1 Y ri Jesús xu'ej chica ri ru-discípulos: Can siempre ic'o ri xca'b'ano chica nic'aj chic chi nca'tzak. ¡Pero juye' roch ri nib'ano cha jun chic chi nitzak! 2 Más otz nixim jun nem ab'aj (ca') chukul y nic'ak chupan ri mar, que nu'on chi nitzak jun ri in-runiman mesque manak-oc ruk'ij. 3 Rumare' ixre' tib'ana' cuenta-ivi'. Y xa c'o jun hermano nu'on jun itziel chava, tach'olij. Y xa ri nib'ano quire' chava nuc'ax runo'j y nalru'ej chava chi tab'ana' perdonar, can tab'ana' perdonar. 4 Y xa chupan jun k'ij siete (vuku') mul nu'on itziel chava y siete (vuku') mul je' nipa aviq'uin y nalru'ej chava: Tab'ana' perdonar ri nuch'o'j; can tab'ana' perdonar ri ruch'o'j, xcha' ri Jesús. 5 Y ri apóstoles xqui'ej cha ri Ajaf Jesús: Tab'ana' chika chi nakacukub'a' más kac'u'x riq'uin ri Dios. 6 Pero ri Ajaf Jesús xu'ej chica: Xa ta icukub'an ic'u'x riq'uin ri Dios, mesque inche'l-oc jun ch'iti ija'tz richin ri mostaza, nquixcovin nti'ej cha la chie' sicómoro la: Catiel-el vave' y atica-avi' chupan ri mar, y ri chie' re' can nunimaj itzij. 7 Y xa ta jun chivach ixre' c'o ta jun ru-esclavo, y rutakuon-el pan avan chi xb'arub'ana' arar ri ulief o chi xa'b'aruchajij váquix, ¿ja came antok nitzalaj-pa, nu'ej cha: Catuoc-pa, catz'uye' chirij ri mesa y cava'? 8 Pa ruc'axiel re' nu'ej cha: Tachojmij ri nu-cena, y tachojmij je' avi' atre' chi naya-pa ri xtintej, y c'a xquiva' na inre', c'ajare' xcava' atre'. 9 ¿Y nuya' came tiox b'a' cha ri esclavo ruma xu'on ri xu'ej cha? Manak. 10 Y inche'l ri esclavo re', quire' je' ixre'. Antok ib'anun chic ri samaj ri nu'ej ri Dios chiva, ti'ej: Ojre' oj esclavos ri man jun nkojc'atzin-ve. Ruma xa jo'c ri e'n chika, jo'c re' ri xka'an, quixcha', xcha' ri Jesús chica ri ru-discípulos. 11 Y antok ri Jesús xutz'om chic el b'ay chi ni'a Jerusalén, xak'ax chiquicajol ri Samaria y ri Galilea. 12 Y antok xb'aka jun aldea, i-diez (lajuj) achi'a' ri c'o ri yab'il lepra chiquij xa'b'a'iel-pa pa rub'iey ri Jesús y c'a naj xa'pi'ie-ve-pa. 13 Y cof xa'ch'o-pa cha y xqui'ej: ¡Jesús, Maestro, tajoyovaj kavach! xa'cha'. 14 Y ri Jesús xa'rutz'at y xu'ej chica: Quix'in y ic'utu-ivi' chiquivach ri sacerdotes, xcha' ri Jesús chica. Y antok i-b'anak, ri quiyab'il xq'uis-el chiquij y sak xqui'an-ka. 15 Y jun chiquivach ri i-diez (lajuj) achi'a', antok xutz'at chi xc'achoj riq'uin ri ruyab'il, ja xtzalaj-pa chirij. Y can nuya' ruk'ij ri Dios, y can cof nich'o' antok nuya' ruk'ij ri Dios. 16 Y antok xalka riq'uin ri Jesús, xxuquie' chukul rakan y xulucub'a-ka-ri' c'a pan ulief y nuya' tiox b'a' cha. Ri ache re' aj-Samaria. 17 Y ri Jesús xu'ej: ¿Man i-diez (lajuj) ta came ri xq'uis-el ri quiyab'il chiquij? ¿Y ri i-nueve (b'ilijie') pache' ic'o-ve? 18 ¿Man jun chic c'a ri xtzalaj-pa chi nalruya' ruk'ij ri Dios? ¿Xa ja ri jun ri man israelita ta ri xtzalaj-pa? xcha' ri Jesús. 