WBT
Audio:
Drama
  • Drama
  • Non-Drama
Text Size

San Juan 12 - Cakchiquel, Santa Maria de Jesus - 2006 Edition - Bible.is - CKIWBT

  1  Antok vaki' chic k'ij nrajo' chi nalka ri k'ij richin ri namak'ej Pascua, ri Jesús x'a chupan ri aldea Betania, ri rutanamit ri Lázaro, ri xcon y xc'asos chiquicajol ri quiminaki' ruma ri Jesús.   2  Y chire' x'an jun va'en ruma xalka ri Jesús. Y ja ri Marta ri nca'tzuku-apa ri ic'o chirij ri mesa. Y ri Lázaro c'o chiquicajol ri i-tz'uyul-apa chirij ri mesa riq'uin ri Jesús.   3  Xpa ri María ri rana' ri Lázaro, xb'aruc'ama-pa nic'aj litro nardo puro; jun jub'ul ak'uon ri altíra cara rajal. Y xuya' chirij rakan ri Jesús y xa'rusu' cha ri ruve'. Y ri jay re' can xnuoj riq'uin ri ruxla' ri ak'uon re'.   4  Y jun chiquivach ri discípulos, ri Judas Iscariote rub'e', ri ruc'ajuol ri Simón; ri discípulo re' ja ri xtic'ayin richin ri Jesús, xu'ej:   5  ¿Karruma man xc'ayix ta ri jub'ul ak'uon re'? Xa ta xc'ayix, xyo'x ta trescientos denarios; y ri rajal xjach ta chica ri i-puobra, xcha'.   6  Jaja' xu'ej quire', pero man ruma ta altíra nca'rajo' ri i-puobra. Jaja' quire' xu'ej ruma jaja' niyaco ri miera y c'o ri nalak'aj-el. Jaja' xa alak'uon.   7  Y ri Jesús xu'ej cha: Taya' chire'. Mesque maja' quicon, jaja' can vichin inre' ruyacuon-pa ri ak'uon re' richin ri k'ij antok xquimuk.   8  Ruma ri i-puobra, can siempre ic'o iviq'uin. Pero inre' man siempre ta xquic'ujie' iviq'uin, xcha' jaja'.   9  Antok ri vinak israelitas xquina'iej chi ri Jesús c'o Betania, can iq'uiy ri xa'pa, pero man jo'c ta chi niquitz'at jaja', xa richin je' chi niquitz'at ri Lázaro, ri xc'asos ruma ri Jesús chiquicajol ri quiminaki'.   10  Rumare' ri principales sacerdotes xqui'ej chiquivach chi niquiquimisaj je' ri Lázaro.   11  Ruma jaja', mare' iq'uiy israelitas ri nca'quiya' can ijeje' y niquinimaj ri Jesús.   12  Chuca'n k'ij, chire' pa tanamet Jerusalén, can iq'uiy vinak ic'o ruma ri namak'ej. Y antok xca'xaj chi patanak ri Jesús,   13  xquic'uaj ch'itak ruk'a' palmas y xb'aquic'ulu' y riq'uin nojiel quichuk'a' niqui'ej: ¡Tiox b'a' chi patanak ri Jun re'! ¡Bendito ri patanak pa rub'e' ri Ajaf Dios, jare' ri Ka-Rey ojre' israelitas! nca'cha'.   14  Y ri Jesús c'o jun alaj burro ri xril, chi xch'oquie-el chirij. Can inche'l ri nu'ej chupan ri ruch'ab'al ri Dios ri tz'ib'an can:   15  Man tixi'ij-ivi' ixre' ri ixc'o pa tanamet Sion; ruma ri I-Rey ja patanak, ch'acol-pa chirij jun alaj burro. Quire' ri tz'ib'an can.   16  Na'ay ri ru-discípulos man xi'ka ta pa quive' (man xqui'an ta entender) nojiel re'. C'aja' antok ri Jesús c'astajnak chic pa chiquicajol ri quiminaki' y c'o chic namalaj ruk'ij, c'ajare' xalka pa quive' chi nojiel ri xb'anataj, can tz'ib'an can chupan ri ruch'ab'al ri Dios.   17  Y ri vinak ri xquitz'at ri Jesús antok xrayuoj ri Lázaro ri quiminak chic y xuc'asuoj-pa chiquicajol ri quiminaki', niqui'ej chica ri nic'aj chic vinak.   