1 Y antok ya nca'b'aka cierca ri aldeas Betfagé y Betania, ri ic'o choch ri juyu' Olivos, ri c'o cierca ri tanamet Jerusalén, ri Jesús xa'rutak-el ica'ye' chiquivach ri ru-discípulos, 2 y xu'ej-el chica: Quix'in chupan la aldea la, y antok xquixuoc, xtivil jun alaj burro ximil chire', ri man jun b'ay ch'acol ache chirij. Tiquira-pa y tic'ama-pa. 3 Y xa c'o jun xti'e'n-pa chiva: ¿Karruma quire' nti'an? ti'ej cha chi nic'atzin cha ri Ajaf, pero cha'nin xtalruya' chic, quixcha' can cha, xcha-el ri Jesús chica. 4 Ri ica'ye' discípulos xa'a, y xquil ri alaj burro, ximuon juviera chuchi' jun puerta ri pache' nuya-ve vielta ri b'ay. Y ijeje' xquiquir-pa. 5 Pero antok ijeje' ja niquiquir ri alaj burro, xa'tz'iet-pa cuma ri ic'o chire' y xqui'ej-pa chica ri ica'ye' discípulos: ¿Karruma ntiquir-el ri alaj burro? xa'cha-pa chica. 6 Y ri discípulos xqui'ej ri ru'e'n-el ri Jesús chica. Y ja xquiya' permiso chica chi xquic'uaj ri alaj burro. 7 Y xquic'am-pa ri alaj burro riq'uin ri Jesús. Y ri discípulos xquiya-el ri qui-manta chirij, y ri Jesús xch'oquie-el chirij. 8 Y can iq'uiy chiquivach ri vinak niquilic' qui-manta pa rub'iey. Y nic'aj chic vinak xiquima-pa ch'itak ruk'a' chie' chi xquiya' pa rub'iey. 9 Y ri vinak ri i-b'anak choch ri Jesús y ri ic'o can chirij, can riq'uin nojiel quichuk'a' niqui'ej: ¡Tiox b'a' chi patanak ri Jun re'! ¡Bendito ri patanak pa rub'e' ri Ajaf Dios! 10 ¡Tiox b'a' chi nitzalaj-pa ri ru-reino ri kamama' David ri xc'ujie' ojier can! ¡Tiox b'a' cha ri Dios ri c'o chicaj! nca'cha'. 11 Y ri Jesús xuoc pa tanamet Jerusalén y xuoc pa templo y xa'rutz'at can nojiel ri ic'o chire'. Y ruma xcok'a-ka, jaja' y ri i-doce (cab'alajuj) ru-discípulos xa'a chupan ri aldea Betania. 12 Y chuca'n k'ij, antok xa'iel-el chupan ri aldea Betania chi nca'a Jerusalén, ri Jesús xnem-pa rupan. 13 Y jaja' chi-naj xutz'at jun mata víquix, y altíra ja'al ri ruxak rub'anun. X'a-apa riq'uin chi xirucanuj-pa roch. Pero antok xb'aka chuxie', xa man jun roch c'o, xa ruyuon ruxak. Ruma man ru-tiempo ta chi nuya' roch. 14 Y ri Jesús xu'ej cha ri jun mata víquix re': Man jun chic vinak xtitijo avach, ruma manak chic avach xtaya', xcha'. Y ri ru-discípulos xca'xaj ri xu'ej. 15 Y xa'lka chic pa tanamet Jerusalén. Y ri Jesús x'a pa templo y xa'rutarariej-el ri nca'c'ayin y ri nca'lak'o chire'. Y xupajq'uij can ri qui-mesas ri niquic'ax miera. Y quire' je' xu'on cha ri quich'acat ri niquic'ayij paluomix. 16 Y jaja' man xuya' ta permiso chica ri vinak ri quic'uan kax, chi nca'k'ax chire' pa templo. 17 Y ri Jesús xa'rutijuoj c'a ri vinak riq'uin ri ruch'ab'al ri Dios, y xu'ej chica: ¿Man came tz'ib'an ta can chupan ri ruch'ab'al ri Dios chi ri vachuoch, jay chi niqui'an orar quinojiel vinak ri ic'o choch-ulief? Pero ixre' xa ib'anun cachuoch alak'oma' cha, xcha' chica. 