WBT
Audio:
Drama
  • Drama
  • Non-Drama
Text Size

San Juan 4 - Cakchiquel, Santa Maria de Jesus - 2006 Edition - Bible.is - CKIWBT

  1  Ri Ajaf Jesús xuna'iej chi ri achi'a' fariseos caxan chi jaja' más iq'uiy vinak ri nca'ru'on bautizar y más iq'uiy ri ru-discípulos que choch ri Juan el Bautista.   2  Pero man ja ta ri Jesús nib'ano bautizar quichin ri vinak; xa ja ri ru-discípulos ri nca'b'ano bautizar.   3  Antok ri Jesús xuna'iej quire', xiel-el chire' Judea y xtzalaj chic jun b'ay Galilea.   4  Y chi ni'ka Galilea, nic'atzin chi nak'ax Samaria.   5  Ri Jesús xb'aka chupan ri tanamet Sicar, ri jun tanamet richin ri Samaria ri c'o cierca ri ulief ri xuya' ri Jacob cha ri José ri ruc'ajuol ojier can.   6  Y chire' c'o-ve ri pozo ri ranun can ri Jacob. Chire' xtz'uye-ve ri Jesús, ruma jaja' altíra cosnak-pa ruma ri b'inien ri ranun-pa. Como pa nic'aj-k'ij la'k re'.   7  Y c'o jun ixok aj-Samaria xalka chuchi' ri pozo chi nralasaj ruya'. Y ri Jesús xu'ej cha ri ixok re': Tasipaj b'a' nuya' chi nikun, xcha' cha.   8  Antok xalka ri ixok, i-b'anak ri ru-discípulos pa tanamet chulok'ic ri chica niquitej.   9  Ri ixok aj-Samaria xu'ej cha ri Jesús: ¿Karruma nac'utuj aya' chuva inre' ri in jun ixok aj-Samaria, y atre' xa at israelita? xcha' ri ixok. Jaja' xu'ej quire' ruma ri israelitas y ri aj-Samaria xa man nicajo' ta qui'.   10  Ri Jesús xu'ej cha ri ixok re': Xa ta atre' avata'n ri chica ruyo'n-pa ri Dios, y avata'n ta je' ri chica nic'utun ruya' chava; atre' yan chic nac'utuj aya' cha, y jaja' nuya' chava ri ya' ri nuya' c'aslien, xcha' ri Jesús.   11  Y ri ixok xu'ej cha ri Jesús: Tuoya, ri pozo naj kajnak, y atre' man jun choj cha navalasaj-ka ri ya'. ¿Pache' nac'an-ve ri ya' ri nuya' c'aslien?   12  ¿Será que atre' más at nem choch ri kamama' Jacob ri xc'ujie' ojier can, ri xuya' chika va pozo va, ruma chupan va xralasaj-el ruya' jaja', y quichin ri ralc'ual y ri cavaj? xcha' ri ixok.   13  Y ri Jesús xu'ej cha ri ixok: Ri nca'kumu ri ya' ri ntiel chupan va pozo va, man xtiq'uis ta ri chakej-che' chiquij.   14  Pero ri nca'kumu ri ya' ri niya' inre', man jun b'ay xtichakej ta chic quichi', xa xtu'on riq'uin cánima inche'l jun nacimiento richin ya', ri can xtipulin richin ri c'aslien ri man niq'uis ta.   15  Y ri ixok xu'ej cha ri Jesús: Tuoya, taya' ri ya' re' chuva inre', chi quire' man chic xtichakej ta nuchi' y ni man chic xquipa ta vave' chuchi' ri pozo chi nalvalasaj. Quire' xu'ej ri ixok.   16  Ri Jesús xu'ej cha ri ixok: Ca'in y avayuoj ri avachajil, y ncapa chic vave', xcha' ri Jesús cha.   17  Ri ixok xu'ej: Inre' manak vachajil, xcha'. Y ri Jesús xu'ej cha: Can ketzij ri na'ej chi manak avachajil.   