18  Y rumare', ri vinak xa'pa chi nalquic'ulu' ri Jesús. Ri vinak re' can caxan chic ri milagro ri xu'on riq'uin ri Lázaro.   19  Pero ri achi'a' fariseos niqui'ej chiquivach: Titz'ata', quinojiel ri vinak i-b'anak chirij. Man niquinimaj ta ri katzij ojre', nca'cha'.   20  Y chiquicajol quinojiel ri vinak ri nca'lka pa tanamet Jerusalén chi nalquiya' ruk'ij ri Dios chupan ri namak'ej, ic'o je' nic'aj vinak man israelitas ta.   21  Ri vinak re' xa'b'aka riq'uin ri Felipe ri aj-Betsaida ri c'o chupan Galilea, chi niquic'utuj favor cha; ruma jaja' jun ru-discípulo ri Jesús. Ri vinak re' xqui'ej cha: Tuoya, ojre' nakajo' nkuch'o' cha ri Jesús, xa'cha'.   22  Ri Felipe x'a y xb'aru'ej cha ri Andrés ri jun discípulo je'. C'ajare' ri ica'ye' xa'a chi xb'aqui'ej cha ri Jesús.   23  Y ri Jesús xu'ej chica ri ica'ye' discípulos: Ja xalka ri huora, chi ri Xtak-pa chicaj chi xalax chi'icajol xtic'ujie' ruk'ij.   24  Can ketzij, ketzij ri ni'ej chiva chi xa man nitic ta jun ru-semilla trigo pan ulief, choj quire' xtic'ujie'. Pero xa nitic-ka pan ulief ri ru-semilla trigo re', xtiel-pa y xtuya' roch.   25  Ri altíra nrajo' ri ruc'aslien vave' ri choch-ulief, man xticolotaj ta. Pero ri man nrajo' ta ri ruc'aslien vave' choch-ulief, xa nuyac-apa richin ri c'aslien ri man niq'uis ta.   26  Y xa c'o jun nrajo' nu'on ri nusamaj, tipa viq'uin. Y pache' xquic'ujie-ve inre', chire' je' xtic'ujie-ve jaja'. Ri xtib'ano ri nusamaj, xti'an cha ruma ri Nata' chi xtic'ujie' ruk'ij.   27  Inre' altíra nik'axo ri vánima vacame. ¿Pero chica xtin'ej vacame: Nata', quinacalo' choch ri huora richin sufrimiento? Más inre' xa richin re' xipa.   28  C'ajare' jaja' xu'ej: Nata', can tab'ana' chi nik'alajin chi c'o ak'ij, xcha'. Y jare' antok Jun xch'o-pa chicaj y xu'ej: Can nub'anun chic quire'. Y xtin'an chic jun b'ay, chi nik'alajin nuk'ij.   29  Y can iq'uiy chiquivach ri vinak ri ic'o chire' niqui'ej chi jun ráya ri xca'xaj antok xch'o-pa ri Jun chicaj. Y nic'aj chic niqui'ej: Jun ángel ri xch'o-pa cha, nca'cha'.   30  Y ri Jesús xu'ej chica: Ri xivaxaj ri xch'o-pa chicaj, xch'o-pa ivuma ixre' y man vuma ta inre'.   31  Vacame xalka ri k'ij chi ri Dios nu'on juzgar ri roch-ulief, y ri Satanás, ri tz'amayuon ri roch-ulief, xtalasas-el.   32  Y antok inre' xquijotob'ax choch ri cruz, ri vinak xca'pa viq'uin inre', xcha' jaja'.   33  Ri Jesús xu'ej quire', chi xu'ej ri chica modo xtiquimisas.   34  Y ri vinak xqui'ej: Katz'atuon chupan ri ruch'ab'al ri Dios, chi ri Cristo man nicon ta, can xtic'asie' richin nojiel tiempo. ¿Karruma na'ej chi nic'atzin chi ri Xtak-pa chicaj chi xalax chikacajol nijotob'ax choch ri cruz? Can ta'ej c'a chika, ¿chica re' ri Xtak-pa chicaj chi xalax chikacajol? xa'cha'.   