18 Y ri achi'a' escribas y ri principales sacerdotes xca'xaj ri xu'ej y niquicanuj manera chi niquiquimisaj, ruma niquixi'ij-qui' choch ri Jesús y ruma ri vinak can i-chapatajnak riq'uin ri nuc'ut. 19 Antok xchak'a-ka, ri Jesús xiel-el chupan ri tanamet Jerusalén. 20 Mac'ajan chuca'n k'ij xa'k'ax, xquitz'at chi chake'j chic ri jun mata víquix, hasta ri ruxie'. 21 Y ri Pedro cha'nin xalka paro', y xu'ej cha ri Jesús: Maestro, tatz'ata' ri jun mata víquix, can xchakej-ka inche'l ri xa'ej, xcha' ri Pedro cha. 22 Y ri Jesús xu'ej chica: Ixre' nic'atzin chi nticukub'a' ic'u'x riq'uin ri Dios. 23 Ruma can ketzij ni'ej chiva chi chica-na ri ni'e'n cha la juyu' la chi tiel-el y tak'ax chupan ri mar, can quire' xtib'anataj, xa man caca' ta ruc'u'x nuc'utuj y nunimaj chi nib'anataj. 24 Rumare', inre' ni'ej chiva chi nojiel ri xtic'utuj cha ri Dios antok ixre' nti'an orar, tinimaj chi jaja' xtu'on ri ntivajo', y can xtib'anataj. 25 Y antok nti'an orar, xa c'o jun ri c'o jun kax ri man otz ta rub'anun chiva, tib'ana' perdonar, chi quire' ri Itata' ri c'o chicaj xtu'on perdonar ri man otz ta ri nti'an choch. 26 Ruma xa ixre' man nti'an ta perdonar jun ri c'o jun kax man otz ta rub'anun chiva, ri Itata' ri c'o chicaj man xquixru'on ta je' perdonar. 27 Ri Jesús y ri ru-discípulos xa'lka chic pa tanamet Jerusalén. Y chire' pa templo c'o-ve jaja' antok ri principales sacerdotes, ri achi'a' escribas y ri mama'a' tak achi'a' ri niqui'an gobernar chiquicajol ri vinak, xa'lka riq'uin 28 y xquic'utuj cha: ¿Chica autoridad c'o pan ak'a' chi na'an nojiel re', y chica xyo'n autoridad chava chi na'an cala? xa'cha' cha. 29 Ri Jesús xu'ej chica ri achi'a' re': Inre' c'o je' jun kax ri nivajo' nic'utuj chiva; ti'ej c'a chuva y inre' je' xtin'ej chiva chica autoridad c'o pa nuk'a' chi ni'an nojiel re'. 30 ¿Ri Juan xtak-pa ruma ri Dios chi xa'ru'on bautizar ri vinak o xa achi'a' xa'e'n cha? Ti'ej c'a chuva, xcha' chica. 31 Entonces ri principales sacerdotes, ri achi'a' escribas y ri mama'a' tak achi'a' ri niqui'an gobernar, xqui'ej-ka chiquivach: Xa naka'ej chi ri Juan ja ri Dios ri takayuon-pa richin, ri Jesús xtu'ej chika: ¿Karruma man xinimaj ta? 32 Y xa naka'ej chi ja ri achi'a' xa'e'n cha ri Juan chi tub'ana' quire', man otz ta. Ijeje' xqui'ej quire' ruma niquixi'ij-qui' chiquivach ri vinak, ruma quinojiel cata'n chi ri Juan jun ketzij profeta. 33 Y c'ajare' xqui'ej-apa cha ri Jesús: Ojre' man kata'n ta, xa'cha-apa. Y ri Jesús xu'ej chica: Inre' je' man xtin'ej ta chiva chica autoridad c'o pa nuk'a' chi nca'n'an quire', xcha' ri Jesús.