18  Ruma ivu'uo' yan avachajil ca'c'ujie', y ri ache ri c'o aviq'uin vacame man avachajil ta. Can ketzij ri xa'ej chi manak avachajil, xcha' ri Jesús cha.   19  Y ri ixok xu'ej cha ri Jesús: Tuoya, inre' ni'an pensar chi atre' at jun profeta.   20  Ri katie-katata' ri xa'c'ujie' ojier can, paro' ri jun juyu' va xquiya' ruk'ij ri Dios. Pero ixre' ri israelitas nti'ej chi ja ri Jerusalén ri lugar ri pache' niyo'x ruk'ij ri Dios, xcha' ri ixok.   21  Y ri Jesús xu'ej cha: Nuoya, tanimaj ri xtin'ej chava, chi xtalka jun k'ij antok quinojiel vinak man paro' ta chic ri juyu' va, ni Jerusalén je' xtiquiya' ruk'ij ri Katata' Dios.   22  Ixre' aj-Samaria man ivata'n ta roch ri ntiya' ruk'ij. Pero ojre' ri israelitas kata'n ri chica ri nakaya' ruk'ij; ruma kiq'uin ojre' ntiel-pa ri nicalo quichin ri vinak.   23  Ri jun k'ij ri xin'ej chava chi nipa, ya xalka. Ruma vacame ri ketzij xtiquiya' ruk'ij ri Katata' Dios, can ketzij y riq'uin nojiel cánima xtiquiya' ruk'ij. Y ri Dios nca'rucanuj ri vinak ri nca'b'ano quire'.   24  Ri Dios can Espíritu. Rumare' ri vinak ri nca'yo'n ruk'ij, can nic'atzin chi ketzij y riq'uin nojiel cánima tiquiya' ruk'ij ri Dios.   25  Y ri ixok xu'ej cha ri Jesús: Inre' vata'n chi c'o jun k'ij antok ri Mesías ri ni'e'x je' Cristo cha, xtalka choch-ulief. Y ri k'ij antok xtalka jaja', nojiel xtu'ej chakavach, xcha' ri ixok.   26  Ri Jesús xu'ej cha: Ri Mesías xa inre' ri nquitzijuon aviq'uin, xcha' cha.   27  Y jare' antok xa'lka ri ru-discípulos; y can xa'chapataj ruma nitzijuon riq'uin jun ixok, pero man jun chiquivach xc'utun cha ri Jesús: ¿Chica nac'utuj cha? o, ¿Chica ri natzijuoj riq'uin?   28  Y ri ixok re' xuya' can ri ru-cántaro chire' y x'a pa tanamet. Y xb'aru'ej chica ri vinak:   29  C'o jun ache xtzijuon viq'uin y xu'ej chuva nojiel ri i-nub'anun. ¿Man ja ta came re' ri Cristo? Quixam-pa y titz'ata', xcha' chica.   30  Y ri vinak ri xa'c'axan, xa'iel-pa pa tanamet y xa'a c'a pache' c'o-ve ri Jesús.   31  Y antok c'a maja' ca'lka ri vinak, ri discípulos xqui'ej cha ri Jesús: Rabí, cava', xa'cha' cha.   32  Pero jaja' xu'ej chica: Inre' c'o nuti' chi nitej, y ixre' man ivata'n ta chica, xcha'.   33  Ri ru-discípulos xqui'ej-ka chiquivach: ¿C'o came jun xc'amo-pa ri chica nutej?   34  Y ri Jesús xu'ej chica: Ri nuti' inre' ja chi ni'an ri nurayij ri takayuon-pa vichin y niq'uis can rub'anic nojiel ri rusamaj.   35  Ixre' nti'ej chi c'a c'o caje' ic' nrajo' chi nti'an cosechar nojiel ri tico'n. Pero inre' ni'ej chiva: Quixtzu'n chila y qui'itz'ata' la vinak. Ijeje' i-inche'l jun tico'n ri k'an chic. Quiyo'ien chic chi nitzijos ri ruch'ab'al ri Dios chica, chi niquinimaj.   36  Ri xca'b'ano cosechar ri cosecha re' can xca'tuoj; ruma ri vinak ri xtiquinimaj ri ruch'ab'al ri Dios, xtic'ujie' quiq'uin ri c'aslien ri man niq'uis ta. Y rumare' ri i-tiquiyuon can ri ruch'ab'al ri Dios, can xtiquicuot cánima junan quiq'uin ri xca'b'ano cosechar.   