35  Jare' antok ri Jesús xu'ej chica: Ri Luz c'a c'o jutz'it tiempo iviq'uin. Can chupan c'a ri Luz quix'in-ve, mientras c'a c'o iviq'uin. Y xa man xti'an ta quire', antok xtina', pa k'aku'n yan chic nquix'in-ve; y jun ri pa k'aku'n ni'in-ve, man rata'n ta pache' b'anak-ve.   36  Mientras c'a c'o ri Luz iviq'uin, can tinimaj c'a, chi quire' nquixuoc ralc'ual ri Luz re'. Quire' xa'ru'ej ri Jesús chica ri vinak. Y xa'ruya' can, y man jun xna'ien pache' x'a-ve.   37  Ri Jesús q'uiy milagros xa'ru'on chiquivach ri vinak. Pero mesque quire' xu'on, ijeje' man xquinimaj ta.   38  Y quire' ri xb'anataj, chi nu'on cumplir ri rutz'ib'an can ri profeta Isaías. Jaja' rutz'ib'an can: Ajaf, ¿chica xniman ri atzij ri xkatzijuoj? ¿C'o came jun vinak ri xutz'at ri a-poder? Quire' nu'ej ri rutz'ib'an can ri Isaías.   39  Ri vinak re' man niquinimaj ta, ruma chupan ri rutz'ib'an can ri Isaías nu'ej je':   40  Can b'anun chica ijeje' ruma ri Dios chi man nca'tzu'n ta y cof ranun ri cánima; mare' man niquitz'at ta ri nic'ut chiquivach, y man nicajo' ta chi ntuoc riq'uin cánima, y can man nicajo' ta niquiya' can ri pecado chi niqui'an ri nivajo' inre', chi nic'ax ri quic'aslien. Quire' nu'ej ri Dios, ri rutz'ib'an can ri Isaías.   41  Ri profeta Isaías, ri xc'ujie' ojier can tiempo, xu'ej quire' antok xutz'at yan ruk'ij ri Ajaf Jesús, y chirij jaja' ru'e'n can.   42  Pero mesque quire', iq'uiy chiquicajol ri autoridades quichin ri israelitas xquinimaj ri Jesús. Pero man xqui'ej ta, ruma niquixi'ij-qui' chiquivach ri achi'a' fariseos, chi man ca'kotax-pa chupan ri sinagoga.   43  Ruma ijeje' más nika chiquivach chi niyo'x quik'ij cuma ri vinak, que choch niyo'x quik'ij ruma ri Dios.   44  Y ri Jesús riq'uin ruchuk'a' xch'o' y xu'ej: Ri nquirunimaj inre', man jo'c ta inre' ri nquirunimaj, xa nunimaj c'a ri takayuon-pa vichin.   45  Ri nquirutz'at inre', can nutz'at je' ri Dios ri takayuon-pa vichin.   46  Ruma inre' ri Luz ri xipa choch-ulief, chi quire' xa c'o jun ri xtiniman vichin, ri ruc'aslien man chic xtic'ujie' ta chupan ri k'aku'n.   47  Pero ri vinak ri nra'xaj ri nutzij y man nu'on ta ri nra'xaj, man inre' ta ri xquib'ano juzgar richin. Ruma inre' man xipa ta choch-ulief chi nca'n'an juzgar ri vinak. Inre' xipa chi nca'ncol ri vinak.   48  Ri man nquirajo' ta inre' y man nrajo' ta ri nuch'ab'al, c'o ri xtib'ano juzgar richin; ja ri ch'ab'al ri xa'n'ej, jare' ri xtib'ano juzgar richin chupan ri ruq'uisb'al k'ij.   49  Ruma ri ch'ab'al ri xin'ej, ja ri Nata' ya'yuon-pa chuva. Jaja' ri takayuon-pa vichin y ru'e'n-pa chuva chica ch'ab'al ri xtinc'ut y xtintzijuoj.   50  Y vata'n chi ri ru'e'n-pa ri Nata' Dios chuva, can nuya' c'aslien ri man niq'uis ta. Rumare' ri ch'ab'al ri ni'ej, can inche'l ri ru'e'n-pa ri Nata' chuva inre', can quire' xal'ej-ka.