19 Y ri Jesús xu'ej cha ri ache aj-Samaria: Capalaj y ca'in. Xac'achoj ruma xacukub'a' ac'u'x viq'uin, xcha' cha. 20 Y ri achi'a' fariseos xquic'utuj cha ri Jesús chi jampe' c'a xtalka ri ru-reino ri Dios. Y ri Jesús xu'ej chica: Man jun xtina'ien jampe' xtalka ri ru-reino ri Dios. 21 Y man jun xti'e'n chi ja c'o vave', o ja c'o chila, ruma ri ru-reino ri Dios c'o chic iviq'uin, xcha' ri Jesús. 22 Y jaja' xch'o' chica ri ru-discípulos y xu'ej: Xtipa tiempo antok ixre' xtirayij chi nic'ujie' ta iviq'uin mesque jo'c jun k'ij, ri Xtak-pa chicaj chi xalax chi'icajol; pero man xtitz'at ta chic. 23 Y ic'o ri xca'e'n chiva: Ja c'o vave' o ja c'o chila. Pero ixre' man quix'a quiq'uin, ni man quix'a je' chiquij. 24 Ruma antok ri Xtak-pa chicaj chi xalax chi'icajol xtipa chic jun b'ay, can xtik'alajin-ve ja'al. Can xtib'anataj c'a inche'l nu'on ri yocopa', ri nu'on cala pache' ntiel-pa ri k'ij, y c'a k'alaj pache' nika-ka ri k'ij. 25 Pero na'ay c'o chi xtuk'asaj q'uiy sufrimiento, y itziel xtitz'iet je' cuma ri vinak richin ri tiempo vacame. 26 Can inche'l xb'anataj pa ru-tiempo ri Noé, can quire' je' xtib'anataj antok xtipa ri Xtak-pa chicaj chi xalax chi'icajol. 27 Pa ru-tiempo ri Noé, ri vinak jo'c nca'va' y nca'kumun, jo'c re' niqui'an pensar, nca'c'ulie' y nca'yo'x chi nca'c'ulie', y c'a quire' niqui'an chupan ri k'ij antok ri Noé xuoc chupan ri arca (ri inche'l jun nem barco), y xpa c'a ri diluvio, y quinojiel ri vinak xa'con. 28 Y quire' je' xb'anataj pa ru-tiempo ri Lot. Ri vinak nca'va' y nca'kumun, nca'lak'o, nca'c'ayin, nca'tico y nca'qui'an jay. 29 Y ri k'ij antok ri Lot y ri ru-familia xquiya' can ri tanamet Sodoma, xka-pa chicaj k'ak' y azufre paro' ri tanamet. Can inche'l job' xu'on, y quinojiel ri vinak ri ic'o chire' xa'q'uis. 30 Y quire' xtib'anataj antok ri Xtak-pa chicaj chi xalax chi'icajol xtalka chic vave' choch-ulief. 31 Ri c'o paro' ri rachuoch antok xtalka ri k'ij re', man tika-pa chi ntuoc pa rachuoch chi c'o niruma-pa. Y ri c'o pan avan quire' je', man titzalaj-pa chirachuoch. 32 Talka pan ive' ri xu'on ri raxjayil ri Lot, antok ri Dios xuparuoj ri tanamet Sodoma. 33 Ri altíra c'a nrajo' ri ruc'aslien vave' ri choch-ulief, man xticolotaj ta. Pero ri jun, mesque niquimisas vuma inre', can xticolotaj. 34 Ni'ej c'a chiva chi chupan ri ak'a' re', ic'o ica'ye' nca'var choch jun ch'at, jun xtuc'uax y ri jun chic xtic'ujie' can. 35 Ic'o ica'ye' ixoki' ri junan nca'que'n, jun xtuc'uax y ri jun chic xtic'ujie' can. 36 Y xa ic'o ica'ye' achi'a' ri junan nca'samaj pan avan, jun xtuc'uax y ri jun chic xtic'ujie' can. 37 Y antok ri discípulos caxan chic ri xu'ej ri Jesús, xquic'utuj cha: Ajaf, ¿pache' xtib'anataj-ve re'? Y ri Jesús xu'ej chica: Pache' c'o-ve jun quiminak, chire' je' nca'ka-ve ri c'uch.
