. Jaja' ru'e'n-pa chica: Ja ri jun ri xtintz'ub'aj ruchi', jare' ri Jesús. Titz'ama' c'a otz chi man tinumaj chivach. 45 Y antok ri Judas xalka, can ja xjiel-apa riq'uin ri Jesús y xu'ej cha: Maestro, Maestro, xcha' cha. Y ja xutz'ub'aj ruchi'. 46 Y ri vinak ri i-patanak, can ja xquitz'om ri Jesús. 47 Y jun chiquivach ri ic'o chire', xralasaj-el ri ru-espada y xusoc ri ru-esclavo ri sacerdote ri más c'o ruk'ij, y xralasaj-el jun ruxiquin. 48 Y ri Jesús xu'ej chica ri vinak ri i-patanak: ¿Ixre' ix-patanak inche'l chirij jun alak'uon; mare' ic'amun-pa chie' y espadas chi nquiniltz'ama'? 49 Can k'ij-k'ij xic'ujie' iviq'uin pa templo antok xinc'ut ri ruch'ab'al ri Dios chivach, y man xinitz'om ta. Pero nib'anataj quire' richin nu'on cumplir ri tz'ib'an can chupan ri ruch'ab'al ri Dios. 50 Y quinojiel ri discípulos xquiya' can ruyuon ri Jesús y xa'numaj-el. 51 Pero c'o jun ala' ri b'anak chirij ri Jesús y jo'c cha jun c'ul rutz'apin rij. Y ri i-tz'amayuon ri Jesús, xquitz'om je' ri ala' re'. 52 Pero jaja' xuya' can ri c'ul, y xnumaj-el man jun rutziak chirij. 53 Ri xa'b'atz'amo ri Jesús xquic'uaj c'a riq'uin ri sacerdote ri más c'o ruk'ij. Y xquimol-qui' quinojiel ri principales sacerdotes, ri mama'a' tak achi'a' ri niqui'an gobernar, y ri achi'a' escribas. 54 Y ri Pedro b'anak chirij, pero c'a naj c'o can y xuoc je' chirachuoch ri sacerdote ri más c'o ruk'ij, y xc'ujie' chojay. Y xtz'uye-ka chiquicajol ri alguaciles ri ic'o chire' ri niquimak'-qui' choch-k'ak'. 55 Y ri principales sacerdotes y quinojiel ri autoridades quichin ri israelitas, niquicanuj manera chi niquitz'ak tzij chirij ri Jesús, chi quire' niquitak chi niquimisas, pero xa man jun xquil chirij. 56 Can iq'uiy ri xa'lka chi xquitz'ak tzij chirij, pero xa man junan ta ri xqui'ej-apa. 57 Y después ic'o nic'aj chic ri xa'b'api'ie-pa y xqui'ej-apa tz'akon tak tzij chirij ri Jesús. Quire' xqui'ej: 58 Ojre' xkaxaj antok jaja' xu'ej: Inre' xtinvulij ri templo ri b'anun cuma achi'a', y chi oxe' k'ij xtin'an chic jun, y man achi'a' ta xca'b'ano. Quire' ru'e'n, xa'cha'. 59 Y ni riq'uin re', man junan ta je' ri xqui'ej-apa. 60 Y ri Caifás, ri sacerdote ri más c'o ruk'ij, xpi'ie' pa nic'aj y xuc'utuj cha ri Jesús: ¿Man jun kax na'ej? ¿Ketzij ri xqui'ej chavij? xcha' cha. 61 Pero ri Jesús man jun tzij xu'ej. Rumare' xpa ri sacerdote ri más c'o ruk'ij, xuc'utuj chic cha: ¿Atre' ri Cristo, ri Ruc'ajuol ri Dios? xcha' cha. 62 Y ri Jesús xu'ej cha: Inre'. Y xtitz'at ri Xtak-pa chicaj chi xalax chi'icajol, chi tz'uyul pa ru-derecha ri Dios ri nitiquir nu'on nojiel. Y xtitz'at antok nika-pa chupan mukul ri chicaj. 63 Entonces ri sacerdote ri más c'o ruk'ij xurak'ach'ij-ka ri rutziak chirij, y xu'ej: Man chic nic'atzin ta chi nalka jun chic chi nalru'ej chika chi man otz ta ri i-rub'anun. 64 Ixre' xivaxaj ri xu'ej, chi jaja' junan riq'uin ri Dios. Riq'uin re', nuyok' rub'e' ri Dios. ¿Chica nti'ej ixre' vacame? xcha' jaja'. Y quinojiel xqui'ej chi otz chi tiquimisas. 65 Y ic'o nic'aj xquichub'aj, y xquitz'apij rutzub'al, y xquiya' k'a' cha y niquic'utuj cha: ¿Chica ri xch'ayo avichin? Ta'ej chika, nca'cha' cha. Y ri alguaciles ri ic'o chire', xquich'ey je' ri Jesús. 66 Y antok ri Pedro c'a c'o pa xulan ri chojay, c'o jun xtan aj-chi-ic' richin ri sacerdote ri más c'o ruk'ij xalka chire'. 67 Y antok ri aj-chi-ic' xutz'at-apa ri Pedro chi rumak'uon-ri' choch ri k'ak', xutz'at otz y xu'ej cha: Atre' je' at rach'il ri Jesús ri aj-Nazaret, xcha' cha. 68 Pero ri Pedro man xu'ej ta ri ketzij, ruma xu'ej: Inre' man vata'n ta roch. Man vata'n ta chica ri na'ej, xcha' cha ri xtan. Y ri Pedro xiel-el chire' chiquicajol y x'a chuchi-b'ay. Y jare' antok xtzirin-pa ri mama'. 69 Y antok ri xtan aj-chi-ic' xutz'at chic jun b'ay ri Pedro, xu'ej chica ri ic'o chire': La ache la jun chiquivach ri ic'o riq'uin ri Jesús, xcha'. 70 Pero ri Pedro jun chic b'ay man xu'ej ta ri ketzij. Y c'a jub'a' oc quire' ti'e'x cha, ri quimaluon-qui' chire' xqui'ej cha: Can ketzij chi atre' at jun chiquivach ri ic'o riq'uin ri Jesús. Ruma atre' Galilea at-patanak-ve, y can junan ncach'o' quiq'uin, xa'cha' cha. 71 Entonces ri Pedro xu'ej: Inre' man vata'n ta roch ri ache ri nti'ej ixre'. Can choch ri Dios ni'ej chiva chi inre' man vata'n ta roch. Y xa man ketzij ta ri ni'ej, tika ri castigo pano', xcha'. 72 Y ri mama' xtzirin-pa ruca'n mul. Entonces ri Pedro xalka paro' ri tzij ri ru'e'n ri Jesús cha: Antes c'a maja' titzirin-pa ri mama' ca'ye' mul, antok atre' oxe' yan mul ta'ej chica ri nca'c'utun chava, chi man avata'n ta noch. Y ruma nu'on pensar chirij ri xu'ej ri Jesús cha, ja xuok'-ka.