37  Vave' ketzij ntiel ri tzij ri nu'ej: Jun-ve ri nitico y jun-ve chic ri nib'ano cosechar.   38  Inre' xixtak chi ixre' jo'c chic nti'an cosechar ri man ixre' ta ri xixtico. Nic'aj chic ri i-tiquiyuon can ri tico'n re', y ixre' jo'c chic xi'b'ana' cosechar, xcha' ri Jesús chica ri ru-discípulos.   39  Y chupan ri k'ij re', can iq'uiy vinak xquinimaj ri Jesús chire' pa tanamet Sicar, ri c'o Samaria. Ijeje' xquinimaj ruma ri ixok xb'aru'ej chica: Ri Jesús can xu'ej chuva nojiel ri i-nub'anun-pa.   40  Entonces ri vinak aj-Samaria xa'lka y xquic'utuj favor cha ri Jesús chi tic'ujie-ka quiq'uin. Y jaja' xc'ujie' ca'ye' k'ij quiq'uin.   41  Y más iq'uiy xquinimaj antok xca'xaj ri xu'ej ri Jesús.   42  Ri vinak re' niqui'ej cha ri ixok: Vacame nakanimaj man jo'c ta ruma ri xa'ej atre' chika, xa nakanimaj ruma ri xkaxaj ojre' mismo. Xkatamaj chi ketzij chi jaja' ri Cristo, ri nicalo quichin quinojiel vinak ri ic'o choch-ulief.   43  Antok k'axnak chic ri ca'ye' k'ij, ri Jesús xuya' can ri tanamet Sicar ri c'o Samaria y x'a c'a Galilea.   44  Ruma jaja' mismo x'e'n: Ri profeta pa rutanamit, man jun rakalien xti'an cha.   45  Pero antok ri Jesús xalka Galilea, ri vinak aj-chire' can otz xqui'an recibir; ruma ri vinak re' xa'c'ujie' Jerusalén chupan ri namak'ej y xquitz'at ri milagros ri xa'ru'on ri Jesús.   46  Xpa chic jun b'ay ri Jesús pa tanamet Caná ri c'o chire' Galilea, pache' xu'on cha ri ya' chi xuoc vino. Y chire' mismo Galilea, chupan ri tanamet Capernaum, c'o jun rusamajiel ri rey, ri niyavaj jun ruc'ajuol.   47  Antok ri rusamajiel ri rey xra'xaj chi ri Jesús patanak c'a Judea y vacame c'o Galilea, jaja' xpa c'a riq'uin y xuc'utuj favor cha chi ni'a-ka riq'uin chi ni'rub'ana' sanar ri ruc'ajuol, ruma ya nicon.   48  Ri Jesús xu'ej cha ri rusamajiel ri rey: Xa man ta ntitz'at ri señales y milagros ri ni'an inre', man ta nquininimaj.   49  Pero ri ache ri rusamajiel ri rey xu'ej cha ri Jesús: Ajaf, tab'ana' favor c'a chi nca'a-ka pa tanamet Capernaum, antes que nicon-ka ri nuc'ajuol.   50  Y ri Jesús xu'ej cha: Ca'in. Ri ac'ajuol man xticon ta. Y ri ache re' can xunimaj ri xu'ej ri Jesús, y x'a.   51  Antok ri ache ri rusamajiel ri rey xulan-ka, ri ru-esclavos jaja' xalquic'ulu' y xqui'ej cha: Ri ac'ajuol c'as. Man xcon ta, xa'cha' cha.   52  Y jaja' xuc'utuj chica ri ru-esclavos chi chica huora xquitz'at chi otz xuna' ri ruc'ajuol. Y ri ru-esclavos xqui'ej: Nakak'ij ivir a la una, antok xq'uis-el ri c'atan chirij, xa'cha'.   53  Ri rutata' ri ala' xalka paro' chi ja huora re' antok ri Jesús xu'ej cha chi ri ruc'ajuol man xticon ta. Y rumare' jaja' y ri ru-familia xquinimaj ri Jesús.   54  Y jare' ri ruca'n milagro ri xu'on ri Jesús chire' Galilea; antok patanak c'a Judea.